Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Drumul Babelor, şoseaua care va duce la distrugerea Parcului Natural Bucegi, se construieşte pe o serie de omisiuni şi indiferenţa factorilor responsabili de protecţia mediului. În ediţia de ieri a ziarului aţi putut citi despre cum membrii Consiliului Ştiinţific al Parcului Natural Bucegi au crezut că asfaltarea Drumului Babelor este o glumă, pentru că echivalează cu "distrugerea durabilă a Parcului". Totuşi avizul de principiu al Consiliului a fost prima filă din dosarul de Mediu.
Următorul pas a fost realizarea unui Raport de evaluare a impactului asupra mediului cu privire la lucrările de reabilitare a DJ 713, un raport incomplet şi în grabă. Dovadă stau chiar datele înscrise în paginile raportului, unde se menţionează că vremea alocată examinărilor vizuale a fost foarte scurtă.
"Constatările incluse în Raport sunt fundamentate pe condiţiile observate în cadrul examinărilor vizuale desfăşurate în cursul lunilor iulie 2008-septembrie 2008. Timpul scurt de elaborare a lucrării nu permite analizarea detaliat a condiţiilor pe amplasament, fiind binecunoscut faptul că pentru analizarea condiţiilor biologice şi hidrologice sunt necesare analize sistematice, pe o perioadă de cel puţin un an", se menţionează în Raport.
Raportul privind studiul de evaluare a impactului asupra mediului a fost elaborat în anul 2008 de Adrian Găzdaru şi SC ASA Environmental Services SRL, la solicitarea SC Expert Proiect 2002 SLR, proiectantul general al drumului.
Prof. dr ing. Adrian Găzdaru este atestat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, conform Atestatului cu numărul EIM-03-018/21.11.2006. Găzdaru este profesor la Universitatea de Construcţii Bucureşti, iar în timpul liber face studii de impact asupra mediului. Contactat telefonic pentru a ne oferi mai multe informaţii despre cum s-a realizat raportul de evaluare a impactului asupra mediului pentru Drumul Babelor, Găzaru a refuzat să comenteze. El a spus că este bătrân şi bolnav şi nu-şi mai aduce aminte de raport, deoarece a fost realizat cu mai mulţi ani în urmă.
În lipsa precizărilor de la autorul studiului, am analizat datele din Raport împreună cu Virgil Munteanu, vicepreşedintele Asociaţiei Mişcarea de Rezistenţă.
"Atunci când răsfoieşti «Raportul privind studiul de evaluare a impactului asupra mediului» ar trebui să fii impresionat: un document de 103 pagini ar dovedi seriozitate, responsabilitate şi profesionalism a celor care au abordat subiectul, iar la citirea «Cuprinsului» poţi afirma, cu toată convingerea, că acest document a tratat într-o manieră exhaustivă toate componentele impactului acestui proiect asupra mediului. Entuziasmul că vei putea citi un document serios îţi este serios zdruncinat atunci când citeşti prima pagină intitulată «Limitările studiului»", spune Munteanu.
În chiar primele două "limitări" se menţionează: "Nu se asumă nici o îndatorire sau angajament şi nu se acordă nici o garanţie în privinţa opiniilor, îndrumărilor, recomandărilor sau concluziilor prezentate în prezentul studiu nici unei terţe părţi, cu excepţia Expert Proiect 2002 şi, implicit, a autorităţilor de mediu".
Mai mult, "La analizarea prezentului raport şi înainte de a-i acorda credit deplin, trebuie avute în vedere condiţiile contractului încheiat între Expert Proiect 2002 şi ASA". Aşadar, nu trebuie să acordaţi "credit deplin" acestui raport fără a cunoaşte conţinutul contractului dintre cele două societăţi (!?), contract care, evident, nu este public.
