De la "nu sunt rau tratati" la disperare si lacrimi

La 13 aprilie, presedintele Traian Basescu era optimist in privinta negocierilor cu rapitorii celor trei jurnalisti romani. El le multumea chiar pentru ca nu ii supun pe ostatici la acte de tortura. Presedintele anunta ca ziaristii sunt in viata, sunt hraniti si pot merge la toaleta. Ieri, in inregistrarea aparuta pe Al-Jazeera, ostaticii sunt prada disperarii, lacrimilor si sunt slabiti. Explicatia - rapitorii nu mai sunt aceiasi.

BOMBA. Traian Basescu a primit vestea rapirii jurnalistilor inca din avion, la intoarcerea din Afganistan

Celula de criza infiintata la Cotroceni imediat dupa aflarea vestii rapirii celor trei jurnalisti de la Prima TV si Romania libera si a insotitorului lor in Irak, Mohamed Munaf, a fost extrem de saraca in informatii legate de gruparea care ii detine pe ostatici, de eventuale revendicari sau de starea celor rapiti. De asemenea, pe cale oficiala, dar si pe canale neoficiale, jurnalistii erau rugati sa nu solicite si sa nu publice altceva decat datele oficiale transmise de la Cotroceni. Presedintele Traian Basescu exprima doar increderea sa ca ziaristii vor fi adusi cu bine acasa. Zile in sir, presa a facut speculatii legate de situatia acestora, pe care seful statului le-a calificat drept "intoxicari" la care au fost supuse mass-media romanesti.

5 APRILIE. Prima informatie concreta data de autoritati a fost cea legata de retinerea omului de afaceri sirian Omar Hayssam, la 5 aprilie. Comunicatul oficial al celulei de criza, precum si purtatorul de cuvant al Administratiei Prezidentiale, Adriana Saftoiu, anuntau ca arestarea "are legatura cu actiunea de recuperare a celor trei jurnalisti", operatiuni conexe desfasurandu-se la Bucuresti si la Bagdad. Parchetul a contrazis insa aceasta motivatie, invocand infractiuni economice pentru arestarea lui Omar.

11 APRILIE. De atunci nici o alta informatie nu a mai fost transmisa de autoritati pana la 11 aprilie, cand Adriana Saftoiu anunta ca ziaristii sunt in viata. "Din toate informatiile de la ora actuala, jurnalistii sunt in viata si elementele pe care le detinem ne fac sa fim destul de optimisti fata de starea lor", a declarat aceasta.

12 APRILIE. Seful statului a acordat un interviu Radio Mix in care a facut primele dezvaluiri legate de actiunile menite sa-i salveze pe ziaristi. "Suntem acum intr-un moment de gratie in care suntem in legatura cu gruparea care ii detine. Nu stiu daca vom putea sa o mentinem pana la eliberarea lor. Vom vedea ce se intampla", a spus el. Traian Basescu s-a aratat optimist in ceea ce priveste rezolvarea crizei ostaticilor, dar a atras atentia ca procesul va fi unul "dificil".

Basescu a sustinut ca presa este intoxicata la fel de tare ca la Revolutie, ceea ce a creat "probleme extraordinare" si a facut "extrem de dificila misiunea de a-i recupera pe jurnalisti". "Nimeni - dincolo, la cei care ii detin - nu a crezut ca o intoxicare de asemenea dimensiuni nu e practicata chiar de autoritatile romane. Am avut probleme mari", a sustinut seful statului, dezvaluind astfel ca negocierile se desfasoara greu.

Seful statului nu a vrut sa precizeze sursa acestei intoxicari, insa a aratat ca ea ar fi fost menita "sa duca atentia opiniei publice catre alte directii decat directia reala si, mai ales, sa-i faca pe rapitori sa creada ca mass-media romanesti sunt alimentate de statul roman, de institutii ale statului roman".

