De la Carol al II-lea la Traian Basescu

"Organe de opiniune au devenit de influenta"

PREA TARZIU. Regele Carol al II-lea a fost acuzat de politicienii vremii ca a inmormantat democratia abia in 1940, cand s-a prabusit Romania Mare

Textul legii, prin care se instituia controlul mijloacelor de existenta ale publicatiunilor periodice publicat in Monitorul Oficial din 8 aprilie 1938 este urmat de o alocutiune, un fel de expunere de motive a actului normativ:

"Domnilor Ministri,
O parte din presa noastra traieste de catva timp sub apasarea unor grave suspiciuni in legatura cu mijloacele ei materiale de existenta. Obiectul acestor suspiciuni priveste in special originea mijloacelor de existenta ale anumitor organe de presa. Daca, spre cinstea presei romanesti, suspiciunile nu planeaza decat asupra unora din ziare, ele totusi sunt de natura a vatama intregei prese. Aceasta stare de lucruri se gaseste nu numai la noi, iar cauza este datorita prefacerii pe care presa de pretutindeni a suferit-o in decursul timpului, de la proclamarea libertatii ei si pana astazi. In locul ziarelor «de opinie» din secolul trecut, care traiau cu mari greutati numai din abonamente si dintr-o publicitate foarte restransa, deci mai mult din focul sincer al convingerilor decat din alte mijloace, au aparut puternice organe de presa din zilele noastre, unele prea putin grijulii de valoarea opiniunilor ce exprima, dar preocupate in schimb sa valorifice influenta lor asupra opiniei publice in scopuri potrivnice intereselor generale.

Folosita astfel, libertatea presei a incetat de a mai avea acea frumoasa functiune initiala de canalizare si promovare a opiniunilor sincer impartasite, iar o buna parte din organele de presa s-au transformat in simple intreprinderi comerciale, gata a sustine orice pareri, fara alta preocupare decat aceea a pretului ce se varsa pentru aceste servicii.

Din ziare «de opiniune», organele de presa s-au transformat pe aceasta cale in organe «de influenta». Din tribuna de exprimare si promovarea opiniilor sincer impartasite, numeroase publicatiuni au devenit organe de falsificare a opiniei publice. S-a ajuns, astfel, la o rasturnare a rolului ce trebuie sa aiba presa, rost care a impus libertatea ei.

Intre primul si al doilea gen de presa exista asadar o mare deosebire. Pe cand prima nu vatama societatii, ajutand-o sa se dezvolte in mod fericit, aceasta din urma este periculoasa in cel mai inalt grad pentru evolutia satisfacatoare a unei societati, caci inabuse promovarea libera a convingerilor, deci, insasi libertatea presei.

Aceasta libertate este astazi grav amenintata de practici condamnate chiar de primii doctrinari ai libertatii scrisului. Articolul 11 din «Declaratia drepturilor omului, primul text care proclama libertatea presei, o defineste ca fiind dreptul oricaruia de a vorbi, scrie si tipari in mod liber, cu conditia de a raspunde de abuzul acestei libertati in conditiunile stabilite de lege». Prin urmare, din chiar prima formulare a acestei libertati reiese obligatia pentru Stat de a reglementa astfel ca abuzurile ce ar putea decurge din exercitiul ei vinovat si care ar ameninta-o sa fie stavilite; ceea ce inseamna ca expresia de «libertate a presei» nu poate fi sinonima cu aceea de «impunitate a presei», pentru manifestarile daunatoare interesului general si in special liberii exprimari de opinie.

Iata de ce tarile cu maturitate politica n-au stat mult timp la indoiala, dupa ce au adoptat principiul libertatii presei, de a formula masuri energice impotriva diferitelor practici abuzive ale acestei libertati.

Proiectul ce supunem deliberatiunii dv. urmareste sa asigure independenta si demnitatea presei romanesti; nu este vorba nici de distrugerea, nici de limitarea, ci dimpotriva, numai de apararea libertatii presei.

El cauta sa implineasca o lipsa a legislatiei noastre prea mult timp nesocotita.

