x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Europa cu două viteze, accelerată de încălzirea climatică

0
Autor: Dan Constantin 07 Iul 2021 - 07:10
Europa cu două viteze, accelerată de încălzirea climatică
Vezi galeria foto


Discrepanțele tot mai evidente din interiorul Uniunii Europene sunt accentuate de fenomenul încălzirii globale. Consecințele creșterii temperaturii din ultimele decenii apar cuantificate în statisticile care relevă diferențe de venituri dintre Nordul și Sudul continentului și de  presiunea pe costurile economice și sociale pentru atenuarea „șocului climatic”. Deșertificarea, seceta, incendiile, furtunile, apariția frecventă a tornadelor, inundațiile catastrofale au intrat în „registrul” cotidian al evenimentelor care dirijează într-un sens negativ viața europenilor. Decizia la nivel global pentru o stopare a emisiilor de carbon, principala cauză a încălzirii Planetei, nu mai poate fi amânată.

 

În Uniunea Europeană apare o puternică falie care desparte Nordul de Sudul regiunii prin manifestări diferite ale climei. În Scandinavia, inundațiile și incendiile produc pagube imense. Zona Mediteranei și Balcanii se confruntă cu secetă prelungită, temperaturi toride și un declin al producției agricole. Cei doi  „poli” climatici ai continentului accentuează și conceptul Europei cu două viteze, care poate anticipa un faliment politic al UE, creată tocmai pentru o dezvoltare unitară și echilibrată. Aceasta este  concluzia majoră a unei largi investigații realizate de publicația Politico, care pornește de la concluzii preliminare ale raportului Grupului interguvernamental ONU privind schimbările climatice (IPCC). Raportul final IPCC va fi finalizat în 2022, dar rapoarte de evaluare, pe secțiuni și teme specifice, sunt publicate periodic. Un  asemenea raport de evaluare va fi prezentat în sesiunea IPCC care începe în 26 iulie 2021 , publicarea fiind programată pentru 9 august, atunci când se vor da multe informații privind aspectele fenomenelor fizice ale schimbărilor climatice.

 

CADRU DE LUCRU

 

 Al șaselea raport IPCC  a fost declanșat în 2017, fiind antrenați în grupe de lucru sute de oameni de știință. De pildă, raportul de evaluare AG6-WG1 care va fi difuzat peste o lună are 12 capitole, cu contribuții de informare și redactare din partea câtorva zeci de savanți. Piers Foster, de la Universitatea din Leeds - Marea Britanie, conduce echipa care realizează capitolul 7, concentrat pe energia Pământului, reacții climatice și sensibilitatea la climă. IPCC avertizează că urmează „un secol feroce”, miliarde de oameni fiind expuși pe glob riscului la lipsa cronică a apei, supuși foametei și caniculei devastatoare în lipsa unor „bariere” de protecție la șocurile climatice și la reducerea emisiilor de carbon. Nici Europa nu este în siguranță, neputându-se extrage din acest fenomen cu perspective devastatoare global. „Populația europeană încă nu înțelege bine acest lucru”, spune Foster. Continentul va suferi perturbări climatice majore, care vor adânci diviziunile existente, cu implicații profunde pentru marele proiect politic al UE, adaugă sursa citată.

 

Europenii, puțin adaptați la caniculă

 

Valurile de temperaturi ridicate provoacă puternice perturbări pe continent. În 2003, în țările UE, potrivit unor statistici, 80.000 de oameni au murit din cauza căldurii. O creștere de 1,5 grade Celsius a temperaturii medii anuale ar afecta starea de sănătate a 20 la sută din populația UE, iar o creștere de 3 grade C ar prinde sub cupola caniculei jumătate din populație. Căldura este cauza agravării suferințelor psihice. Cercetătorii italieni au relevat legătura dintre  urgențele medicale și temperatura zilnică. La Moscova, sinuciderile s-au dublat în timpul valului de căldură din 2010. La Madrid, incidentele de violență domestică și femeile ucise de partenerii lor cresc atunci când temperatura depășește 34 de grade. Nopțile fierbinți provoacă ceea ce medicii numesc insomniile climatice. Persoanele în vârstă prezintă risc ridicat de deces din cauza stresului de căldură și insolației. Cardiacii și diabeticii au procentele cele mai mari de afecțiuni drastice la caniculă. Decesele sunt mai concentrate în Europa de Sud și Centrală. 

