Un pas important în aplicarea prevederilor sale a fost făcut de către eurodeputații din Comisia pentru transport a Parlamentului European, care au adoptat un proiect prin care propun reguli clare pentru instalarea noilor rețele de prize pentru mașinile eco, cum ar fi distanța dintre ele. De asemenea, ei au decis să propună o serie de măsuri pentru urgentarea planurilor de decarbonizare a transportului naval de marfă.
Potrivit documentului adoptat, mașinile ar trebui să poată fi reîncărcate la fiecare 60 km, iar camioanele să realimenteze cu hidrogen la fiecare 100 km. Eurodeputații au convenit să stabilească și obiective naționale minime obligatorii pentru implementarea infrastructurii de combustibili alternativi și să solicite țărilor UE să prezinte aceste planuri până în 2024.
Potrivit textului adoptat, stațiile de încărcare pentru mașinile electrice ar trebui să fie instalate cel puțin la fiecare 60 km de-a lungul principalelor drumuri ale UE până în 2026. Pentru camioane și autobuze, aceleași cerințe s-ar aplica până în 2026, dar numai pentru rețelele centrale TEN-T. Proiectul precizează că stațiile de realimentare cu hidrogen vor fi instalate la distanțe de 100 km, în timp ce Comisia Europeană a propus ca distanța să fie de 150 km. Pentru realizarea acestor obiective, ar urma să existe și o serie de facilități, dar ele se vor aplica doar regiunilor ultraperiferice, insulelor și drumurilor cu foarte puțin trafic. Odată ce Parlamentul va aproba acest proiect în sesiunea plenară din octombrie, deputații europeni vor fi gata să înceapă discuțiile cu guvernele țărilor UE cu privire la forma finală a legislației propuse.
Utilizatorii vehiculelor cu combustibil alternativ ar trebui să poată plăti cu ușurință, iar pentru aceasta prețul ar trebui să fie afișat pe kWh sau pe kg, să fie comparabil și accesibil tuturor mărcilor de vehicule. Deputații europeni vor ca până în 2027 să fie înființat un punct de acces al UE pentru datele privind combustibilii alternativi, pentru a oferi informații despre disponibilitate, timpi de așteptare și prețuri la diferite stații.
România vrea 13.200 de stații
Prin Planul Național de Redresare și Rezilență (PNRR), statul român s-a angajat ca până în iunie 2026 în România să existe 13.200 de puncte de reîncărcare a mașinilor electrice funcționale și accesibile publicului. Pentru aceasta sunt peste 200 de milioane de euro fonduri europene care pot fi accesate de primării și consilii județene. În prezent, pe drumurile noastre sunt instalate foarte puține stații, circa 1.161. O țară cu o suprafață considerabilă precum România, de circa șase ori mai mare decât Țările de Jos, are doar 0,4% din toate punctele de încărcare pentru mașinile electrice ale Uniunii Europene, potrivit unei analize publicate la începutul lunii august de către Asociația Producătorilor de Automobile Europeni (ACEA). De exemplu, în Țările de Jos erau instalate 90.284 de stații de încărcare. Firmele care instalează astfel de stații s-au plâns în repetate rânduri că legislația nu le ajută, timpii de așteptare pentru obținerea aprobărilor din partea autorităților fiind foarte lungi. Guvernul a rezolvat însă și această problemă, decizând printr-o ordonanță de urgență, că acest lucrări se pot realiza fără a mai fi necesare aceste autorizații, fiind suficient doar un aviz din partea autorităților locale.
Creșterea prețurilor la energie pune frână
Mărirea prețurilor la energie ar putea fi un impediment major în creșterea vânzărilor de mașini electrice în perioada următoare. Pe lângă numărul mic de stații din România, acum vor fi loviți și cei care obișnuiau să le alimenteze acasă. Odată cu reducerea plafonului la consumatorii casnici de la 300 la 255 kWh/lună pentru a putea beneficia de tarife plafonate, alimentarea acasă nu mai este fezabilă financiar. Pe de altă parte, și marile rețele de retaileri care au în parcările lor astfel de stații au decis să oprească alimentarea gratuită, după scumpirea curentului.
Navele maritime vor polua mai puțin
Eurodeputații din Comisia pentru transporturi au propus reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) din sectorul maritim cu 2% începând cu 2025, cu 20% începând cu 2035 și cu 80% până în 2050, după ce Comisia Europeană a propus două praguri de reducere, de 13% și 75%. Acest lucru s-ar aplica pentru navele cu un tonaj brut de peste 5.000, în principiu responsabile pentru 90% din emisiile de CO2.