x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Deschizatori de drum

Deschizatori de drum

03 Mai 2004   •   00:00

EDITIE DE COLECTIE

Omeni de stiinta si ingineri romani sunt inventatorii motorului cu reactie, ai sonicitatii si constructorii cabinei catapultate.
ANA MARIA LUCA

Bucurestiul a fost prima capitala din lume luminata cu gaz lampant. Romania a avut prima rafinarie de petrol. Tot un roman a fost cel care a descoprit ca petrolul poate sa tasneasca din pamant. Un roman a construit primul motor cu reactie si un alt roman a inventat sistemul de catapultare. Alt roman a inventat instrumente muzicale, pe un altul l-a facut celebru podul rulant. Fara un roman dedicat cercetarii, cuptorul cu microunde n-ar fi existat, iar fara altul, un munte din Tara de Foc nu s-ar fi numit Sinaia.

Inginerii petrolisti

In 1858, Romania avea cea mai mare productie de petrol rafinat. Pentru ca in 1857 tot Romania a avut prima rafinarie. Autorul ambelor reusite a fost Teodor Mehedinteanu, care de prin 1854-1855, a facut experiente de distilare a titeiului impreuna cu profesorul de chimie Alexe Marin si cu farmacistul Adolf Steeg din Bucuresti. Intr-un alambic special au obtinut un lichid de culoare deschisa care ardea fara miros si fum gros. Astfel, stravechile opaite au fost transformate in lampi alimentate cu „petrol lampant". Cum tocmai se tinea o licitatie pentru iluminarea capitalei tarii, inginerul Mehedinteanu a obtinut contractul, folosind petrol lampant, nu ulei de in ca in alte orase europene. Inginerul petrolist Grigore Ioachim a introdus, mai tarziu, pompajul combinat cu eruptia artificiala in tehnica mondiala a exploatarii petrolului (gaslift) in 1938. In 1940, procedeul a fost introdus in Statele Unite ale Americii, iar in 1945, in Uniunea Sovietica.

Tehnicieni ai miscarii

Impreuna cu francezul Just Buisson, Alexandru Ciurcu construieste si experimenteaza, pentru prima data in lume, un motor cu reactie. Experientele facute cu acest motor au confirmat posibilitatea folosirii lui la propulsarea unui vehicul. Motorul era format dintr-o butelie de arama, avand o capacitate de 2 litri si un orificiu de evacuare cu diametrul de 3 milimetri. La 13 august 1886, ei au experimentat, cu succes, pentru prima oara in istoria tehnicii, o ambarcatiune cu un motor reactiv. Experienta a avut loc pe Sena, contra cursului apei, si a durat 15 minute.

Anastase Dragomir a construit o „cabina catapultata" si a fost considerat precursorul folosirii scaunului ejectabil la avioanele supersonice. Dragomir si-a experimentat prima inventie la Paris, in apropierea Aeroportului Orly, in ziua de 28 august 1929.

Aurel Persu, inginer mecanic de profesie, a fost printre primii din lume care au studiat aplicarea formei aerodinamice la automobile. In 1923, ca urmare a cercetarilor, calculelor si experimentarii incepute in urma cu trei ani, a ajuns la concluzia ca automobilul cu cele mai corecte forme aerodinamice trebuie sa fie proiectat in forma unei picaturi de apa in cadere. Automobilul a fost brevetat, mai intai in Germania, in 1924.

Fizicienii noii stiinte

Inginerul constructor Gogu Constantinescu este creatorul unei noi stiinte: sonicitatea. Noua disciplina este o ramura a mecanicii mediilor continue, bazata pe transmiterea energiei mecanice, prin vibratii elastice in fluide sau in solide. Prima carte despre sonicitate a elaborat-o la Londra, in anul 1918, „Teoria sonicitatii. Tratat asupra transmisiei fortei prin vibratii. La inceputul primului razboi mondial a realizat un dispozitiv bazat pe sonicitate, care permitea mitralierelor sa traga printre palele elicelor. Cu aceasta inventie, Constantinescu a contribuit la superioritatea categorica a aviatiei engleze in razboi si a ramas, timp de 20 de ani, ca standard, sub titlul de „Constantinescu fire control".

Fizicianul, aviatorul si omul de stiinta Horia Hulubei a obtinut primele spectre de raze X in gaze si este realizatorul unuia dintre primele acceleratoare de protoni. Savantul roman a inventat, impreuna cu Yvette Cauchois, un spectrograf de raze X, cu cristal curb, tinand seama de axele principale ale retelei cristaline, care permite cresterea puterii de rezolutie si a intensitatii luminoase.

Dragomir Hurmuzescu a dat numele sau electroscopului pe care l-a inventat. El este parintele primului dinam de inalta tensiune.

Theodor Ionescu a fost profesor la Institutul Politehnic din Bucuresti. Impreuna cu fizicianul roman V. Mihu, a inventat si construit, in 1946, o instalatie cu care s-a obtinut prima „emisie stimulata", de tip MASER, amplificator cuantic, folosit in domeniul microundelor.