 

PRODUCTIVITATE SCĂZUTĂ

 

Majoritatea  angajaților din Europa nu sunt obișnuiți cu căldura extremă. În ultimii ani, codurile roșii pentru temperaturi ridicate au devenit frecvente, canicula producând perturbarea programelor de lucru. Există diferențe majore dintre cei care lucrează în birouri, apărați de aer condiționat, și cei care lucrează în fabrici, pe șantiere de construcții în spații deschise și în agricultură, unde se muncește la 40 grade. Așa-numitul „heat stress” se referă la temperaturile mai ridicate decât cele pe care  corpul uman le poate suporta fără nici un fel de problemă. Efectele negative apar în spațiile de muncă unde temperatura depășește 35 de grade. Un raport al Organizației Mondiale a Muncii avertizează că impactul stresului climatic va deveni dramatic dacă nu se stopează  creșterea generalizată a temperaturii. La nivel mondial, în perioada 2010-2030, s-ar putea pierde, potrivit studiului OIM, circa 80 de milioane de locuri de muncă din cauza caniculei. Cele mai afectate sectoare sunt agricultura, construcțiile, transporturile, serviciile de salubritate, dar și turismul și sportul. Diferențele mari se înregistrează și în productivitatea acelorași meserii între muncitorul agricol din Spania față de cel din Finlanda sau Suedia. Evident, cu consecințe în câștigurile salariale.


 

ORAȘELE CREUZET

 

Arhitectura orașelor accentuează suferințele la căldură. Blocurile din beton, pavajele și asfaltul străzilor absorb energia solară, ridicând cu 5-10 grade C temperatura din mediul urban față de o zonă rurală limitrofă. Dacă procesul de încălzire continuă, orașele se vor „topi” în timpul perioadelor de caniculă tot mai dese, care își extind aria și durata. În Roma și alte orașe mediteraneene, căldura va deveni atât de intensă, încât sistemele arhitecturale tradiționale, care se bazează pe ventilația naturală, nu vor mai funcționa și vor trebui abandonate. Aerul condiționat este un răspuns tehnic acceptat, dar utilizarea energiei pentru răcirea clădirilor este o sursă deja importantă de emisii de carbon, care se vor dubla până în 2035. În Europa de Sud apare un decalaj între bogați și săraci la accesul la aer condiționat și tehnicile de refrigerare. Schimbarea climatică va influența și migrația de la rural la urban, proces dinamic înregistrat în ultimele decenii, care își va schimba sensul. Pandemia Covid-19 a accelerat opțiunea „fugi din oraș”, ceea ce va produce și schimbări în investițiile din imobiliar.


Setea continentală

 

La o încălzire de 2 grade C, 9 la sută din populația Europei se va afla în situația de aprovizionare necorespunzătoare cu apă. Studiul IPCC avertizează că, în Sud, mai mult de o treime din populație se va confrunta cu o asemenea situație. Într-un scenariu „negru”, cu o încălzire de 3 grade, regiunile care suferă de secetă ar ajunge la un sfert din teritoriul continentului. Zonele din vecinătatea Mării Mediterane afectate de secetă se pot extinde și până la 49 la sută din suprafețe, perioadele fără ploi, cu deficit major de apă ajungând în Peninsula Iberică la șapte luni anual. Vor apărea schimbări importante în distribuirea culturilor care „fug” spre Nord. Producțiile de grâu vor scădea cu 12% în Sud și vor crește cu 5% în nordul Europei. Chiar și la încălzire globală de 1,5 grade până în 2050, apare imposibil să se mai cultive porumb în Spania, Franța, Italia și Balcani fără irigare. Tomatele din Italia vor deveni un produs... german, tot din cauza secetei și caniculei. Deja părăsirea fermelor a devenit un fenomen. Satele depopulate, terenurile agricole care devin pârloagă sunt propice deșertificării. Spania și Cipru au mari suprafețe de terenuri cu caracteristici de Sahara.