13 APRILIE. A doua zi, presedintele se dovedeste mult mai generos cu informatiile legate de starea jurnalistilor. El dezvaluie ca "in interiorul contactului" cu rapitorii s-a facut proba ca ziaristii sunt in viata, sunt paziti cu automate Kalasnikov, dar nu sunt rau tratati. Sunt hraniti si li se permite accesul la toaleta. "Nu fac dezvoltari, care a fost procesul prin care au trecut, si va asigur ca nu le-a fost usor fata de faza initiala", spune Basescu, scotand in evidenta o noua necunoscuta: despre ce faza initiala este vorba, ce s-a schimbat in situatia ziaristilor rapiti? Vorbea presedintele inca de atunci despre schimbarea grupului de rapitori? Despre vinderea jurnalistilor sau preluarea lor de catre alta grupare?

"Ce avem ca informatii este ca nu sunt rau tratati, cat poate insemna ca nu esti rau tratat atunci cand esti in captivitate si pazit cu automate Kalasnikov, adica sunt hraniti, li se permite accesul la statiile sanitare, dar sunt captivi si sub amenintarea armei. Asta este tot ce va pot spune. Nu stiu daca unor oameni care au rapit niste cetateni ai tarii tale poti sa le multumesti, dar faptul ca nu-i supun la acte de tortura este un lucru nu laudabil, dar... ma rog, un lucru decent", descrie Basescu situatia celor patru rapiti.

Serviciile secrete, mai spune presedintele, au reusit, dupa doar trei zile de la rapire, sa stabileasca legatura cu gruparea care ii detine. "Este o legatura care se desfasoara in unele perioade zilnic, in alte perioade la doua zile", a precizat presedintele. Presedintele refuza sa spuna daca se poarta negocieri cu rapitorii, preferand termenul "contacte", arata in schimb ca este cunoscuta "pozitia grupului de patru, dar nu putem merge mai departe". Seful statului da insa un subtil avertisment legat de gravitatea situatiei, aratand ca experienta altor state demonstreaza ca o declaratie neinspirata a unui prim-ministru a dus a doua zi la executarea jurnalistilor ostatici.

Seful statului, vizita-fulger in Irak cu o zi inaintea rapirii

Pe 28 martie, cu o zi inaintea rapirii celor trei jurnalisti la Bagdad, presedintele Traian Basescu a efectuat o vizita-fulger in Irak, pentru a se intalni cu militarii romani. Dupa modelul presedintelui Bush, care a tras o fuga de Thanksgiving Day pentru a taia un curcan impreuna cu soldatii americani din Irak, Traian Basescu a zburat si el spre Irak, in cel mai mare secret, pentru a lua masa cu militarii romani si a ciocni un ou rosu cu cei care si-au petrecut sarbatorile pascale dupa calendarul catolic, in teatrul de operatii. Insotit de seful Statului Major General, Eugen Badalan, consilierul de stat Constantin Degeratu si seful DIM, Sergiu Medar, Basescu s-a deplasat la Ad Diwanyah si ulterior pe campul Mittica pentru a le multumi militarilor romani pentru "ceea ce fac in Irak". Unii au fost decorati. Altii au primit doar cate un briceag pe care se afla inscrisul "Irak 2005" si "Oferit de presedintele Romaniei". Presedintele nu a calcat nici o clipa in Bagdad. Vizita sa in teatrul de operatiuni a fost deconspirata insa de o agentie iraniana de stiri, ulterior si Administratia Prezidentiala anuntand deplasarea.

Traian Basescu a anuntat atunci ca Romania nu are o politica de reducere a efectivelor militare si se va mentine in limitele tipului de misiuni la care s-a angajat pana acum, respectiv de reconstructie si stabilizare in Irak.

Pe 29, cand au fost rapiti jurnalistii, Traian Basescu nu se mai afla in Irak, ci in Afganistan, pentru a-i vizita si pe militarii romani de acolo.