Încrederea cititorului, oarecum zdruncinată de aceste "limitări" menţionate de autorii Studiului de evaluare a impactului, este pusă la grea încercare de una dintre ultimele "limitări": "Serviciile profesionale asigurate de ASA în cadrul prezentului contract au avut în vedere numai aspectele de mediu privind condiţiile de subsol în acest amplasament". Adică cum? În acest voluminos Studiu de impact sunt prezentate numai condiţiile de subsol ale amplasamentului? Dar cele de deasupra solului?...
Dar să lăsăm deoparte aceste elemente introductive şi să ne ocupăm de conţinutul studiului. Autorii menţionează că necesitatea acestui drum reiese din faptul că "Obiectivele specifice ale acestei investiţii au în vedere reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport pentru îmbunătăţirea confortului călătorilor, creşterea siguranţei acestora şi a eficientizării transportului de marfă în vederea alinierii sistemului naţional de transport la sistemul european..."
"Nici nu ne imaginăm că prin acest drum de 16 km vom alinia sistemul naţional de transport la sistemul european. Şi nouă ni se tot spune că infrastructura de transport a României este «la pământ». Cred că am rezolvat-o, prin construirea acestui drum", spune Virgil Munteanu, vicepreşedintele Asociaţiei "Mişcarea de rezistenţă".
Urmează descrierea tehnică a proiectului cu nişte elemente de interes: în 2005, pe acest drum (neamenajat) au circulat 1.277 de vehicule, iar autorii studiului prognozează că, în 2030, vor circula (pe drumul modernizat) 3.744 de vehicule. Nici mai multe, nici mai puţine!
Se continuă, apoi, prezentarea modului de execuţie a drumului, fiind inserate anumite recomandări, cum ar fi "utilizarea de utilaje/echipamente moderne de lucru" pentru reducerea zgomotului în timpul lucrărilor sau "limitarea vitezei de circulaţie a utilajelor grele la 40 km/oră" pentru reducerea vibraţiilor care vor fi generate şi de "vibratoare electromecanice sau cu aer comprimat".
Urmează, într-o prezentare corectă, a surselor de poluare a factorilor de mediu (apă, aer, sol) cu anumite recomandări pentru reducerea acestor surse, cum ar fi: "Se recomandă ca la lucrări să se folosească numai utilaje şi mijloace de transport dotate cu motoare Diesel care nu generează emisii de Pb şi care produc foarte puţin monoxid de carbon" (pag. 54). Sau "promovarea unui program de educare, conştientizare a participanţilor la trafic pentru menţinerea unui mediu curat şi protecţia acestuia". Vi se par nişte recomandări serioase?
Având în vedere amplasamentul drumului într-un parc natural, capitolul cel mai important al analizei impactului ar fi trebuit să fie cel ce se referă la protecţia biodiversităţii. Prima parte a acestui capitol oferă anumite speranţe, prin faptul că se menţionează că lucrările urmează să se desfăşoare în Parcul Natural Bucegi, în Zona Specială de Conservare şi, mai mult, în această zonă "se regăsesc elemente deosebite din punct de vedere ştiinţific şi protective" (pag. 67). Aşadar, autorii studiului erau conştienţi în ce context analizau impactul asupra mediului.
După descrierea corectă a habitatelor şi elementelor de floră şi faună specifice acestei zone, autorii Studiului de impact fac o declaraţie extrem de importantă:
"În perimetrul studiat s-au păstrat ecosistemele într-o stare bună de conservare, datorită reliefului accidentat, care a limitat accesul şi exercitarea presiunii antropice. Refacerea acestui drum montan constituie un factor important de perturbare... prin procesul de fragmentare a habitatelor, pe lângă faptul că, prin uşurarea accesului, va conduce la intensificarea unor activităţi deja existente, din care se remarcă cele legate de exploatarea forestieră, suprapăşunatului şi activităţile turistice necontrolate".