 

România, sub cod roșu

Cu tornade intrate în cotidian și temperaturi caniculare aflate sub cod roșu de avertizare, România se află pe harta fenomenelor extreme provocate de schimbările climatice. Recordurile de temperatură se depășesc frecvent, ploile torențiale provoacă inundații sezoniere, iar seceta afectează grav agricultura. Racordarea programelor economice  la politicile de mediu a devenit, mai de voie, mai de nevoie, o problemă prioritară pentru guvern. Impactul schimbărilor climatice asupra politicii este evident în cadrul „zbaterilor” pentru a prezenta la Bruxelles un proiect acceptabil pentru PNRR, în care finanțările sunt prioritar dirijate spre decarbonatare și economia verde. Mutații importante se întrevăd și în agricultura țării, unde suprafețele irigate sunt drastic restrânse din cauza lipsei de fonduri și a incapacității de plată a fermierilor care le limitează accesul la apă. S-au diminuat  mult activitatea din zootehnie, cauza principală fiind perioadele extinse de secetă. Pomicultura și viticultura suferă din cauza temperaturilor extreme, a furtunilor violente și a grindinei.

Starea de sănătate a populației este afectată de căldura excesivă. Nu doar cardiacii suferă la temperaturi înalte. Apar purtători noi de boli, necunoscuți la noi și în Europa. Țânțarul tigru asiatic provoacă o febră dureroasă, iar virusul West Nile a cauzat decese. Căpușele sunt deja un pericol, iar lipsa serviciilor de salubritate pe timp de caniculă transformă Bucureștiul într-o zonă de pericol sanitar.

 

EUROBAROMETRU: SCHIMBĂRILE CLIMATICE - PROBLEMĂ GRAVĂ 

 

 Un sondaj la nivel european arată că populația percepe în general că schimbările climatice sunt „o problemă gravă”, dar nu realizează că fenomenul are amploare planetară. Dacă 9 din 10 respondenți au apreciat gravitatea schimbărilor climatice, doar 18 la sută au percepția că acestea sunt problema globală cea mai gravă a Planetei. 9 din 10 europeni participanți la sondajul Eurobarometru din perioada martie-aprilie 2021 sunt de părere că emisiile de gaz de seră ar trebui reduse la minimum, iar celelalte  tipuri de emisii ar trebui compensate astfel încât Europa să poată deveni neutră din punct de vedere al climei până în 2050. Peste 81 la sută dintre cetățeni sunt de acord  ca energiile curate să beneficieze de un sprijin financiar public sporit, iar 7 din 10 europeni consideră că daunele provocate de schimbările climatice sunt însoțite de costuri mult mai mari decât investițiile de care este nevoie pentru tranziția verde. La sondaj au participat peste 26 de mii de cetățeni din toate cele 27 de state membre UE. Frans Timmermans, vicepreședintele executiv pentru Pactul verde european al Comisiei Europene, aprecia că „în ciuda pandemiei și a dificultăților economice cu care se confruntă europenii, susținerea publică pentru întreprinderea de acțiuni în domeniul climei este în continuare la cote înalte”.

Citeşte mai multe despre:   încălzirea climatică,   schimbari climatice,   tornade

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Șomajul a fost de 5,1% în trimestrul II din 2020. Peste 62% din populația activă avea un loc de muncă

Șomajul a fost de 5,1% în trimestrul II din 2020. Peste 62% din populația activă avea un loc de muncă
Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă, între 15-64 ani, a fost de 62,4% în trimestrul al doilea al acestui an, cu 1,6% mai mare  față de perioada precedentă, arată datele INS. Circa...

Florin Cîțu vrea creșterea cu 8% a salariului minim înainte de sfârșitul anului

Florin Cîțu vrea creșterea cu 8% a salariului minim înainte de sfârșitul anului
Premierul Florin Cîțu vrea să propună patronatelor creșterea cu 8% a salariului minim înainte de sfârșitul anului.  "Discutăm acum. Vreau să fie aprobat cât mai repede, ca toate...

Ministerul de Finanţe a împrumutat de la bănci suma de 675 milioane lei

Ministerul de Finanţe a împrumutat de la bănci suma de 675 milioane lei
Ministerul de Finanţe a redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2030 şi a împrumutat joi de la bănci suma de 675 milioane lei, cu 175 milioane lei peste nivelul programat, la o dobândă anuală de...