Basescu a vorbit despre armata pentru auzul teroristilor

In aceeasi declaratie ampla de pe 13 aprilie, in mod surprinzator si neintrebat de nimeni, presedintele Traian Basescu a facut si o declaratie legata de prezenta trupelor romane in Irak. "Ce va pot spune este ca Armata romana - am vazut speculatii de acest gen si acest lucru il stie foarte bine poporul irakian - , acolo unde este, asigura liniste, pace pentru populatia din zona ei de responsabilitate si este o armata care are o foarte buna relatie cu populatia civila. Armata romana n-a contribuit la razboi, ea a fost o armata de mentinere a ordinii, a pacii, a sigurantei cetatenilor in zona ei de responsabilitate si isi va duce misiunea pana la capat", a transmis presedintele un mesaj care acum se dovedeste a fi nu unul intamplator, ci unul adresat rapitorilor.

La data aceea insa, sustin surse apropiate negociatorilor, nu exista o revendicare de ordin politic a celor care ii detin pe ziaristi.

Romanii nu vor sa avem trupe in Irak

Un sondaj de opinie realizat de CURS in perioada 21-26 martie si dat publicitatii la 28 martie arata ca majoritatea populatiei (55%) nu este de acord cu prezenta militarilor romani in Irak.

Amintindu-li-se ca, de aproape doi ani, in Irak exista si militari romani, alaturi de trupe din alte forte armate, "avand misiunea de a lupta impotriva fortelor teroriste si construirea democratiei", subiectii sondajului au fost intrebati daca sunt sau nu de acord cu prezenta ostasilor romani in Irak. Cei mai multi dintre repondenti - 55% - au aratat ca "nu sunt de acord" cu prezenta militarilor romani in Irak, doar 36% exprimand o opinie favorabila. Nu au stiut sau nu au raspuns la aceasta intrebare 9% din subiecti.

PROCENTE. In functie de intentia de vot, cel mai mare dezacord legat de aceasta chestiune s-a inregistrat in randul votantilor PPRM (76%), urmati de cei ai PSD (60%). Dintre simpatizantii Aliantei D.A. PNL-PD, 53% au raspuns ca nu sunt de acord cu prezenta militarilor romani in Irak. Urmau electoratul PUR, cu 54% opinii negative, si cel al UDMR - 50%. Cele mai multe opinii favorabile s-au inregistrat la votantii Aliantei si la cei ai PUR - cate 42%.

IPOTEZE. Prezent la conferinta de presa in care s-au prezentat datele sondajului, presedintele Asociatiei Pro-Democratia, Cristian Parvulescu, a precizat ca aceasta intrebare, care nu s-a pus foarte multa vreme, incearca sa evalueze perceptia politicii internationale a Romaniei, in contextul integrarii europene. "Sunt doua ipoteze: fie, pe de o parte, politicienii nu au comunicat suficient cu societatea in ceea ce priveste aceasta directie, fie, pe de alta parte, romanii au inceput sa interiorizeze dezbaterile de tip occidental, stiut fiind ca, in societatile occidentale, reactia fata de prezenta trupelor in Irak e mult mai consistenta decat arata sondajul acesta in Romania", a spus Parvulescu. Sondajul de opinie a fost realizat de CURS pe un esantion de 1.100 de subiecti, marja de eroare fiind de plus/minus 3%.

Declaratii pe tema retragerii trupelor

Criza generata de rapirea celor trei ziaristi romani a pus in dezbatere oportunitatea retragerii trupelor romane din Irak. Prima declaratie transanta a aparut la cateva zile de la rapire, cand deputatul PSD Victor Ponta era de parere ca Romania trebuie sa-si retraga trupele din Irak si critica atat Guvernul din care a facut parte, cat si actuala Putere ca manifesta un servilism prea mare fata de SUA.

NORMALIZARE. "N-am facut propunerea de retragere a trupelor din Irak. Noi nu suntem acolo cu trupe de ocupatie. Noi am mers dupa ce s-a schimbat regimul dictatorial al lui Sadam Hussein ca sa ajutam stabilizarea, normalizarea trupelor din Irak, urmand sa ne retragem in momentul in care aceasta normalizare va avea loc", declara senatorul PSD Ion Iliescu acum trei saptamani, in urma suspiciunilor ca fostul partid de guvernamant speculeaza criza jurnalistilor rapiti si cere retragerea trupelor romane din Irak.

