DN 7 – uliţa din Deva

de Monalise Hihn | 19 Iul 2008 • 00:00

Reşedinţa judeţului Hunedoara, Deva, nu are centură ocolitoare, aşa că toate maşinile care ar trebui să circule în afara oraşului străbat localitatea.

Singura posibilitate ca traficul să nu mai fie infernal în Deva este construirea tronsonului de autostradă Deva – Orăştie. Din păcate, deşi lucrările trebuiau să înceapă de mai bine de un an, ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, anunţa recent că lucrările pe acea porţiune a Coridorului IV paneuropean ar putea demara în luna septembrie.

Praf, sunet de claxoane, mii de maşini. De toate acestea au parte locuitorii din preajma DN 7 din Deva. Motivul este unul cît se poate de simplu: oraşul nu are o centură ocolitoare.

POLUARE EXCESIVĂ. Deva este situată pe traseul DN7. Cînd comuniştii au proiectat traseul drumului nu s-au gîndit nici o clipă că va veni şi vremea cînd în România vor exista milioane de maşini. DN 7 (E 68) trece pe o lungime de şapte kilometri prin reşedinţa judeţului Hunedoara, Deva. Vremurile s-au schimbat şi DN 7 a devenit un fel de uliţă care străbate oraşul. Mii de maşini intră zilnic prin Deva, iar zona în care este drumul a devenit una extrem de aglomerată. Nervii şoferilor sînt întinşi la maximum, iar cei ai cetăţenilor care locuiesc la margine de drum zis şi european sînt chiar praf, la figurat, desigur. La propriu, praful se ridică în voie în urma maşinilor care chiar nu au pe unde să treacă.

Consilierul din cadrul APM Hunedoara, Georgeta Barabaş, declară că zona este foarte poluată: "Sînt noxe provenite din trafic, în special pulberi şi poluanţi gazoşi, care produc diverse boli respiratorii şi de piele. De cel puţin 12 ani tot auzim vorbindu-se de tot felul de angajamente, de realizarea unei perdele vegetale de protecţie, dar totul a rămas la stadiul de proiect. A fost delăsarea autorităţilor. Acum nu mai există altă soluţie decît construirea tronsonului de autostradă Deva – Orăştie pentru centura ocolitoare, dar perdeaua vegetală tot ar trebui realizată. În anul 2001 s-a aprobat un acord de mediu şi de atunci toţi şi-au propus s-o facă. Probabil că vor mai trece ani pînă cînd acest lucru va fi posibil. Între timp, sănătatea devenilor în general şi a celor care locuiesc în zonă în special are de suferit, dar cui îi pasă?!". Înainte de 1989, în zona respectivă fusese prevăzută o perdea vegetală de 10 metri pe trotuare, dar timpurile s-au schimbat şi noile autorităţi nu au mai fost atît de interesate să o realizeze. În schimb, în perimetrul respectiv au fost ridicate de-a lungul anilor nouă benzinării, cîteva supermarketuri şi mai multe activităţi economice, deşi aceea nu este o zonă industrială, delimitată ca atare.

SOLUŢIA: AUTOSTRADA. Construirea tronsonului de autostradă Deva – Orăştie ar fi la acest moment singura soluţie tehnică pentru ca traficul infernal de pe DN 7 să scadă. Din păcate, lucrările la această porţiune, numită bypass, sînt deja în întîrziere cu cel puţin zece luni. Recent, ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, a declarat că lucrările de construcţie ale tronsonului de autostradă Deva – Orăştie, partea Coridorului IV pan-european, vor începe în septembrie-octombrie anul acesta şi că proiectul e în curs de finalizare. Cînd va fi gata se va organiza o licitaţie pentru stabilirea constructorului. Contractul cu acesta se va semna în luna august. Astfel de promisiuni au fost făcute în ultimii trei ani de toţi oficialii care au vizitat judeţul Hunedoara, de la premierul Tăriceanu la preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, şi pînă la Ludovic Orban, care a fost în zonă în urmă cu aproximativ o lună. Bucata de autostradă Deva – Orăştie are o lungime de 32,8 km. Pentru construirea acesteia este nevoie de 170 de milioane de euro. Banii vin dintr-o finanţare nerambursabilă în proporţie de 75% prin programul ISPA, iar restul de 25% este asigurat de Guvernul României prin Ministerul Transporturilor. Iniţial s-a estimat ca lucrările să înceapă în septembrie-octombrie 2007 şi să fie finalizate pînă la data de 31 decembrie 2010, dată la care toate programele ISPA în România trebuie încheiate.

