Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Problema barajelor administrate de Apele Române a afectat grav și localități din județul Dâmbovița, în ultimele cinci zile, nu a lăsat doar peste 100.000 de oameni fără apă în Prahova. Autoritățile centrale nici măcar nu au vorbit despre dezastrul care s-a produs în localitatea dâmbovițeană Mogoșani, simultan cu situația critică din Prahova. Localnicii acuză Apele Române că nu au anunțat pericolul iminent de viitură, în timp ce autoritatea se apără, spunând că nu intra în atribuțiile Administrației Naționale Apele Române să anunțe. O viitură venită din zona barajelor a distrus totul în cale, în comuna Mogoșani într-o dimineață. Sâmbătă noaptea a început urgia de la Mogoșani, valurile venind peste localitate timp de 24 de ore, iar localnicii spun că se poate demonstra că apa nu provine de la ploi, ci din barajele golite în amonte, fără a se anunța. Păgubiții spun că vor cere expertiză din partea Ministerului Mediului, pentru a se stabili cauza dezastrului, în timp ce ANAR neagă toate acuzațiile.
Viiturile au distrus, la începutul acestei săptămâni, una dintre cele mai apreciate ferme piscicole din zonă - Insula Crapilor - Farlow Pike Arena. În câteva ore a dispărut tot ce se construise în ultimii ani: zeci de hectare de teren, ferme, adăposturi de animale și crescătorii piscicole.
Proprietarii păgubiți susțin că nu este vorba despre o calamitate naturală, ci despre o descărcare masivă și neanunțată de apă din barajele administrate de Apele Române Argeș-Vedea. În unele locuri apa a depășit doi metri de la sol și a acoperit total zeci de exploatații piscicole. Oamenii spun că nu au primit nicio avertizare de viitură, iar de cinci ani, Argeșul nu a ieșit niciodată din matcă, valul care a măturat tot fiind inexplicabil.
Dezastru la Mogoșani, ignorat de autorități pic.twitter.com/ngs4J6WKIt
— Jurnalul (@JurnalulN) December 3, 2025
Până acum s-au calculat prejudicii de peste 250.000 de euro doar la Insula Crapilor - Farlow Pike Arena, pentru distrugerea utilajelor, a construcțiilor și a amenajărilor, iar peștele pierdut ar fi în valoare de aproximativ 70.000 de euro. S-au distrus în totalitate 19,5 hectare de teren concesionat.
Proprietarii cu afacerile distruse spun că debitul apei râului Argeș a fost de zece ori mai mare decât de obicei, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată doar din cauza ploilor, iar apa ar fi venit peste localitate „ca un perete”.
„Avem filmări de la barajul Merii. Două vane centrale închise complet, cele laterale deschise pe sfert, baraj colmatat vizibil”, a transmis administratorul fermei piscicole distruse. Oamenii consideră că vinovați sunt cei de la Apele Române. „Ne-a luat tot. Tot ce am construit în ani de zile. În șase ore nu a mai rămas nimic”, mai spune administratorul.
Deversare chiar în perioada ploilor
Dezastrul de la Mogoșani s-a produs chiar în timpul scandalului legat de sistarea furnizării apei în 14 localități din Prahova, iar ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că există probleme la barajul Paltinu și dificultăți în alimentarea cu apă potabilă în mai multe localități din județele Dâmbovița și Argeș, însă pentru Mogoșani nu ar fi existat nicio avertizare, deși legea obligă operatorii barajelor să notifice oamenii din aval, dacă există risc de viitură.
Dezastru la Mogoșani, ignorat de autorități pic.twitter.com/z6MtKaLAcG
— Jurnalul (@JurnalulN) December 3, 2025
Păgubiții spun că au sunat de mai multe ori la Apele Române Argeș-Vedea, dar nu li s-a răspuns. Oamenii vor acum explicații clare: ce manevre au fost făcute la Vidraru, Golești și Merii în ultimele 72 de ore, ce debite au fost evacuate, de ce nu au fost trimiși martori de avertizare și cine răspunde pentru pagube. Aceștia mai spun că se poate constata faptul că valurile de apă nu au fost provocate de ploi, ci s-ar putea face o expertiză în urma căreia să se constate că apa a venit din barajele situate în amonte.
