Document - Averea Casei Regale a Romaniei

Dupa cinci ani de razboi, in toamna anului 1945 in Romania s-a efectuat un inventar general al bunurilor particulare neafectate de teribila conflagratie. Va prezentam mai jos un document referitor la averea personala a Regelui Mihai I la acea data.

Mihai I, un milionar la sfarsit de razboi

Dupa cinci ani de razboi, in toamna anului 1945 in Romania s-a efectuat un inventar general al bunurilor particulare neafectate de teribila conflagratie. Va prezentam mai jos un document referitor la averea personala a Regelui Mihai I la acea data.

Participarea Romaniei la al doilea razboi mondial a lasat urme adanci in economia si in viata de zi cu zi a locuitorilor. Obuzele sovietice sau anglo-americane nu au vizat numai obiective industriale, de cele mai multe ori atingand in mod tragic tinte civile. Astfel ca, inca inainte de 23 august 1944, data "intoarcerii armelor contra nazistilor", Romania avea localitati ruinate de bombardamente. Apoi, razboiul in Vest a confirmat pagubele teritoriale pe care le acumulase Romania incepand cu iunie 1940, pierzandu-se pentru totdeauna Basarabia, nordul Bucovinei si sudul Dobrogei.

DUPA RAZBOI. In toamna anului 1945, cand razboiul se terminase pe toate fronturile, in Romania a avut loc un inventar general al bunurilor personale ale capilor de familie. Trebuiau "inregistrate" toate efectele circumstantelor expuse mai sus. In documentul pe care vi-l prezentam astazi veti citi inventarul realizat asupra bunurilor Regelui Mihai I in octombrie 1945. Jurnalul National v-a prezentat in numerele trecute averea lasata urmasilor de Regele Ferdinand I, primul conducator al Romaniei Mari, la moartea sa, in 1927. Ca si in acel moment, Mihai I se afla in 1945 tot in postura de rege, de aceasta data major si avand toate puterile constitutionale de care dispunea. El nu fusese monarh toata aceasta perioada, "domnia" fiindu-i intrerupta de Carol, imprevizibiliul sau tata, intre 1930 si 1940. Acesta "jucase" cu abilitate posibilitatile pe care i le oferea functia pentru a-si spori veniturile. Ba chiar dusese aceasta practica in extrem, devenind unul dintre cei mai bogati capitalisti ai Romaniei prin diverse "masinatii": "cadouri" din partea industriasilor Romaniei, jocuri de carti pe sume fabuloase in care iesea de fiecare data castigator, comenzi de stat pentru firmele sale si ale apropiatilor etc.

Pe Carol al II-lea l-au preocupat mai mult banii decat acumularea unor proprietati. Cand a plecat "impins" de Ion Antonescu si de legionari, in septembrie 1940, a luat cu sine bunurile de valoare ce puteau fi transportate usor, dar si creditele bancare din strainatate.

TOT INAINTE. In ciuda slabei activitati imobiliare a tatalui, Mihai sporise proprietatile Casei Regale fata de luna decembrie 1927, cand s-a deschis testamentul lui Ferdinand. Probabil una dintre modalitatile de "prosperare" era primirea unor "cadouri" din partea capitalistilor romani cu diverse interese la Curte, practica aplicata inca din secolul al XIX-lea de Casa Regala. Astfel ca, la inceputul anilor ’40, in patrimoniul Casei Regale au intrat castelul si domeniul de la Savarsin, judetul Arad. Acesta apartinea lui Ioan Mocsony-Starcea, "prieten apropiat" al tanarului rege si cu ambitii politice insemnate. Pentru si o mai buna imagine in fata "prietenului" sau regal, Mocsony-Starcea i-a vandut acestuia caselul si domeniul pentru o suma modica. Ulterior, fostul proprietar al Savarsinului a ajuns maresal al Curtii Regale, cu rol-cheie in combinatiile politice de la Bucuresti.

In urma cu un an, fostul suveran Mihai I a recuperat domeniul de la Savarsin. Asa s-a intamplat si cu imobilul din Strada Caragiale din Bucuresti, inclus in inventarul din octombrie 1945, pe care vi-l prezentam in continuare. O alta locuinta, situata pe Strada Budisteanu, tot in Bucuresti, se afla in curs de retrocedare catre fostul rege.