Statul este imputernicit sa controleze, de aproape mijloacele de existenta ale organelor de presa si de a reprima pe toti proprietarii de publicatiuni care intretin aparitia acestora prin mijloace ilicite, menite sa inabuse libera exprimare sincera pe aceasta cale a opiniunilor. Pentru inlesnirea acestui control se iau masuri ca principalele conditiuni de existenta ale publicatiunilor periodice sa fie aduse la cunostinta tuturor in general, si a statului in special. In acest scop, fiecare proprietar de publicatiune periodica este obligat ca inainte de aparitia acesteia, sa inscrie intr-un registru, zis al publicatiunilor periodice, ce va fiinta pe langa fiecare tribunal, datele privitoare la titlul publicatiunii, gradul de periodicitate, numele directorului si redactorului raspunzator, al proprietarului etc.

Tot in interesul unei cat mai complete cunoasteri a felului de existenta a publicatiunilor periodice, am stabilit ca proprietatea celor care apar mai mult de 30 de ori pe an nu poate apartine decat unei societati anonime pe actiuni sau in comandita pe actiuni, iar titlurile acestora trebuie sa fie nominative. In acest mod se vor putea cunoaste cu usurinta persoanele carora apartine o publicatiune periodica de acest gen. (…) Pentru a stavili orice influenta straina in presa, am interzis strainilor de a deveni proprietari, sub orice forma, de buna voie sau fara voie, de publicatiuni periodice care apar in tara. Ei nu pot fi nici directori, nici redactori responsabili ai acestora.

Am interzis apoi publicatiunilor periodice de a primi sub orice forma, sume de bani sau alte foloase materiale de la straini, precum si orice alte sume in afara de cele provenite din vanzari cu numarul, abonamente, vanzarea maculaturii, publicitate, fructele capitalului social si credite. De asemeni, am interzis de a se distribui acestora sume de bani din fondurile secrete ale Statului, judetelor si comunelor. (…) Daca sunteti de acord cu prevederea proiectului, va rugam a ne autoriza, supune Maiestatii Sale Regelui."
Presedintele Consiliului de Ministri, Miron Patriarhul Romaniei.
Ministrul de Interne, Armand Calinescu
Ministrul justitiei, Victor Iamandi
1938, Aprilie 8

"Jocurile din presa, facute de specialisti ai intoxicarii"

PREOCUPARI. Anuntul presedintelui Traian Basescu privind sursele de finantare ale presei a venit dupa ce a cerut reformarea Parlamentului si organizarea unui referendum pe aceasta tema

Marti, 11 octombrie, presedintele Traian Basescu a fost invitat la TVR 1, unde a abordat si problema grupurilor de interese din presa. Va prezentam cateva fragmente:

Traian Basescu: Da, iar eu va asigur ca tot ce tine de mine se va face, pentru ca marea coruptie sa fie demontata. De fapt, nu numai marea coruptie. Aici discutam de sistemul ticalosit, despre care am tot vorbit in campanie.

Realizator: Sistemul ticalosit este populat de oameni. Exista oameni care ocupa posturi in acest sistem ticalosit.

- Asa este.

Nu este un sistem care s-a abatut asupra noastra din ceruri.

- Nu. Este construit. Si-a luat seva, radacinile, de dinainte de Revolutie si a fost dezvoltat, profitandu-se de democratizarea legislatiei, devenind un sistem care, de multe ori, lucreaza pentru el, si nu pentru populatie. (…)

De ce? Ce s-a intamplat intre timp, de a devenit acum acest sistem atat de puternic?

- As putea spune ca am intrat, intr-un fel sau altul, in intimitatea reactiilor sistemului - le simt pe pielea mea, le vad, le vad in campanii de discreditare, de denigrare, de... "Dar si tu esti ca noi, dar si tu ai grupuri de interese..."

Da, intr-adevar, asa s-a spus intotdeauna, ca si pe langa dvs. exista grupuri de interese.

- Da, ceea ce este un fals. Doamna, eu n-am sunat pentru permisul fiicei mele, daramite sa spun: "Dati-i firmei X lucrari la drumuri, la deszapeziri, inundatii..." Nu o sa fac niciodata asa ceva.

N-ati sunat niciodata.

- Niciodata.

Si cand erati primar, totusi, aceste firme au primit niste contracte.

- Doamna, nu s-au dat! Daca va uitati in presa, veti constata ca aici este joc facut in mod categoric de specialisti ai intoxicarii, ca se feresc sa fie date in judecata chiar de firma, spunand: "A castigat la licitatie in timpul lui Basescu". Omului ii ramane ca a castigat in timpul lui Basescu.

