Certuri fără sfârșit, miliarde de euro în pericol. PNRR se îndreaptă în viteză spre un eșec răsunător

Criza politică declanșată la București de ieșirea de la guvernare a PSD va pune o presiune în plus pe atragerea banilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unde și așa România înregistra întârzieri mari. 

Din cele 21,41 de miliarde de euro alocate, suma efectiv plătită până în martie era doar de 10,72 de miliarde de euro. În 2026 nu am încasat niciun ban, iar PNRR expiră pe 31 august. Deși se termină în mai puțin de cinci luni, au rămas de bifat jaloane importante, printre cele mai sensibile, iar de îndeplinirea lor depind ultimele plăți, cinci și șase. Ministerele conduse de PSD vor intra însă într-o perioadă de schimbare a garniturilor, de la miniștri la secretari de stat, iar acest lucru înseamnă timp pierdut, decizii amânate și proiecte blocate, exact opusul a ceea ce avem nevoie acum - stabilitate, competență și ritm. În loc de progres, riscăm încă o perioadă de întârzieri și scuze.

Cererea de plată nr. 5 are o valoare de aproximativ un miliard de euro, exclusiv componenta de grant nerambursabilă. Aceasta cuprinde 28 de jaloane și ținte, dintre care două sunt deja îndeplinite, iar restul se află în plin proces de implementare. Termenul oficial de depunere a Cererii de plată nr. 5 este aprilie 2026, imediat după clarificările finale pentru cererea de plată nr. 4. 

Cererea de plată nr. 6, ultima din PNRR, are o valoare totală de aproximativ 8,8 miliarde euro, din care 3,74 de miliarde de euro reprezintă granturi nerambursabile și 5,08 miliarde de euro împrumuturi. Aceasta include 151 de jaloane și ținte care trebuie îndeplinite.
Termenul de depunere este trimestrul al treilea al anului 2026, iar plata finală și decontul complet trebuie realizate până la data-limită strictă de 31 august 2026, care reprezintă și termenul de finalizare a întregului Plan Național de Redresare și Reziliență.

Din cele 179 de jaloane şi ţinte aferente cererilor de plată 5 şi 6, aproximativ o treime au un risc ridicat de eşec, a declarat recent ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pâslaru. 

Probleme la cererile de plată 3 și 4

În ceea ce privește cererea de plată nr. 3, aceasta a avut o valoare de 2,1 miliarde de euro, din care am reușit să încasăm 1,3 miliarde de euro. Restul banilor sunt blocați deocamdată, după ce Comisia Europeană a constatat că unele jaloane nu fuseseră îndeplinite. Pe această listă a neîndeplinirilor figura și cel mai sensibil subiect, unul care a reușit să divizeze societatea românească, cel al pensiilor speciale. Deblocarea acestor bani se poate însă face dacă țara noastră convinge Comisia Europeană că a reușit să îndeplinească toate jaloanele incluse aici.

Referitor la cererea de plată nr. 4, ea a fost depusă în decembrie 2025, și avea o valoarea 2,62 de miliarde de euro (granturi nerambursabile). Aceasta se află încă în analiza Comisiei Europene care a cerut clarificări suplimentare. Potrivit unei declarații a ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pâslaru, analiza se află pe ultima sută de metri, iar până la sfârșitul lunii aprilie vom primi un răspuns.

8 miliarde de euro, în pericol

Într-o postare pe Facebook, ministrul Dragoș Pâslaru a scris că în noua conjunctură politică în care se află țara noastră riscăm să pierdem 8 miliarde de euro din PNRR, iar mai mult de jumătate din reforme sunt la ministerele care au fost conduse de miniștrii PSD. „57% dintre reformele critice sunt în coordonarea ministerelor PSD; 36% din ţintele şi jaloanele rămase sunt tot în responsabilitatea lor. Riscul depăşeşte 8 miliarde de euro dacă aceste reforme nu sunt duse la capăt”, a scris ministrul pe pagina sa de socializare.

Cum arată derularea componentelor PNRR

- (C1) Managementul apei - 403,32 mil. euro. Executat 97,62 mil. euro. Stadiu de realizare - 24,2%;

- (C2) Protejarea pădurilor și a biodiversității - alocare 395,55 mil. euro. Executat: 143,5 mil. euro. Stadiu de realizare - 36,3%;

- (C3) Managementul deșeurilor - alocare 468,95 mil. euro. Executat: 166,06 mil. euro. Stadiu de realizare - 35,4%;

- (C4) Transport sustenabil - alocare 5.452,23 mil. euro. Executat: 2.992,09 mil. euro. Stadiu de realizare - 54,9%;

- (C5) Valul Renovării - alocare 1.933,41 mil. euro.

Executat: 1.164,48 mil. euro. Stadiu de realizare - 60,2%;

- (C6) Energie - alocare 367,88 mil. euro.

Executat: 51,12 mil. euro. Stadiu de realizare - 13,9%;

- (C7) Transformare digitală - alocare 1.739,44 mil. euro.

Executat: 373,81 mil. euro. Stadiu de realizare - 21,5%;

- (C8) Reforme fiscale și ale pensiilor - alocare 556,94 mil. euro.