PRIETENII REGALE

COLABORARE. Mihai I si mama sa, Elena, un cuplu care se sfatuia frecvent privitor la mersul Romaniei La inceputul secolului al XX-lea, Castelul de la Savarsin se afla in proprietatea baronului Mocsony de Foen Antoniu. Acesta stapanea un intins domeniu in zona Savarsin-Arad. Baronul nu a avut urmasi directi, fapt pentru care l-a adoptat pe fiul "bunului sau prieten", aristocratul bucovinean Ioan Starcea, ce purta acelasi nume. Ioan Starcea fiul va intra dupa moartea baronului Mocsony de Foen Antoniu in posesia averii si a titlului acestuia. Astfel, va deveni baronul Ioan Mocsony-Starcea, proprietar al domeniului de la Savarsin. Scolit la Universitatea din Cambridge, el s-a integrat rapid in elita bcuresteana a epocii, fiind si unul dintre cei mai bogati tineri. Manat de mari ambitii, proaspatul baron va folosi toate caile posibile pentru a urca in ierarhia politica a vremii. Ajunge in anturajul Regelui Mihai si se imprieteneste cu acesta. Pentru a-si consolida relatia cu regele, Ioan Mocsony-Starcea va proceda la vanzarea Castelului de la Savarsin catre suveran, pe un pret modic. Prietenia lui Mihai I ii va aduce baronului Mocsony-Starcea demnitatea de maresal al Curtii Regale.

HOBBYURI

Desi formal razboiul mondial s-a incheiat la 9 mai 1945, in realitate in Romania ranile sale au mai persistat cativa ani buni. Economia era partial rationalizata, iar printre bunurile care se obtineau "pe sub mana" erau si anvelopele pentru autoturisme. Lipsa acestora l-a afectat in mod direct si pe tanarul Rege Mihai I, un pasionat al automobilismului. El avea un parc de masini de 61 de unitati, asa cum reiese din tabelul de mai jos. Aceasta slabiciune a fost exploatata de sovietici, care prin Vasinski il "ajutau" pe rege cu cauciucurile mult dorite.

VENITURI

Pentru comparatie cu averea Regelui Mihai in octombrie 1945, va prezentam salariile pe care unii angajati ai familiei regale le aveau la sfarsitul anului 1944. De exemplu, salariatii Castelului Bran (aflat in acel moment in proprietatea principesei Ileana) castigau intre 1.600 si 15.500 lei. Astfel, administratorul si castelanul de la Bran erau platiti cu 15.000 de lei. Erau urmati de mesterii zidari, cu 10.000 de lei, gradinari, cu salarii intre 2.000 si 9.000 de lei, lucratori, platiti cu sume variind intre 1.600 si 8.000 de lei si padurarii care aveau salarii de 3.000 de lei. Cel mai bine platit era (oarecum paradoxal) paznicul de noapte la uzina, care castiga 15.500 de lei.

PROPRIETATI IMOBILE ALE REGELUI MIHAI

Proprietati / Suma evaluata 1. Castelele din Sinaia cu toate dependintele inregistrate pentru evidenta in registrele de contabilitate cu suma / Nespecificat 2. Mosia regala Sinaia-Predeal / Nespecificat 3. Castelul Savarsin, pret de cumparare si cheltuieli cu renovarile / 66.286.582 lei 4. Domeniul Regal Savarsin, pret de cumparare si avansuri / 58.982.162 lei 5. Domeniul Regal Savarsin - Padurea Caplanas-Mocsony / 6.500.000 lei 6. Yachtul Regal taifun / Nespecificat 7. Teren Bucuresti - Sos. Jianu in suprafata de 1.298 m.p. / Nespecificat 8. Imobil Bucuresti - Str. Andrei Mureseanu 3, teren si cladiri in suprafata totala de 500 mp ocupat de dl V. Vasiliu fara chirie / Nespecificat 9. Imobil Bucuresti - Str. Gl. Budisteanu 16, teren si cladiri in suprafata totala de 1.784 mp ocupat de "Domeniul Coroanei" pentru care plateste o chirie anuala de 500.000 lei / Nespecificat 10. Imobil Bucuresti - Str. Caragiale 32, teren si cladiri in suprafata totala de 1.579 m.p. ocupat de "Industria Medico-Technica" pentru care plateste o chirie anuala de 3.168.000 lei, contractul expira la 23 aprilie 1964 / Nespecificat TOTAL conform registrului la 31 octombrie 1945 / 131.748.751 Lei

PROPRIETATI MOBILE ALE REGELUI MIHAI

Proprietati Suma evaluata 1. Mobilierul de tot felul din Resedintele Regale / Nu este evaluat 2. Parcul de automobile in numar de 61 de bucati, inscris pentru evidenta in registre / Nespecificat

CITITI MAINE!

Inventarul averii lui Mihai I realizat de catre Securitate in anul 1948, dupa ce fostul rege a plecat in exil.