ANCHETA
Din 1998, functioneaza la Crevedia, sat aflat la 20 de kilometri de Bucuresti, Centrul "Eudoxiu Hurmuzachi" pentru romanii de pretutindeni. Anual, vin aici din tari precum Ucraina, Bulgaria, Serbia, etnici romani aflati la varsta Bacalaureatului, pentru a-si perfectiona limba romana si a putea ulterior sa urmeze o facultate in Romania. Statul roman le ofera burse a cate 50 de dolari pe luna, dar nu si conditii decente in care sa traiasca si sa invete.
Conferentiarul Emil Ionescu a predat la acest Centru intre anii 2003 si 2005 si, anul trecut, a scris un protest fata de conditiile de aici. "Copiii acestia vin aici ca la Mecca. Sunt din familii bune, care au mentinut o constiinta a romanismului asa cum au putut. Centrul e o treaba de mantuiala, facuta cu sentimentul ca poate la anuâ n-o mai facem. Este un lucru care arata dezinteres fata de o chestiune serioasa. Ca idee e buna, dar daca noi mentinem aceasta punere in practica...", spune el.
ROMANI "CHINEZI". Ora 11:30, intr-o zi de joi. Pe imasul de langa Centrul "Hurmuzachi" a iesit o turma de oi la pascut. In campus e liniste. Intr-o singura sala, o profesoara se chinuia sa-i invete pe cativa elevi romaneste; in camine, cei mai multi locatari dormeau cand am batut la usa lor. M-am asezat in banca langa o fata care m-a facut sa inteleg ca e din Turkmenistan si nu stie boaba romaneste. Una dintre conditiile pentru admiterea in Centru este "cunoasterea limbii romane la un nivel acceptabil. Se accepta inclusiv acest nivel slab de cunoastere a limbii romane, tocmai pentru a se facilita accesul cursantilor catre institutiile din Romania", ne-a explicat Mihai Gheorghiu, fost director executiv al Centrului si, din martie 2005, secretar de stat pentru Romanii de pretutindeni, departament care coordoneaza Centrul. "Intamplarea face ca, anul trecut, cei din Turkmenistan sa vorbeasca foarte bine romaneste. Fiind la varsta la care sunt, au o problema cu tenacitatea de a invata", crede el. Profesorul Emil Ionescu se intreaba daca toti cei care vin la Centru sunt etnici romani: "Am avut doi ani la rand doua situatii de copii veniti din Turkmenistan. O fata era de origine chineza, nu stiu ce cauta acolo, nu stia deloc romaneste".
CONDITII. Fetele isi gatesc in camera, isi spala in camera, in lighean, invata in camera; pentru a ajunge la baie, trebuie sa urce un etaj |
NEVOI. In bufet, pe un perete se afla un tablou cu "There is hope"; preturile foarte mari ii sperie pe cursanti |
Citește pe Antena3.ro
LECTURI "Asta-noapte n-am avut curent, dar am stat si am citit la lumina telefonului mobil pana s-a terminat bateria. M-am apucat sa recitesc «Ultima noapte de dragoste...»" Liza cursanta la Centrul "Hurmuzachi" |
COMISION "Am aflat de Centrul pentru romanii de pretutindeni de la directorul scolii mele. I-am dat si ceva bani pentru a fi sigur ca prind un loc. Cati bani? 350 de euro, si pana la urma nici nu m-a ajutat" Sergiu cursant la Centrul "Hurmuzachi" |
NOUTATI "Atributiile Centrului «Hurmuzachi» si modalitatile sale de actiune vor fi inscrise mult mai clar intr-un viitor act normativ. Obiectul va ramane acelasi" Mihai Gheorghiu secretar de stat |
PING-PONG
|
Inainte de 1990, se afla aici o scoala pentru reciclarea cadrelor din agricultura; apoi a fost preluat de SNSPA si a trecut de la Ministerul Agriculturii la Ministerul Invatamantului. Centrul "Hurmuzachi" pentru romanii de pretutindeni a fost infiintat in 1998, aflandu-se in subordinea Ministerului Invatamantului. "A fost un ping-pong continuu", spune Emil Ionescu. De la Ministerul Invatamantului a fost preluat de Secretariatul General al Guvernului, apoi a depins de Cancelaria primului-ministru, cand era Alin Teodorescu seful Cancelariei, dupa aceea a fost dat, in martie 2005, la Ministerul Afacerilor Externe. "Cand s-a produs aceasta ultima mutatie, a fost si un moment de mare criza, in sensul ca doua luni salariatii si colaboratorii nu au primit salariile", spune Emil Ionescu. Directorii s-au schimbat si ei, cei generali, ca si cei executivi, lasand fara conducere Centrul, pe perioade mai mici sau mai mari. Din martie 2005, cand profesorul Dan Horia Mazilu a parasit functia, Centrul a stat aproape un an fara director general. "Directorul general este persoana responsabila de intreaga activitate, atat academica, cat si administrativa. In aceasta perioada de un an, cursurile au fost stabilite cu Universitatea din Bucuresti", explica Mihai Gheorghiu. In ianuarie 2006 a fost numit in aceasta functie profesorul universitar Mircea Anghelescu, care a constatat la prima sa vizita la Crevedia frumusetea locurilor si multitudinea problemelor din Centru. Anghelescu spune ca "Centrul a avut o evolutie destul de sinuoasa, in functie de relatiile politice cu tarile respective; este gandit ca o unitate care pune in practica atitudinea si gandirea politica a Departamentului pentru romanii de peste hotare".
|