Apele Române nu-și asumă vinovăția
Purtătoarea de cuvânt a ANAR a explicat, pentru Jurnalul, că în cazul proprietăților distruse de ape la Mogoșani și-au asumat răspunderea proprietarii care ar fi semnat documente prin care nu vor solicita despăgubiri, fiind amplasați în zone inundabile. Dar situația este valabilă doar pentru ferme, nu și pentru gospodăriile inundate.
Aceasta spune, în legătură cu autoritățile care ar trebui să anunțe pericolele, că informarea autorităților locale o face operatorul de apă sau Prefectura, în calitate de șef al județului, dar factorii de decizie locali au fost informați de două ori, în septembrie și în noiembrie, în legătură cu situația de urgență, aceștia fiind cei care trebuie să informeze primăriile, nu Apele Române.
Dezastru la Mogoșani, ignorat de autorități pic.twitter.com/z6MtKaLAcG
— Jurnalul (@JurnalulN) December 3, 2025
Despre zonele afectate de viituri la Mogoșani, purtătoarea de cuvânt ANAR a explicat că există documente - Art. 6 alin. 12 din Autorizația de Gospodărire a Apelor - care atestă faptul că proprietarii acelor terenuri și ferme piscicole distruse de ape au amplasamentele pe zone inundabile și că și-ar fi asumat, prin contract, faptul că nu solicită despăgubiri de la Apele Române.
Punct de vedere Apele Române Argeș-Vedea în legătură cu situația Farlow Fishery
Referitor la situația amenajării piscicole “Insula Crapilor”, situată în comuna Mogoșani, județul Dâmbovița, administrată de societatea S.C. Farlo Fishery S.R.L., vă informăm următoarele:
S.C. Farlo Fishery S.R.L. deține autorizația de gospodărire a apelor nr. 76/16.04.2024 emisă de Administrația Bazinală de Apă Argeș Vedea privind “Amenajare piscicolă Balta Draga 2, sat Merii, comuna Mogoșani, județul Dâmbovița”, valabilă până la data de 30.04.2029. Anterior acesteia, societatea a mai deținut următoarele acte de reglementare pentru aceeași folosință: Autorizația de gospodărire a apelor nr. 345/28.09.2020, valabilă până la data de 30.09.2023 și Autorizația de gospodărire a apelor modificatoare a Autorizației de gospodărire a apelor nr. 345/28.09.2020, nr. 178/19.05.2020 valabilă până la data de 30.09.2023.
Amenjarea piscicolă este situată pe terasa mal stâng a râului Argeș, la o distanță de 18-80 de metri de albia râului, în situl Natura 2000 ROSCI0106 “Lunca mijlocie a Argeșului”. Conform Hărților de Hazard și Risc la Inundații, amplasamentul mai sus menționat este situat într-o zonă cu risc de inundații.
Prin actele de reglementare deținute, socitatea Farlo Fishery și-a asumat mai multe obligații legale, inclusiv aceea de a nu solicita Administrației Bazinale de Apă Argeș-Vedea despăgubiri în cazul inundării amplasamentului la producerea de viituri pe râul Argeș, fapt care demonstrează că acest risc a fost cunoscut și acceptat: “Titularul autorizației este obligat să nu solicite despăgubiri la ABA Argeș Vedea în cazul inundării amplasamentului la producerea de viituri pe râul Argeș” (Cap. 6, alin 6.12.)
În intervalul 28-30 noiembrie 2025, în bazinul hidrografic superior al râului Argeș s-au înregistrat fenomene hidro-meteorologice extreme, caracterizate prin precipitații abundente de aproximativ 100 l/mp, care au generat apariția unor viituri pe toate cursurile de râu din zona montană: Argeș, Târgului, Doamnei, Potop, Sabar, precum și depășirea cotelor de apărare la mai multe stații hidrometrice.