INOPORTUN. "In conditiile in care militarii romani sunt in Irak in baza unor acorduri semnate cu aliatii nostri, nu e nici oportun, nici logic sa clamam o retragere a trupelor noastre acum, la un an dupa ce ne-am atins obiectivul, aderarea la NATO", declara la 7 aprilie fostul sef al SMG, senatorul PSD Mihai Popescu, general in rezerva.

CONDITII. Prezent la 10 aprilie la Sebes, ministrul Apararii, Teodor Atanasiu, a declarat ca "Romania nu isi retrage trupele din Irak pana cand armata din aceasta tara nu va reusi sa preia toate responsabilitatile care ii revin". El a revenit doua zile mai tarziu, afirmand la radio Delta RFI ca "retragerea trupelor noastre din Irak nu e o prioritate pentru Romania, deoarece situatia de securitate din Irak nu impune acest lucru".

INDEMN. "Eu cred ca Romania trebuie sa incerce sa faca eforturi pe masura posibilitatilor ei, pentru consolidarea unei democratii in nastere in Irak, pentru ca, altfel, tensiunile din zona Orientului Mijlociu vor persista. (...) Trei cetateni romani care sunt rapiti si despre a caror soart" suntem extrem de ingrijorati si pentru care se fac eforturi de a fi readusi in tara, de a fi eliberati, cred ca implica, numai si numai aceasta situatie, o reflectie serioasa atunci cand discutam cu multa lejeritate despre a ne mentine sau a nu ne mentine prezenta militara alaturi de fortele care au intrat in Irak pentru instaurarea democratiei. Cred ca Romania trebuie sa dovedeasca faptul ca este atasata valorilor democratice fundamentale si sa-si continue efortul alaturi de fortele coalitiei", a declarat premierul Calin Popescu Tariceanu intr-un interviu acordat BBC la 15 aprilie.

Avem 863 de militari in teatrul de operatiuni

Romania are in acest moment 863 de militari in Irak si se afla pe locul opt in randul tarilor care participa cu forte la coalitia antiterorista. Astfel, in cadrul comandamentului Diviziei Multinationale Centru-Sud - aflat sub comanda poloneza - exista 10 ofiteri si subofiteri de Stat Major, precum si un detasament de geniu cu 149 de militari si un detasament special format din 56 de militari (ambele dislocate la Ad Diwaniyah). In cadrul Diviziei Multinationale Sud-Est, care se afla sub comanda Marii Britanii, activeaza noua ofiteri de Stat Major, la comandamentul diviziei, care este dislocat la Basra. In Italian Joint Task Force sunt incadrati noua ofiteri de Stat Major si un batalion de infanterie, format din 405 militari. Acestia indeplinesc misiuni de sprijin in cadrul unor actiuni umanitare; insotire de convoaie militare; asigurarea securitatii bazei de dislocare, protectia VIP-urilor, precum si misiuni permanente de paza, patrulare si cercetare. La Al Nassirya se mai afla o companie de Politie Militara cu 100 de militari, sub controlul operational al unei brigazi italiene. Totodata, 20 de romani, medici militari si asistenti medicali, sunt dislocati la spitalul american de campanie Abu Ghraib. Cinci ofiteri romani activeaza la Comandamentul Fortei Multinationale si la Autoritatea Provizorie a Coalitiei, ambele de la Bagdad. La dispozitia coalitiei mai sunt alti 100 de militari, care provin de la Batalionul 26 de Infanterie "Neagoe Basarab". Acestia indeplinesc misiuni de protectie a demnitarilor in cadrul Fortei de Protectie a Misiunii de Asistenta a ONU in Irak, la Basra. Armata romana participa din iulie 2003 la operatiunea "Iraqi Freedom", in Irak aflandu-se acum 863 de militari. (Razvan Belciuganu)