Unde sunt acesti specialisti ai intoxicarii, domnule presedinte? Sunt si in servicii, sunt in presa, sunt in politica, in institutii - unde sunt?

- Sunt, doamna. Sunt in toate institutiile si se manifesta in mod deosebit ca o prelungire a grupurilor de interese. Au influenta foarte mare in mass-media, au oameni care raspund la comanda. Eu va pun o intrebare, daca imi este permis sa pun o intrebare unui ziarist... Imi este permis sau nu?

Nu am nimic impotriva sa puneti intrebari, dar eu nu sunt presedinte.

- Nu, dar ma gandeam asa, pentru ca veniti dintre ziaristi.

Sper sa si raman printre ziaristi.

- Da. Si sunteti un ziarist. Cat de moral este ziaristul care judeca pe toata lumea, dar este platit din bani furati, si el stie ca e platit din bani furati?

Daca stie ca este platit din bani furati, este o problema de moralitate.

- Imi pare rau. Uitati-va la colegii dvs. platiti din diverse televiziuni.

Eu sunt platita din bani publici.

- Bun, dvs. din bani publici. As inchide subiectul, pentru ca nu vreau sa merg mai departe, dar...

Totusi, doamna Adriana Saftoiu, care este consiliera dvs. pe probleme de presa, a spus la RADIO MIX, nu mai departe decat ieri, ca dvs. doriti sa vedeti sursele de finantare ale unor trusturi de presa.

- Este obligatie constitutionala. E inscrisa in Constitutie.

Banuiti ca se afla ceva? Pentru ca, daca cereti acest lucru, banuiesc ca dvs. suspectati ca in spatele acestor trusturi exista niste grupuri de interese, de afaceri necurate - apropo si de ce mi-ati spus adineauri.

- Uitati, daca-mi permiteti sa va citez dintr-un raport specializat - raportul este al Institutului pentru o Societate Deschisa - dat publicitatii ieri...

La Bruxelles, mi se pare.

- Da. "Calitatea programelor (e vorba de Romania) - scazuta. Surse de finantare: obscure. Absenta alternativelor pentru o buna parte a populatiei si, nu in ultimul rand, dependenta prea mare de mediul politic" - e vorba de media noastra. Si mai departe: "Daca privim intregul spectru al presei romanesti - se spune in raport - , descoperim, nu rareori, ca in spatele agendei mediatice se afla mai degraba interesele politice si economice decat cele ale publicului. Este un fel de a spune ca agenda interna a televiziunilor este controlata de diverse grupuri de interese. Majoritatea celor care au raspuns intrebarilor acestui chestionar spun ca televiziunile din Romania sunt folosite in principal pentru a obtine influente. Cand nu este vorba despre manipulare politica a stirilor, televiziunile aluneca spre tabloidizare si trivializare". Doamna, n-o spun eu; o spune un raport care a fost deja prezentat la Bruxelles despre presa din Romania. Presa din Romania se uita la orice; la ea insasi nu se uita. Si ar fi bine sa se uite, pentru ca...

Condamnati presa in bloc.

- Nu, nu o condamn. Eu v-am dat un citat dintr-un raport.

Am inteles, dar dupa aia ati continuat. Vorbiti despre presa ca si cand toate ziarele ar fi la fel, toate televiziunile ar fi la fel, toti ziaristii ar fi la fel.

- Doamna, eu v-am citat dintr-un raport... Nu, am mult respect pentru foarte multi ziaristi, am mult respect pentru multe publicatii, dar deocamdata, ce se stie despre noi... La fel cum se spune "politicienii sunt corupti in Romania", se spune despre presa ceea ce v-am citit. Si nu aici, la Bruxelles.

Si nu credeti ca va veti atrage din nou ura, o campanie furibunda, cum ati mai spus dvs., din partea /.../?

- Ba da, doamna, dar nu am ce sa fac. Eu m-am angajat ca in acest mandat sa nu fac compromisuri cu nimeni - nici cu presa, nici cu grupuri de interese, nici cu guvernul, nici cu partidul din care provin, nici cu alianta din care provin; nu voi face compromisuri. Indiferent care sunt costurile. Vreau sa ne intelegem foarte bine.