x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Document - Averea Casei Regale a Romaniei

Document - Averea Casei Regale a Romaniei

de Ilarion Tiu    |    Cristina Vohn    |    28 Noi 2005   •   00:00
Document - Averea Casei Regale a Romaniei

Jurnalul National incepe astazi sa prezinte in serial documente privind proprietatile Casei Regale a Romaniei si mostenirea lor de catre Regele Mihai I si de rudele sale.

DOCUMENT

Prin reforma agrara din 1921, Casa Regala a Romaniei a trebuit sa cedeze o parte din proprietatile sale. Prezentam mai jos un document referitor la domeniul Sinaia-Predeal, aflat in proprietatea regelui Ferdinand I, in care este descrisa intinderea si inventarul acestuia. Documentul descrie bunurile cedate statului pentru improprietariri si ceea ce a ramas Casei Regale pana la incetarea existentei monarhiei, in decembrie 1947.

Inventarul alaturat, realizat in 1921, cel mai probabil de catre administratorul Domeniilor Coroanei din regiunea Sinaia-Predeal, evidentiaza o serie de aspecte de actualitate, referitoare la retrocedarile solicitate de Casa Regala. In septembrie a.c., Mihai I a depus o cerere de repunere in proprietate la primariile din Sinaia, Busteni, Azuga si Predeal, pentru o suprafata de 11.000 de hectare de padure. Suprafata solicitata l-ar face pe fostul rege cel mai mare proprietar silvic din Prahova (7% din zona impadurita a judetului). Avocatul familiei regale, Adrian Vasiliu, a avut deja o intrunire cu autoritatile locale din cele patru localitati, fiind prezentate documentele de retrocedare. Suprafata de padure se afla in proprietatea Casei Regale inca dinainte de primul razboi mondial, fiind cumparata de regele Carol I. El i-a lasat-o mostenire urmasului sau, Ferdinand I, care l-a randul sau a transmis-o prin testament in 1927 regelui-copil Mihai. Ferdinand a "tinut cu dintii" de respectiva suprafata, refuzand sa cedeze vreun metru patrat in timpul reformei agrare din 1921, asa cum reiese din inventarul domeniului prezentat in continuare.

VENITURI

Conform Constitutiei din 1866, Casa Domnitoare a Romaniei primea din bugetul statului o asa-numita "lista civila", constand in sume de bani necesare nevoilor acesteia. Destinatia fondurilor nu era restrictionata de vreo lege, putand fi investita de membrii familiei domnitoare in orice domenii. Astfel ca, la inceperea constructiei Castelului Peles, in 1873, Carol I a alocat o buna parte din fondurile necesare din lista sa civila, pe langa sumele din averea proprie. La urcarea pe tron a lui Carol al II-lea, in 1930, guvernul a stabilit urmatoarea "lista civila" anuala pentru familia Regala: 40 milioane lei pentru rege, 20 milioane pentru regina-mama Maria, 7 milioane pentru principele mostenitor Mihai. Pe langa veniturile asigurate de "lista civila", Casa Regala beneficia de numeroase donatii din partea marilor proprietari de pamant, a unor institutii sau a industriasilor care ofereau actiuni.

EXPROPRIERE

In anul 1921, au fost adoptate Legile pentru reforma agrara in Vechiul Regat si pentru fiecare provincie care se unise cu Romania in 1918. Acestea prevedeau exproprierea numai a "mosiilor sau partilor de mosii de la 100 ha pamant cultivabil in sus, oricine ar fi proprietarii lor si oricare ar fi capacitatea lor juridica sau caracterul imobilului expropriat, cu exceptiunile prevazute de aceasta lege". Nici Casa Regala a Romaniei - una dintre familiile care aveau intinse proprietati - nu a fost uitata de lege. Conform art. 7, litera c, se declara expropriat "Pamantul cultivabil al domeniului Coroanei, Casei rurale si al tuturor persoanelor morale, publice si private, institutii, fundatii".

MONARHIA

In Romania, institutia monarhiei a fost creata in anul 1866, prin aducerea in tara a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Dupa indepartarea cu forta a lui Alexandru Ioan Cuza de la domnie, oamenii politici ai vremii au inceput sa se certe pentru succesiunea la conducere. Romania "mica" (abia creata in 1859, prin unirea Tarii Romanesti cu Moldova), aflata sub suzeranitate turceasca si protectoratul Marilor Puteri europene, se afla din acest motiv in pericol. Unirea de la 1859 fusese recunoscuta pe plan international doar pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Singura solutie de salvare pe care politicienii timpului au gasit-o a fost aducerea unui principe strain, dintr-o mare familie domnitoare din Europa. Dupa unele negocieri esuate, a fost desemnat printul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Acesta va deveni primul monarh al Romaniei, sub numele de Carol I.

Mosia Sinaia-Predeal, proprietatea M.S. Regele, conform art. 40 din Legea pentru reforma agrara din 1921

×