Dan Spătaru, rafinat şi sentimental

Şi-a contopit viaţa cu muzica. A cântat cu dăruire şi cu un mare respect pentru public. Vorbim despre Dan Spătaru, artistul a cărui voce a bucurat mai bine de 40 de ani inimile românilor. Luni, 1 februarie, Ediţia de Colecţie a Jurnalului Naţional vă propune o istorisire aparte despre omul şi artistul Dan Spătaru şi un CD care conţine piese de excepţie din repertoriul său.

Vocea sa a încununat sute de melodii care au devenit şlagăre, la scurt timp de la lansare. Cântecul a fost viaţa lui, iar iubirea publicului hrană sufletească. Respectul pentru cei care veneau să-l vadă la spectacole era uriaş. Apariţiile sale, pe scenă, erau întotdeauna impecabile. Pentru Dan Spătaru,  a fi pe scenă nu era o meserie. Era o credinţă, era pasiunea şi viaţa lui. "El nu a făcut meseria asta pentru bani, altfel ar fi fost bogat, spune doamna Sida Spătaru. Lui i-a plăcut atât de mult, şi avea un mare respect pentru scenă, pentru public. Venea cu două ore înainte la spectacol, să vadă cum e cu  sunetul. Dădea telefon de acasă la casa de cultură  să întrebe câte bilete s-au vândut, dacă sunt spectatori. El avea un cult pentru scenă. Apărea doar îmbrăcat impecabil. Când era mai tinerel cânta cu diferite formaţii în care oamenii veneau îmbrăcaţi pestriţ. Şi lui nu-i plăcea. Câteva orchestre au fost îmbrăcate de el. El a cântat numai live, nu-i plăcea altfel, nu simţea. Când era invitat la diferite emisiuni  nu putea să cânte live şi de multe ori a renunţat  chiar din cauza asta. El a cântat cu orchestra în spate. Altfel te simţi, altfel cânţi, altfel transmiţi."

În ciuda succesului imens, Dan Spătaru a rămas acelaşi om blând, cumpătat, "un sentimental şi un modest", cum îl descrie soţia. A pus în cântec o parte din sufletul său cald şi a pătruns în inimile tuturor ascultătorilor, prin acorduri line sau melodii ritmate, ce se lipeau de public precum marca de scrisoare. Cântece cu mesaj, adevărate bijuterii ce poartă aceeaşi strălucire, şi azi, ca şi ieri. "Dan Spătaru a fost blagoslovit de Dumnezeu să aibă o voce caldă şi să placă publicului. A ştiut să-şi respecte publicul care l-a iubit tare de tot. Eu am luat nişte discuri de aur cu el. 40 de ani ne-a unit viaţa şi muzica", spune compozitorul Temistocle Popa. Pe de altă parte, compozitorul Ionel Tudor şi soţia domniei-sale, textiera Andreea Andrei, au avut o frumoasă colaborare cu Dan Spătaru: "Era un om de o mare seriozitate, extrem de punctual, pedant, preocupat de meserie şi de imaginea sa, venea întotdeauna la orice repetiţie cu «lecţia» învăţată de acasă şi cel puţin cu o jumătate de oră înainte de ora stabilită. Respecta scena şi publicul printr-o ţinută impecabilă, indiferent de locul în care se cânta. Avea întotdeauna cel mai elegant smoking şi cei mai lustruiţi pantofi de lac. Nu conta al câtelea era pe afiş sau al câtelea intra în scenă! Succesul cel mai mare al spectacolului îi aparţinea mereu! A fost iubit ca nimeni altul de către public", precizează Ionel Tudor.

Dan Spătaru şi-a dorit foarte mult ca fiica sa, Dana, să urmeze calea muzicii. Dar ea, foarte orgolioasă, a spus: "Nu vreau să spună lumea că sunt fata lui Dan Spătaru şi de aceea cânt. Ori îl egalez pe tata, ori îl întrec. Altfel nu!". Şi a renunţat. Dar Măriuca, nepoata, născută după plecarea în eternul turneu a lui Bunu', va fi cea care îi va împlini visul: va cânta.



"Nu se uită niciodată..."
"Credeţi că o să mă uite lumea?" era o întrebare rostită cu oarecare teamă de artist, înainte de a-şi lua rămas de la toţi cei care i-au fost dragi.

Dan Spătaru nu va fi uitat. Vă invităm să citiţi Ediţia de Colecţie a Jurnalului Naţional de luni, 1 februarie, care este însoţită de un album cu melodii de o rară frumuseţe: "Dac-ajung la inima ta", "Nu se uită niciodată", "O sută de stele", "Ce mi-eşti tu, mândruţo, mie?", "De ce mă întrebi?", "Ilona", "Amintiri, amintiri", "Se întâmplă câteodată", "Mi-ai furat inima", "Mi-a plăcut surâsul tău", "Dacă n-oi iubi acum", "Oare, oare", "Ştrengarul", "Ştiu adevărul!", "Amintirile mele", "Ce e cu tine?", "Nu-i târziu", "Vin' la noi, la Medgidia", "Tu nu-nţelegi că te iubesc?", "Un cuvânt", "Ce pot să fac?", "Dar ce nu ai", "Te iubesc, mă iubeşti", şi "Drumurile". Zeci de ani, Dan Spătaru a fost fericit să soarbă din bucuria, mulţumirea şi fericirea publicului. Dan Spătaru s-a stins din viaţă însă melodiile sale vor dăinui, bucurându-i pe cei care le ascultă.