Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deputatul reiterează, în expunerea de motive, toate argumentele invocate de Avocatul Poporului în sesizarea pe care Curtea Constituțională, în mod inexplicabil, a respins-o luna aceasta.
Astfel, demersul deputatului Alexandru Kocsis-Cristea, fost membru PNL, vizează, printre altele, modificarea articolului 271, litera „s” din Statutul magistraților adoptat, recent, de Parlament, în sensul reintroducerii ca și abatere disciplinară săvârșită de un judecător „exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență, precum și nerespectarea deciziilor CEDO, ale CCR, ale CJUE ori a deciziilor pronunțate de ÎCCJ în soluționarea recursurilor în interesul legii sau referitoare la dezlegarea unor chestiuni de drept”.
Nerespectarea deciziilor CCR sau ale ÎCCJ, care constituiau, anterior modificării legii, abateri disciplinare ce puteau conduce până la excluderea din magistratură a unui judecător, a fost eliminată din forma actuală a Statutului judecătorilor și procurorilor, la inițiativa Guvernului, prin ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, invocând ca motivație rapoartele MCV, ale GRECO, Comisiei de la Veneția, dar și un jalon obligatoriu de adoptat până la finalul acestui an în PNRR.
Alba-neagra cu amendamentele în Comisia specială
„Jurnalul” a dezvăluit, într-o ediție anterioară, că, după ce proiectul de lege inițiat de Guvern a ajuns la Parlament, cu această abatere disciplinară abrogată, la data de 3 octombrie, Comisia comună specială a celor două camere a emis un raport de admitere, cu mai multe amendamente, printre care și unul depus de parlamentarii PSD, PNL, UDMR și ai Minorităților Naționale, prin care a fost reintrodusă în corpul legii abaterea disciplinară pe care Guvernul o dorea abrogată. Iar, la 4 octombrie, legea a trecut de Camera Deputaților cu tot cu acest amendament.
Ulterior, însă, la Senat, aceeași Comisie comună a redactat un nou raport, fiind admis un alt amendament formulat de grupurile PNL și USR din Senat, prin care s-a eliminat, din nou, această abatere disciplinară. Iar Senatul a trecut legea în forma dorită de Guvern.
Reia argumentele Avocatului Poporului
Revenind la inițiativa deputatului Alexandru Kocsis-Cristea, trebuie menționat că acesta motivează intenția de a remodifica Statutul judecătorilor și procurorilor, în sensul reintroducerii în corpul legii a abaterii disciplinare abrogate a nerespectării deciziilor CCR și ÎCCJ, citând atât din sesizarea înaintată Curții Constituționale de către Avocatul Poporului, Renate Weber, cât și din opiniile separate emise de către judecătorii constituționali Cristian Deliorga și Attila Varga, care nu au fost de acord cu restul colegilor judecători ai CCR. Cei doi au susținut, împreună, că mai multe articole din noua formă a legii încalcă prevederile constituționale. Însă, într-o a doua opinie separată, judecătorul Attila Varga a desființat, în termeni duri, eliminarea abaterii disciplinare ce putea fi reținută în sarcina magistraților care încalcă deciziile CCR și ale ÎCCJ.
Ca și judecătorul CCR Attila Varga, care a fost singurul membru al Curții Constituționale care a sesizat pericolul eliminării acestei abateri disciplinare din lege, și deputatul Alexandru Kocsis-Cristea este, deocamdată, singurul parlamentar care susține reintroducerea articolului abrogat. Proiectul de lege depus de acesta nu mai este susținut, prin semnături, de niciunul dintre colegii săi senatori sau deputați.
Abrogarea, văzută de Putere ca un pas pentru ridicarea MCV și pentru „bifarea” jaloanelor PNRR
Proiectul de lege în discuție se află în dezbatere publică până în data de 22 decembrie 2022, iar Consiliul Economic și Social, Consiliul Superior al Magistraturi, Consiliul Legislativ și Guvernul României au termen, chiar și după această dată, să exprime punctele de vedere sau să emită avizele.
Este greu de crezut că Parlamentul va reveni asupra deciziei sale de a scoate din lege această abatere disciplinară, mai ales că, pentru eliminarea articolului respectiv, a fost invocată inclusiv ridicarea MCV pentru România.
Cu toate acestea, există numeroase voci din mediul juridic, inclusiv foști magistrați, care afirmă, fără ocolișuri, că abrogarea abaterii disciplinare pentru judecătorii care încalcă deciziile CCR și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție reprezintă nici mai mult, nici mai puțin decât anihilarea acestor decizii atunci când ele pot fi invocate în procesele penale, civile sau de contencios administrativ aflate pe rolul instanțelor de judecată.
Spre exemplu, în jurisprudența CCR există nenumărate decizii prin care s-au declarat neconstituționale o serie de reglementări abuzive. Una dintre acestea este cea a faptului că ofițerii de informații nu pot efectua acte de urmărire penală sau nu pot fi solicitați de parchete să se implice în culegerea de probe sau administrarea lor, cum ar fi transcrierea unor convorbiri telefonice ori din mediul ambiental. Conform actualei legi, orice judecător poate menține, dacă vrea, aceste probe în dosar. „Regula” s-ar putea aplica și în chestiunea amenzilor neconstituționale aplicate în timpul stării de urgență, orice judecător putând, astfel, nesocoti decizia CCR.