„Planul Butz”, stratagema care a modificat prin ricoșeu aspectul rasei umane

„Planul Butz”, stratagema care a modificat prin ricoșeu aspectul rasei umane
Galerie Foto În 1971, sondajele arătau că Richard Nixon avea să fie reales președinte în SUA. Războiul din Vietnam îi amenința popularitatea acasă, însă o chestiune la fel de importantă pentru alegători era creșterea...

De ce s-au scumpit gazele și energia, pe înțelesul politicienilor mirați

De ce s-au scumpit gazele și energia, pe înțelesul politicienilor mirați
Galerie Foto Cum era de așteptat, explozia prețurilor la energia electrică și gaze a luat prin surprindere Guvernul. În acest scandal, primul gând al premierului Cîțu a fost să lase ca lucrurile să se așeze de la sine,...

Analiză: BNR va începe o înăsprire treptată a politicii monetare

Analiză: BNR va începe o înăsprire treptată a politicii monetare
Criza COVID-19 a afectat semnificativ economia locală, care în 2020 a înregistrat o contracţie de minus 3,9%.  Cu toate că perioadele de supraîncălzire economică au provocat anumite îngrijorări,...

România, pe ultimul loc în UE la bugetul alocat de guvern pentru cercetare

România, pe ultimul loc în UE la bugetul alocat de guvern pentru cercetare
România a fost pe ultimul loc în clasamentul ţărilor membre ale Uniunii Europene după bugetul alocat de guvern pentru cercetare şi dezvoltare în 2020, conform datelor de la Eurostat, oficiul european de...

50% dintre angajaţi și-au căutat un nou loc de muncă în ultimele 12 luni

50% dintre angajaţi și-au căutat un nou loc de muncă în ultimele 12 luni
Aproximativ 50% dintre angajaţi au început să-ș caute un nou job, dar au renunţat la acesta cel puţin o dată în ultimele 12 luni, arată un studiu realizat de compania de recrutare GI România şi Dora Market...

Fondul Proprietatea dezaprobă schimbarea conducerii Salrom

Fondul Proprietatea dezaprobă schimbarea conducerii Salrom
Franklin Templeton International Services, în calitate de administrator de fond de investiții alternative și administrator unic al Fondului Proprietatea, își exprimă dezamăgirea față de schimbarea membrilor...

Klaus Iohannis a promulgat Legea consumatorului vulnerabil. Care sunt ajutoarele acordate de stat

Klaus Iohannis a promulgat Legea consumatorului vulnerabil. Care sunt ajutoarele acordate de stat
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie. Aceasta se va aplica dn 1 noiembrie 2021. Proiectul a fost aprobat...

UPDATE Fostul Combinat Chimic Făgăraș a fost demolat. Va fi construită o fabrică de peleți

UPDATE Fostul Combinat Chimic Făgăraș a fost demolat. Va fi construită o fabrică de peleți
O fabrică de peleți va fi construită în locul Combinatului Chimic de la Făgăraș. Clădirile acestuia au fost detonate controlat, miercuri, în cadrul unei acțiuni spectaculoase. Primarul orașului Făgăraș...

Nord Stream 2: încep probele și problemele

Nord Stream 2: încep probele și problemele
Cel mai controversat proiect gazier din Europa - Nord Stream 2 - se apropie de momentul punerii în funcțiune. Probele mecanice la primul fascicul de conducte au început încă din 11 iunie, iar la sfârșitul...

Românii preferă investițiile în tehnologie și energie

Românii preferă investițiile în tehnologie și energie
Investitorii români individuali sunt mai predispuși să investească în acțiuni și în criptoactive în următoarele 12 luni, potrivit unui sondaj recent comandat de platforma de investiții eToro. În ce...

Peste 60% dintre antreprenorii români nu resimt creșterea economică

Peste 60% dintre antreprenorii români nu resimt creșterea economică
Creșterea economică de 13%, peste nivelul anticipat, anunțată recent de Guvern, nu se reflectă în realitatea din mediul de business, susțin cei mai mulți antreprenori români, potrivit unui studiu realizat de...
Serviciul de email marketing furnizat de