În conformitate cu prevederile Regulamentelor de exploatare a acumulărilor, având în vedere valorile înregistrate ale debitelor afluente în lacurile de acumulare, precum și cele prognozate, pentru atenuarea și tranzitarea în condiții de siguranță a debitelor mari, s-a trecut la exploatarea în regim de ape mari a amenajărilor hidrotehnice. Exploatarea în regim de viitură a lacurilor de acumulare se realizează coordonat, pe întreg bazinul hidrografic Argeș, aceasta presupunând efectuarea de manevre cu echipamentele hidromecanice ale barajelor și deversarea controlată a unor debite, scopul principal fiind tranzitarea în condiții de siguranță a viiturilor.
Referitor la exploatarea coordonată a lacurilor de acumulare din bazinul hidrografic Argeș, pe perioada viiturilor din perioada 28 – 30 noiemnbrie 2025, facem următoarele precizări:
- în data de 29 octombrie 2025 – ora 22.00, pentru evitarea inundării municipiului Pitești, în conformitate cu prevederile Regulamentului de exploatare în vigoare, s-a decis golirea controlată a acumulării Pitești (pe râul Argeș), debitele evacuate controlat fiind preluate în acumularea Golești, situată în aval;
- în data de 30 octombrie 2025 – ora 00.00, având în vedere creșterea peste NNR a nivelului în lacul de acumulare Golești (râul Argeș), precum și prognoza debitelor afluente de pe râurile Argeș și Dâmbovița, s-a decis majorarea treptată a debitelor evacuate controlat, valoarea maximă fiind de 304 mc/s;
- în data de 30 octombrie 2025 – ora 11.00, având în vedere creșterea debitelor și nivelurilor râului Doamnei, pentru limitarea efectelor fenomenelor hidro-meteorologice periculoase și evitarea inundării municipiului Pitești, prin Hotărârea CJSU Argeș, întrunit în ședință extraordinară, a fost închisă acumularea nepermanentă Mărăcineni. Menționăm faptul că ultima dată când acumularea nepermanentă Mărăcineni – râul Doamnei a fost închisă pentru evitarea inundării municipiului Pitești a fost pe perioada viiturilor istorice din anul 2014;
- pe sectorul râului Argeș, aval acumulare Golești – amonte acumulare Zăvoiul Orbului, aportul de bazin a fost de aproximativ 100 mc/s, generat de rârurile Sabar, Râncăciov, Cârcinov, etc, astfel încât prin acumularea Zăvoiul Orbului, debitul tranzitat a avut o valoare maximă de 400 mc/s. Acumulare Zăvoiul Orbului a fost exploatată în regim de viitură, prin deschiderea totală a vanelor segment. Conform Regulamentului de exploatare al acumulării Zăvoiul Orbului “lacul de acumulare se exploatează în regim de viitură când debitul afluent în lac este mai mare de 300 mc/s, cu tendință de creștere. Cota maximă ce poate fi atinsă de nivelul apei în lac este de 177.00 mdMN = NME (nivel maxim de exploatare)”. Debitul maxim tranzitat prin acumularea Zăvoiul Orbului a fost de aproximativ 400 mc/s, iar nivelul maxim înregistrat a fost de 173,05 mdMN.
Revenind la situația actuală a amenjării piscicole “Insula Crapilor”, inundarea amplasamentului este rezultatul unei situații hidrologice (viituri) provocată de fenomene meteorlogice extreme, dar asumată de către S.C. Farlo Fishery S.R.L. prin actul de reglementare emis de către Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea.
În România, legislația stabilește că protecția vieții omenești, siguranța populației, integritatea infrastructurilor critice, siguranța lucrărilor hidrotehnice sunt întotdeauna prioritare față de interesele economice sau private.
Citește pe Antena3.ro
