Dunarea s-a umflat si stoarce fara scrupule nervii galatenilor, profitul si onoarea Santierului Naval. Bacul a fost blocat de gunoaie. Localnicii dau vina pe digurile ce stranguleaza fluviul, construite pe vremea lui Ceausescu. Distruge-rea lor starneste orgolii si dispute la Galati si la Tulcea.
Christian Silva (foto)
Dunarea, umflata la cote triple decat cele normale, ii pune pe jar pe galateni si stoarce fara scrupule profitul Santierului Naval Damen. Siretul, dupa ce a dat iama in gradinarii cu baracile aciuate pe mal, s-a cumintit, dar de acum ameninta Prutul.
Debitul impanat al Dunarii din ultima saptamana a secat Santierul Naval Damen de jumatate de milion de euro. Firma si-a atarnat jumatate din volumul activitatii in cui si plateste penalizari de 7.500 de euro pe zi pentru cate o nava, catre clienti francezi, olandezi si britanici. Santierul se afla la cota de 6 metri, identica insa cu nivelul de alerta. Zona in care se monteaza navele si cheiurile de armare este inecata de o saptamana. Conducerea firmei, care anul trecut a avut o cifra de afaceri de 100 de milioane de euro, se teme ca asta i-ar aduce o carenta de imagine in randul clientilor fideli de ani in sir, cum sunt armata olandeza sau britanica. Conducerea Damen crede ca spargerea digului de aparare dinspre Tulcea i-ar putea feri de inrautatirea situatiei in cazul preconizatei viituri.
"Ar fi trebuit sa se ia masuri in 24 de ore, dar, iata, a trecut o saptamana fara raspuns. Am trimis o scrisoare si premierului, dar nimic. Strangularea fluviului in
zona, prin cele doua diguri de aparare, este fara indoiala cauza a ceea ce patim aici, an de an", este de parere Gelu Stan, directorul Damen Galati.
DIGURILE LUI NEA NICU. In anii â80-â82, Ceausescu a hotarat ridicarea a doua diguri de aparare in aceasta zona. Intre ele a delimitat o suprafata agricola de aproape 20.000 ha. Aceasta "insula" a dat ani buni productii-record. Acum e lasata "parloaga". Doar cativa ciobani isi mai tin stanele acolo. Daca digul de aparare ar fi spart, aceasta zona ar fi inundata. In 1984, efectele strangularii Dunarii erau deja vizibile. In locul santierului era atunci cartierul Badalan, cateva mii de suflete traind intr-o acumulare de locuinte lacustre. Casele de paianta s-au surpat din cauza panzei freatice, care iesea tot mai mult la suprafata. Ceausescu a decis sa-i evacueze. Cateva mii de galateni au fost mutati fortat la bloc. Din fostul Badalan au mai ramas astazi o
casa si o biserica parasita. Conducerea Damen nu a luat in calcul istoria aceasta in momentul amplasarii santierului.
DISCORDIE. Spargerea digului dinspre aval este, zilele acestea, miezul discordiei intre judetele Galati si Tulcea. Fiecare dintre cele doua parti crede despre cealalta ca practica formula cu capra vecinului. "Am propus o discutie la care sa participe prefectul de Tulcea si
specialisti, in urma careia sa vedem daca spargerea digului este o solutie rentabila. Prefectul de Tulcea nu a raspuns propunerii mele", comenteaza trimisul permanent la Galati al Guvernului, Mihai Capra. "Suprafata de
teren care va fi inundata dupa eventuala spargere si-a cam trait traiul... Un teren agricol creat fortat acum 25 de ani nu mai poate da astazi mare lucru. La asta ne-am gandit cand am facut propunerea", adauga Capra.
Localitatea I.C. Bratianu e cea mai expusa, pe malul tulcean. Patru gospodarii sunt, de doua saptamani, sub apa, iar 1.500 de oameni se tem ca vor fi inghititi si ei. "E utopica varianta cu ruperea digului, e o aiureala", contreaza Viorel Chirita, primarul localitatii.
LA PESCUIT PE FALEZA. La o aruncatura de bat de Santierul Naval, pe faleza inferioara, cateva sute de pescari de ocazie dau la peste. "Cand vin inundatiile, tragem si noi aici. Anul trecut, cand a crescut Dunarea, am prins binisor. Anul asta am venit din inertie." Adrian e student la Mecanica. Langa el, nea Aurel a prins vreo cinci crapusteni si, resemnat, tine locul cald: "In asteptarea viiturii, mancam o samanta, bem o bere, dam la peste".
La trecerea bacului, tone de gunoaie au blocat traficul. Un excavator de mic tonaj se opintea ieri la pranz sa deblocheze digurile de crengi, butuci si resturi menajere, dar fara prea mare reusita.
|
DEZASTRU. Gradinile de la varsarea Siretului in Dunare baltesc |
NERVII SIRETULUI. Depasirea cotei de inundatii a Dunarii a creat, la varsarea Siretului, ceea ce se cheama "fenomenul de remu", fluviul revarsandu-se in raul Siret. Asta a facut ca gradinile de pe malul Siretului sa intre la apa cu micile casute cu tot. La Sendreni si Barbosi, vreo 30 de astfel de locuinte de sezon au fost luate de raul revarsat. Gradinarii au fost evacuati. Locuintele afectate nu aveau autorizatie.
Si firmele de materiale de constructii, si cele de reparatii de barje de pe malul Siretului au fost afectate de umflarea raului. Firma cea mai expusa, Vega 93, are toate agregatele sub apa. Siretul pare sa se fi calmat. Dar Prutul a crescut cu noua centimetri, o cauza putand fi deversarea controlata a lacului de acumulare de la Stanca Costesti.
Viitura Dunarii e asteptata peste vreo cinci zile. Rollerii spera sa se mai bucure pana atunci de ingusta fasie de faleza ramasa uscata, iar prefectii celor doua judete sa incheie la egalitate meciul orgoliilor.
BACUL, BLOCAT LA MAL
|
|
BLOCAJ. Bacul a ramas la mal, impotmolit in gunoaiele aduse de Dunare |
Trecerea cu bacul peste Dunare din dreptul municipiului Galati a fost colmatata de PET-uri, buturugi, gunoaie si chiar obiecte de mobilier. Doua excavatoare au incercat sa decolmateze zona, dar nu au reusit. Imbarcarea autoturismelor pe bacuri se facea anevoios, desi autoritatile au incercat de zor sa elibereze zona de gunoaiele adunate la punctul de trecere a Dunarii dintre Galati si Tulcea. (Erik Hoosz)
|