"Această declaraţie în cadrul unui Studiu de impact ar fi trebuit să genereze două elemente, şi anume aprofundarea impactului asupra biodiversităţii a acestui proiect, precum şi evaluarea capacităţii de suport a activităţilor economice, în special a celor turistice de către ecosistemele din zonă. Din păcate, aceste două direcţii fie sunt tratate superficial (biodiversitatea), fie lipsesc cu desăvârşire (evaluarea capacităţii de suport)", spune Munteanu.
La pag. 77 a studiului se menţionează că "având în vedere că drumul trece printr-un sit Natura 2000, un Parc Natural şi la limita unei Rezervaţii Naturale, ce adăpostesc specii relictare rare şi vulnerabile, se impune necesitatea monitorizării periodice de către Administraţia Parcului a stării vegetaţiei din zona adiacentă drumului şi aplicarea unor măsuri de management specifice în cazul în care se constată degradări ale acestor sisteme".
Virgil Munteanu, vicepreşedintele Asociaţiei Mişcarea de Rezistenţă, spune că aceste recomandări frizează ridicolul. "În loc ca habitatele naturale să fie păstrate cât mai puţin perturbate posibil, atunci când ele vor fi afectate, să se ia «măsuri specifice de management», pe înţelesul tuturor să se realizeze lucrări de reconstrucţie ecologică care să refacă habitatele distruse, cu cheltuieli imense şi cu rezultate pozitive minime. Câte lucrări de reconstrucţie ecologică au fost realizate în România în ultimii 20 de ani, fiind bine ştiute acţiunile de defrişare masivă a munţilor şi dealurilor?", spune Virgil Munteanu
Autorii studiului au tratat superficial şi lucrările de renaturare referindu-se doar la plantarea unor specii de floră. "Ar fi trebuit să răspundă la întrebări cum ar fi: cine va realiza programul multianual de monitorizare a refacerii speciilor de floră? Cum vor fi reintroduse speciile de faună afectate, ştiută fiind dificultatea readaptării acestor specii într-un habitat reconstruit?", spune vicepreşedintele Asociaţiei Mişcarea de Rezistenţă.
Aceasta a fost "Studiul de evaluare a impactului asupra mediului" supus în anul 2008 analizei Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Argeş.
Specialiştii din cadrul ARPM Argeş au solicitat completări cu privire la studiul de impact, însă acestea au întârziat să apară. "În urma dezbaterilor din 23 şi 24 aprilie 2009 se solicită completări la raportul privind impactul asupra mediului cu privire la lucrările de reabilitare a DJ 713. Aceste completări nu s-au făcut conform solicitării autorităţii de mediu, identificându-se inadvertenţe în documentaţie, dar şi între partea scrisă a raportului (format pe hârtie) şi partea electronică", potrivit procesului-verbal încheiat de Denisa Micu, reprezentant al ARPM Argeş, în data de 28.05.2009.
Pentru că a fost realizat în doar câteva luni în care s-au adunat date de pe teren, raportul nu a cuprins, iniţial, o hartă cu habitatele existente în zona drumului, tratând superficial consecinţele pe care le are reabilitarea drumului asupra biodiversităţii din Parcul Natural Bucegi.
"Se menţionează că delimitarea cu exactitate a limitelor habitatelor din zona Bucegi nu a fost realizată nici în Planul de Management al Parcului Natural Bucegi, datorită faptului că presupune studii de teren de durată, şi cartare GIS", se menţiona în Raportul de mediu, paragraf care a dispărut între timp, deoarece s-a găsit cineva care a realizat "pe genunchi" o hartă a habitatelor pentru a fi îndeplinită şi această formalitate.