Din păcate, zece luni s-au scurs, iar lucrările sînt sublime, dar lipsesc cu desăvîrşire. Autorităţile s-au lăudat că, atunci cînd vor începe construirea acestui tronson, în zonă vor fi create în jur de 1.500 de locuri de muncă. În plus, firmele furnizoare de servicii şi de materiale vor avea şi ele numai de cîştigat. Pe de altă parte, construirea acestei porţiuni din Coridorul IV ar da de lucru pentru cel puţin 27 de furnizori de utilităţi, care trebuie să regîndească traseele reţelelor de apă, gaz, curent electric, telefonie etc. Traseul tronsonului Deva – Orăştie porneşte din Şoimuş, urmează cursul Rîului Mureş, unde va avea două supratraversări pînă în zona Aurel Vlaicu, iar în rest păstrează malurile Mureşului. Bypass-ul traversează suprafaţa comunelor Şoimuş, Hărău, Rapolt, Turdaş şi a oraşelor Simeria, Orăştie şi Geoagiu. De asemenea, drumul va avea două descărcări (adică urcările pe autostradă): una la Şoimuş şi alta la Simeria Veche, unde este nevoie de un pod peste calea ferată.

GIRATORIILE, DOAR PENTRU FLUIDIZARE. Pe de altă parte, Ion Tirinescu, şeful Serviciului de Poliţie Rutieră din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Hunedoara, spune că o soluţie pentru fluidizarea traficului o constituie construirea unor sensuri giratorii, dar acestea nu ar rezolva nici pe departe problema poluării, pentru că maşinile ar trece tot prin oraş: "Faptul că maşinile trec prin oraş face ca circulaţia să fie greoaie, iar aglomeraţia duce la producerea de evenimente rutiere. De exemplu, ca variantă de ocolire este Calea Zarandului, dar şi aceasta este stradă din oraş, aşa că 30% din evenimentele rutiere din Deva au loc în acea zonă. În plus, pe acolo trec, în medie, zilnic 10.000 de autovehicule de mare tonaj. Practic ar fi nevoie de construirea a trei sensuri giratorii în apropiere pentru ca circulaţia să se fluidizeze". Pînă acum, Primăria municipiului Deva a fost interesată să construiască astfel de sensuri giratorii prin oraş, pentru care a plătit în jur de o sută de miliarde de lei, chiar dacă la ieşirea din oraş trec mii de maşini zilnic. Situaţia este la fel de rea şi în cealaltă parte a oraşului, tot pe DN 7, între Sîntuhalm şi Deva, o zonă cu multe accidente, considerată un "punct negru" pe harta locurilor în care se produc mai multe evenimente rutiere în judeţ. Este vorba despre zona aflată în aliniament, unde foarte mulţi şoferi virează la stînga încercînd să intre pe vreo proprietate riverană.

CNADR

Semnarea contractului de lucrări este estimată pentru 29.08.2008, iar durata contractului va fi de 24 de luni de la data ordinului de începere a lucrărilor şi 24 de luni perioada de garanţie, conform CNADNR. Conform statisticilor, traficul pe tronsonul E 68 dintre Deva şi Orăştie depăşeşte 25.000 de autovehicule în 24 de ore. Cu o valoare totală de circa 600.000 de euro, Contractul de Asistenţă Tehnică a fost atribuit prin licitaţie internaţională restrînsă companiei franceze LOUIS BERGER SAS. Firma va acorda suport instituţional Companiei de Drumuri în vederea monitorizării şi controlului calităţii proiectului tehnic şi a activităţilor conexe, precum şi respectării cerinţelor legislaţei româneşti în ceea ce priveşte verificarea proiectului tehnic de verificatori autorizaţi. Durata de implementare a contractului este de 54 de luni.

Pierderi

Statul român a apelat la instanţă pentru a recupera daune în valoare de 150 de milioane de euro de la consorţiul format din DHV Consultants şi Athens Development Office din Olanda, consultanţii pentru construcţia variantei de ocolire Deva – Orăştie, declara în luna martie Eugen Teodorovici, secretar de stat al Ministerului Economiei şi Finanţelor (MEF). Daunele au fost înregistrate din cauza întîrzierii proiectului cu peste un an şi depăşirea costurilor cu 150 de milioane de euro. Consorţiul a cîştigat contractul de revizuire proiect tehnic şi supervizarea lucrărilor de construcţie, a cărui documentaţie trebuia depusă în martie 2007. Valoarea iniţială a contractului a fost de 200 de milioane de euro, din care 150 de milioane de euro din fonduri ISPA, însă cheltuielile totale au ajuns la 300-350 de milioane de euro.