Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Timp de patru zile, spectacolul venetian al Carnavalului a fost intregit de Festivalul de muzica balcanica 'Dimitrie Cantemir', organizat de Institutul Roman de Cultura si Cercetare Umanistica 'Nicolae Iorga' din Venetia, despre care Giorgio Orsoni, primarul cetatii lagunare, spunea: 'Relatiile dintre Venetia si Romania sunt consolidate datorita prezentei acestui institut in Serenissima.
Pot fi observate aceste bune relatii si in activitatile specifice pe care Institutul «Iorga» le dezvolta in zilele carnavalului. Pentru noi, acesta este un motiv de interes, pentru ca este vorba despre culturi diverse, dar si vecine, care au simbolurile lor distincte in existenta Carnavalului', a mai spus Giorgio Orsoni, referindu-se atat la prezenta din acest an a Romaniei, cat si la cea din 2008, cand tara noastra a fost invitat de onoare.
Festivalul a adus in lojele Teatrului La Fenice spectatori imbracati in costume de settecento, prezenta lor facandu-te pe tine, nevenetianul, sa traiesti emotia artei ca si cum ai respira aerul Serenissimei, in urma cu aproape trei secole. Pe scena au evoluat patru prestigioase ansambluri muzicale care exploreaza si promoveaza compozitiile notate in manuscrisele cantemiriene. Jordi Savall & Hesperion XXI (Spania), formatia Maraghi (Italia), formatia Bezmara (Turcia) si Grupul Anton Pann (Romania) au fost protagonistele celor patru seri cantemiriene.
Am luat, 'la cald', cateva declaratii, mai ales ca muzicianul spaniol Jordi Savall si directorul Teatrului 'La Fenice' Cristiano Chiarot au fost decorati de statul roman, moment despre care directorul IRCCU Venetia, dl Rudolf-Mihai Dinu, afirma: 'Inaltele distinctii au fost acordate in semn de recunoastere a meritelor lor deosebite in promovarea culturii si a imaginii Romaniei'.
Jordi Savall (Spania, 'Hesperion XXI'): 'Muzica ramane primul limbaj al fiintei umane, pentru ca, inainte de a vorbi, omul canta. Copilul scoate sunete care sunt mai intai muzica si apoi cuvinte. El percepe, la inceput, cuvintele ca fiind cantate, si nu vorbite. De aceea, muzica e importanta pentru toti', este de parere muzicianul spaniol. Cat despre principele roman omagiat cu un festival venetian, el marturisea: 'Am fost foarte surprins, acum 10 ani, cand am descoperit «Tratatul de stiinta a muzicii», si mi-a fost la inceput foarte greu, dar mi-a placut sa-l studiez pe Dimitrie Cantemir, pentru ca am vazut in el un inventator al unui sistem de notare a muzicii si un istoric al muzicii otomane. Am un respect deosebit pentru acest print roman si pentru activitatea sa de carturar, care acopera mai multe domenii umaniste'.
Constantin Raileanu (Romania, 'Anton Pann'): 'Prezenta grupului Anton Pann in cadrul festivalului Dimitrie Cantemir este cat se poate de fireasca: chiar daca cei doi au foste despartiti de mai mult de un secol in timp, au promovat, intr-un fel, acelasi spirit. Cel putin in muzica lui Anton Pann gasim acea influenta orientala pe care a asternut-o Dimitrie Cantemir, in note, pe hartie. Ei sunt doi corifei, pe care abia acum incepem sa-i redescoperim; din pacate, nu datorita noua si meritelor noastre, ci datorita strainilor, care intotdeauna au stiut sa-i aprecieze pe exponentii culturii romanesti. Cantemir a reintrat in atentia cercetatorilor si a melomanilor abia de curand, de cand Jordi Savall a inregistrat acel album cu o parte din operele lui Cantemir'.
Presedintele Teatrului 'La Fenice', Cristiano Chiarot, declara, la finele festivalului: 'Raporturile Teatrului La Fenice cu IRCCU Venetia si cultura romana sunt excelente si dateaza din 2007. Muzica, asa cum s-a demonstrat in aceste zile la Festivalul «Dimitrie Cantemir», este un limbaj care uneste mai mult decat divide. Am ascultat concertul lui Savall, in care a prezentat muzica romaneasca, turceasca, greceasca, varietati de inspiratie italiana sau indiana, ceea ce exprima o lume care dialogheaza de o anumita maniera, o muzica reveland parcursul istoric al culturilor, care au trecut prin conflicte si perioade de pace. Noi suntem bucurosi de intalnirea cu Romania si cu alte tari din estul Europei, mai ales ca a existat o lunga perioada cand regimurile autocratice din aceste tari au tinut la distanta posibilitatea de a ne cunoaste profund'.
Citește pe Antena3.ro
Povesti si ganduri
Venetia in carnaval este a adultilor si a copiilor, deopotriva. I-am vazut de multe ori costumati pe cei mici, mandri de hainele lor de 'settecento' si m-am bucurat – de doua ori – sa aflu ca exista un carnaval al copiilor si ca Romania e implicata in acest program. Alexandru Damian, referent arte vizuale in cadrul IRCCU Venetia, imi spunea ca anul acesta tara noastra a participat cu o expozitie care consta in zece povestiri insotite de animale de plus, supradimensionate. Ce reprezinta aceste papusi?
'Un sarpe care a mancat prea multe visine, un paianjen care a mancat prea mult si a devenit mult mai mare, astfel incat copiii pot sa-l vada, o tarantula imensa sau un balaur neconventional, dragut si blanos, care se numeste Vasilica. Toti copiii care vin aici, la pavilionul romanesc de la Bienala, se amuza si se joaca, si este intr-adevar o sarbatoare a celor mici in cadrul carnavalului de la Venetia.' Care este contributia specific romaneasca in acest carnaval al copiilor? 'Toate celelalte tari au doar ateliere pentru copii, noi am adus o expozitie care se poate atinge, cu care cei mici pot sa interactioneze. O parte dintre povestirile create pentru acest carnaval de catre Suzana Dan si Raluca Arnautu sunt inspirate chiar din folclorul romanesc, cum este povestea ariciului care il ajuta pe Dumnezeu sa descoasa ziua si noaptea. El le incurca, el le descurca, dar este un animal, care, in traditia romaneasca, are o anumita conotatie.'