Medicii si biologii

Zoologul roman Grigore Antipa a introdus, pentru prima oara in lume, dioramele biologice, in 1907. Antipa s-a consacrat si studierii Marii Negre si a Dunarii. In 1893 a participat la o expeditie in jurul Marii Negre, care a durat noua luni. Cu aceasta ocazie a intreprins primele cercetari de biologie marina. Antipa este considerat precursorul hidrobiologiei la nivel mondial. Ca director al Muzeului de Stiinte Naturale din Bucuresti a reorganizat muzeul bucurestean, de la principiul separarii colectiei stiintifice, destinata studiilor si cercetarilor, de colectia care este expusa spre vizitare.

O alta figura importanta a stiintei romanesti este medicul bacteriolog si anatomopatolog Victor Babes. El este unul dintre fondatorii microbiologiei moderne, al seroterapiei si precursor al ideilor moderne despre antibiotice. Victor Babes a descoperit corpusculii virotici din celulele creierului animalelor turbate si peste 50 de germeni patogeni, pe care i-a studiat si i-a descris. In memoria sa au fost denumiti „babesii", agentii patogeni care provoaca unele boli la animale, iar respectivele boli, „babesiose". Babes a mai descoperit valoarea serului imun, capabil sa inactiveze microbii, a enuntat principiul imunizarii pasive si a inventat o metoda originala de imunizare antirabica, cunoscuta in lume ca „Metoda romana de tratament antirabic", in 1888. Medicul si biologul Ioan Cantacuzino a inventat, pe baza concluziilor cercetarilor sale asupra vibrionului holeric, o metoda de vaccinare antiholerica, numita „Metoda Cantacuzino". Aceasta metoda este si astazi folosita in tarile unde se mai semnaleaza cazuri de holera.

Chimistii inovatori

Constantin Istrati a descoperit „franceinele", o noua clasa de coloranti. Constantin I. Istrati a fost profesor la Facultatea de Medicina si la Facultatea de Stiinte a Universitatii din Bucuresti. Pentru inventia sa i s-a acordat Medalia de aur la Expozitia Internationala de la Paris, in 1889. Profesorul de chimie Costin Nenitescu a fost pionier al aplicatiilor in domeniul reactiilor catalizate de clorura de aluminiu, izomerizarii hidrocarburilor alifalice, al alcanilor si cicloalcanilor. „Reactia Nenitescu de acilare reductiva a alchenelor" defineste sinteza cetonelor saturate din alchene, cloruri acide si o hidrocarbura saturata care furnizeaza hidrogenul necesar reducerii. A realizat, pentru prima data, sinteza ciclobutadienei si a benzociclobutadienei, sub forma „dimerului Nenitescu" si cel dintai izomer universal, denumit „hidrocarbura Nenitescu".

Stiati ca…

Cel care a pus in practica ceea ce facuse Constantin Brancusi pe hartie a fost inginerul STEFAN GEORGESCU-GORJAN. Coloana Infinitului are un nucleu metalic, tubular din profile cornier si plat-bande din otel, asamblate in atelier. Constructia are trei tronsoane. Tronsonul de varf este doar contravantuit. In tronsonul de baza Gorjan a folosit si nituri si in interiorul coloanei a fost turnat beton. Fundatia coloanei are 5 metri adancime si e realizata in trepte. Coloana a fost metalizata prin pulverizare de sarma de alama.

ANGHEL SALIGNY a construit baza unor inventii proprii, a construit, in premiera mondiala, silozuri din beton armat, la numai doua decenii dupa ce francezul Joseph Monier obtinuse, in 1867, primul brevet pentru elemente de constructii din acest material putin studiat in acele timpuri. Cea mai importanta realizare a lui este podul de la Cernavoda. Noutatile aduse de Saligny constau in suprastructura din grinzi cu console si tabliere de pod, din otel moale, in loc de fier.

ION DELU a inventat in 1945, cu ajutorul luthierului Alexandru Apateanu, un nou instrument muzical Viomixta. In 1969 profesorul Ion Delu a inventat Violena, instrument muzical cu corzi si arcus care avea un timbru intermediar, intre sunetele emise de violina (vioara) si cele emise de viola.

ELISA LEONIDA ZAMFIRESCU este prima femeie inginer din Romania. A elaborat metode originale de analiza pentru ape potabile si minerale, petrol si gaze, carbuni, bitumuri solide, roci de constructie si procedee de preparare a minereurilor. A intocmit Standarde de Stat, pentru substante minerale, utile.

SUMAR DOSAR

Inventiile romanilor

Romanul, inventator din mosi-stramosi

Deschizatori de drum

Statie orbitala pentru NASA creata de doi pusti

„Am fost inspirat!"

Inventiile romanilor iau calea strainatatii

Ion Basgan, „magicianul" petrolului

Coanda, copilul indragostit de vant

Ipoteza senzationala: Vlacicu a fost asasinat

Bula, antenele si lampa cu carbid

Stiloul oltenesc

Cucerirea cosmosului, de la vis la realitate

Dosarul „Insulina" asteapta sa se faca dreptate

Primul antivirus romanesc>

Reteta perfectiunii

Idei trasnite care au facut furori la Geneva

Eleronul de 3,7 milioane USD
×
Subiecte în articol: special roman inventat