Școala, răscolită de o nouă reformă

 Ministrul Educației, Ligia Deca, a explicat care este noua viziune pentru pregătirea viitoarelor generații care să se adapteze cât mai bine la cerințele pieței forței de muncă: prin învățământ tehnologic dual, colaborarea cu angajatorii, pentru a oferi perspectiva integrării pe piața muncii. Se dorește și motivarea cadrelor didactice, iar unul dintre cele mai importante schimbări este Programul național de alfabetizare funcțională. Deficitul de cadre didactie ar trebui să se rezolve prin salarii atractive, diminuarea numărului de ore, introducerea unei licențe didactice cu dublă specializare și prin formare continuă. Noua legislație face și trecerea către curricula pe care o vor alege elevii, în locul celei naționale, de până acum. 

Legea învățământului preuniversitar introduce elementul de bază din Programul „România Educată”: elevii vor decide ce vor să învețe. „Centrarea educației pe elev are ca bază o schimbare de paradigmă. Nu mai vorbim despre curriculum la decizia școlii, ci la decizia elevului”, a explicat Ligia Deca, ministrul Educației, în conferința de presă susținută ieri, pentru a explica modificările pe care le aduc noile legi ale educației. 

Această modificare este esențială și preia, de fapt, ceea ce a-nceput să se implementeze prin Programul România Educată, patronat de Klaus Iohannis. Implementarea a-nceput, de fapt, din 2020, când a fost dată prima Hotărâre de Guvern pentru a se înscrie primele școli în programul pilot, ținta fiind ca toate școlile din România să-și creeze singure curricula, până în 2030.

Alegerea materiilor se va face de către elevi, având la bază parteneriatul dintre profesori, elevi și părinți, prin votul din consiliile școlilor.

Esențial în îndeplinirea Strategiei Naționale de Apărare a Țării

Proiectul-pilot se aplică deja, în școlile care optează pentru acest sistem experimental. Hotărârea de Guvern din iulie 2020 a fost dată pentru a „activa implementarea obiectivelor strategice ale proiectului România Educată, perceput de către societate ca prioritate critică, precum și la îndeplinirea Strategiei Naționale de Apărare a Țării, care prevede nevoia de conturare a unui amplu proiect național de educație, contribuind astfel la scăderea vulnerabilităților de securitate națională ale României și la competitivitatea pe piața comună europeană”, arată motivația documentului oficial de atunci. Până acum, nicio școală a fost obligată să participe la programul pilot, ci s-a decis în Consiliul de Administrație al fiecărei instituții de învățământ dacă participă sau nu. Prin noua lege, practic se trece la alt nivel, impunându-se crearea curriculei proprii.

Formăm muncitori calificați

Problema care s-a pus, în legătură cu alegerea materiilor de studiu de către elevi, a fost aceea că rezultatele pot fi dezastruoase, pentru că astfel ar crește procentul analfabetismului, dar mai grav este că elevii nu își pot alege o altă școală, dacă nu le place curricula. Alegerea materiilor se va decide prin vot, în Consiliile de Administrație, unde nu votează toți elevii, ci reprezentantul lor, iar dacă se va menține obligația înscrierii la școala din proximitatea domiciliului, elevii vor învăța ceea ce va decide Consiliul de Administrație. 

În zonele defavorizate, niciun elev nu ca mai avea șansa de a studia și altceva în afară de materiile alese prin votul Consiliului, iar astfel scad șansele acelor elevi de a accede mai târziu la anumite domenii de studiu. Vor deveni însă foarte buni muncitori calificați, pentru că Legea Educației prevede orientarea către învățământ tehnic. În acest sens, pentru a aduce cât mai aproape pregătirea din școală cu piața forței de muncă, s-a decis generalizarea învățământului tehnologic dual până în 2027, atât în preuniversitar, cât și în universitar, iar instituțiile de învățământ vor colabora îndeaproape cu angajatorii. Elevii vor fi stimulați prin creșterea cuantumului burselor, astfel încât bursa de merit va crește de la 200 la 450 de lei pe lună, iar bursa de performanță, de la 500 la 700 de lei lunar. 

Accentul se va muta pe educația nonformală, după ce s-a ajuns la concluzia că în societatea contemporană este foarte important ceea ce copiii și tinerii învață din diverse experiențe, nu doar din cursurile teoretice de la școală. 

Beneficii pentru profesori

În acest fel se speră să se poată reduce și analfabetismul funcțional, după ce rezultatele testelor PISA din ultimii ani au fost foarte proaste: 5 din 10 elevi au competențe matematice sub nivelul de performanță; 4 din 10 elevi au competențe de lectură sub nivelul de performanță; 2 din 10 elevi nu au promovat bacalaureatul; 6 din 10 profesori nu au participat la cursuri de predare cu metode moderne. 

Este încurajată, în paralel, formarea continuă a cadrelor didactice, dar s-au găsit și metode prin care să fie stimulată implicarea acestora în procesul de învățare. „Vom acorda o bursă lunară, egală cu salariul mediu brut, pentru profesorii care se înscriu la masterat. O dată la 5 ani, cadrele didactice trebuie să obțină 15 credite ECTS”, a mai explicat ministrul. Acestea se obțin în urma unor cursuri de formare didactică. 

În noul cadru legislativ pentru Educație există un program național de formare pentru cadrele didactice, corelat cu problemele identificate de ministerul de resort, astfel încât să se elimine problema analfabetismului funcțional. Salarizarea cadrelor didactice va fi revizuită, iar norma didactică va fi redusă pentru cadrele didactice cu vechime de peste 15 ani, care se vor putea implica mai mult în acțiuni de mentorat și în alte activități. Salarizarea cadrelor didactice va fi progresivă, având la bază salariul mediu brut.

Examen de admitere la liceu

Una dintre noutăți este aceea că elevii cu performanțe înalte vor putea promova doi ani într-unul. Se va păstra din sistemul actual forma în care se organizează Evaluarea Națională, cu probe la matematică, limba română și limba maternă. Dar liceele vor putea opta pentru un filtru suplimentar, alegând două probe, la admitere, pentru că se va susține concurs la intrarea la liceu, pentru 60% din locuri, restul făcându-se prin repartizare computerizată, iar 10% dintre locuri vor fi pentru copiii defavorizați și de etnie romă. „Dacă liceul vrea, trebuie sa anunțe cu un an înainte ca face concurs de admitere. Trebuie sa aleagă două probe. Trebuie sa organizeze admiterea  în același timp cu alte licee, în aceeași zi. Acest concurs de admitere nu afectează elevii care sunt acum în gimnaziu. Prima generație care va da aceasta admitere, este cea care va intra la gimnaziu din toamnă, în anul școlar 2023 – 2024”, a precizat ministrul Ligia Deca. 

Bacalaureatul se va modifica, introducându-se forma de examen diferențiat, așa cum se  cere de mulți ani. Probele se vor plia pe fiecare profil liceal, inclusiv tehnologic. Va apărea o nouă probă: pentru profilul uman, probă scrisă la matematică sau științele naturii, iar pentru profilul real, la istorie, filosofie sau psihologie.