Florentin Cojocaru, administratorul societăţii ASA Environmental Services SRL, pune aceste lipsuri pe seama legislaţiei în vigoare la momentul realizării raportului. "Raportul de evaluare a impactului asupra mediului nu cuprindea date cu privire la capacitatea de suport a Parcului Natural Bucegi, deoarece la momentul respectiv, 2008, legislaţia nu prevedea această cerinţă. Am introdus în raport tot felul de date suplimentare pe care administratorul Parcului nu le ceruse. Mai mult, am sugerat să se realizeze o hartă a habitatelor, pe care să o realizeze Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice. Până la urmă, harta a fost realizată repede de o altă firmă. Pentru realizarea acestei hărţi este nevoie de indici de reprezentativitate şi de abundenţă, activitate ce durează ani", spune Florentin Cojocariu, administrator al societăţii SC ASA Environmental Services SRL.
Astfel, la aproape un an de la realizarea raportului, firma House Construct Invest Environment realizează, la cererea Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Piteşti, Regiunea 3 Sud-Muntenia, completări ce cuprind şi harta habitatelor. Şi de data aceasta harta este întocmită superficial: drumul nu este marcat vizibil, iar "legenda" lipseşte cu desăvârşire, deşi harta este frumos colorată şi împânzită de tot felul de pictograme cu floricele sau animale.
Completările aduse de House Construct Invest Environment arată că în vecinătatea drumului au fost identificate habitatele prioritare la nivel european R3608 Pajişti sud-est Carpatice de Scorzonera rosea şi Festuca nigrascens, R3609 Pajişti sud-est Carpatice de teposica (Nardus stricta) şi Viola declinata (Unghia păsării), precum şi 4.070 tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium, R3105 tufărişuri sud-est carpatice de jneapăn (Pinus mugo) şi smirdar (Rhododendron myrtifolium). În raportul suplimentar se menţionează că porţiunea de drum care străbate ultimele două tipuri de habitat nu va mai fi reabilitată, deoarece există probleme legate de stabilirea proprietarilor, nicidecum pentru că acolo există un habitat protejat de legislaţia europeană.
Presiuni puternice pe ecosistemele din Parc
Recent, Executivul a aprobat Planul de management al Parcului Natural Bucegi, la propunerea Ministerului Mediului şi Pădurilor. În actul normativ se menţionează că pe suprafaţa parcului sunt 70 de tipuri de habitate, dintre care 23 de importanţă comunitară. În plus, actul normativ cuprinde şi un plan de acţiune pe următorii cinci ani, urmărindu-se, totodată, prevenirea oricăror activităţi de exploatare sau utilizare intensivă a resurselor naturale care contravin obiectivului de conservare, precum şi asigurarea de condiţii pentru activităţile educaţionale, recreative şi de cercetare ştiinţifică. Planul de management are ca obiectiv reinventarierea speciilor de floră şi faună şi identificarea şi monitorizarea speciilor aflate pe Lista Roşie (listă ce cuprinde animalele pe cale de dispariţie). "În condiţiile economice actuale şi ca urmare a acţiunilor de promovare a turismului este foarte probabil ca presiunile datorate activităţii turistice să crească, periclitând una din caracteristicile de bază ale Parcului Natural Bucegi, respectiv aspectul natural, sălbatic, precum şi diversitatea specifică, genetică şi ecosistemică. Vecinătatea staţiunilor balneo-climaterice, apropierea de zone puternic populate, Bucureşti (peste 2 milioane de locuitori), Ploieşti, Braşov, Târgovişte, facilităţile create pentru pătrunderea în Parc, drumurile amenajate, hotelurile şi cabanele alpine au atras un număr foarte mare de turişti (cel mai mare din Carpaţii Româneşti) supunând ecosistemele la puternice presiuni cu mult peste nivelul optim al capacităţii lor de suport."
În ediţia de mâine: Câţi kilomeri de drum au fost asfaltaţi, ce banii au fost alocaţi pentru acest proiect şi reacţiile oamenilor care trăiesc în Bucegi şi cred că muntele trebuie să rămână curat. La DNA Ploieşti există pe rol un dosar despre tranzacţiile ilegale cu terenuri din Parcul Natural Bucegi.
Citește pe Antena3.ro