Executat: 284,79 mil. euro. Stadiu de realizare - 51,1%;

- (C9) Sprijin pentru mediul de afaceri și cercetare - alocare 2.129,43 mil. euro.

Executat: 306,15 mil. euro. Stadiu de realizare - 14,4%;

- (C10) Fondul local - alocare 1.649,54 mil. euro.

Executat: 846,73 mil. euro. Stadiu de realizare - 51,3%;

- (C11) Turism și cultură - alocare 190,62 mil. euro.

Executat: 78,78 mil. euro. Stadiu de realizare - 41,3%;

- (C12) Sănătate - alocare 1.338,82 mil. euro.

Executat: 653,49 mil. euro. Stadiu de realizare - 48,8%;

- (C13) Reforme sociale - alocare 170,10 mil. euro.

Executat: 37,88 mil. euro. Stadiu de realizare - 22,3%;

- (C14) Buna guvernanță - alocare 76,39 mil. euro.

Executat: 37,04 mil. euro. Stadiu de realizare - 48,5%;

- (C15) Educație - alocare 2.792,19 mil. euro.

Executat: 996,66 mil. euro. Stadiu de realizare - 35,7%;

- (C16) RePOWER EU - alocare 1.745,78 mil. euro.

Executat: 103,09 mil. euro. Stadiu de realizare - 5,9%.

13 obiective cu risc de ratare

Potrivit datelor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, în prezent sunt mai multe obiective care se află în risc de neîndeplinire, ceea ce va însemna că vom pierde bani alocați pentru acestea. Astfel pe această listă apar: 

- Construcția de centre de colectare a deșeurilor cu aport voluntar la nivel județean sau la nivel de oraș/localitate - Risc moderat;

- Creșterea durabilității infrastructurii rutiere aferente rețelei TEN-T, taxarea drumurilor, managementul traficului și siguranța rutieră - Risc ridicat;

- Finalizarea renovării energetice a clădirilor rezidențiale multifamiliale - Risc moderat;

- Puncte de reîncărcare noi pentru vehicule electrice instalate - Risc ridicat;

- Finalizarea renovării energetice a clădirilor publice - Risc moderat;

- Capacitatea de stocare a energiei electrice instalată - Risc ridicat;

- Formarea personalului IMM-urilor în domeniul competențelor digitale - Risc ridicat;

- Instituirea unui sistem permanent de elaborare, punere în aplicare, monitorizare și evaluare a politicii CDI (în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării la nivelul ministerelor și agențiilor) - Risc moderat;

- Renovarea energetică a clădirilor publice -  Risc ridicat;

- Creșe construite și dotate - Risc ridicat;

- Construirea de școli verzi cu o suprafață totală de cel puțin 32.764 de metri pătrați - Risc ridicat;

- Infrastructură digitală pentru 60 de universități - Risc ridicat;

- Instalarea de panouri solare și sisteme de stocare a energiei electrice de către gospodării (cu o capacitate netă de cel puțin 3 kW și/sau sisteme de stocare a energiei electrice cu o capacitate utilizabilă de cel puțin 5 kWh) - Risc ridicat.

Ținte și jaloane care cer acord politic

O altă categorie de ținte și jaloane sunt cele care au fost realizate, dar pentru a căror aplicare este nevoie de un acord politic. Potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, pe această listă figurează:

Ținta 442 - Guvernanță corporativă la companiile de stat;

Jalon 4 - Noul mecanism economic pentru resursele de apă;

Jalon 128 - Măsuri de decarbonizare a sectorului încălzirii/răcirii;

Jalon 315 - Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC);

Jalon 126 - Strategia națională privind hidrogenul + modificări legislative;

Jalon 431 - Actualizarea cadrului de integritate în funcția publică.

Cum s-au descurcat alte țări

În timp ce România se luptă să îndeplinească țintele și jaloanele, alte țări s-au descurcat mult mai bine cu ele, reușind să atragă sume foarte mari. De exemplu, până în aprilie 2026, Italia și Spania au atras cele mai mari sume. Italia a depășit 190 de miliarde de euro în granturi și împrumuturi, în timp ce Spania este la peste 70 de miliarde de euro. De asemenea, Franța conduce la capitolul eficiență, având cea mai mare rată de absorbție din UE, de aproximativ 86% la finalul anului 2025. Lituania a transmis luna aceasta a șasea cerere de plată, în valoare de 153 de milioane de euro, în timp ce Belgia a depus a cincea cerere de plată, în valoare de 483 de milioane de euro. De asemenea, Slovenia a depus în martie a șasea cerere de plată în valoare de 41 de milioane de euro, iar Irlanda trimisese a patra cerere de plată în valoare de 249 de milioane de euro în februarie.

Venind mai aproape de noi, să spunem că Bulgaria a depus la începutul lunii aprilie cererea de plată nr. 4, în valoare de 900 de milioane de euro, după ce în decembrie 2025 a primit 1,47 de miliarde de euro într-o a treia plată în cadrul RRF, în urma evaluării Comisiei Europene conform căreia 48 din 50 de jaloane și ținte au fost îndeplinite. 

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Citește pe Antena3.ro

„Respingem ultimatumul”. Liderii PNL au decis că nu vor mai face coaliție cu PSD dacă partidul lui Grindeanu va ieși din Guvern