Festivalul drujbelor

Plantată acum mai bine de 100 de ani, Pădurea Comorova, situată lăngă staţiunea Neptun, riscă să fie transformată intr-un parc de Primăria Mangalia. Planurile administraţiei locale nu fac decăt să favorizeze interesele private ale celor care visează vile la malul mării.Â

Pădurea Comorova, unicat pe malul Mării Negre, a devenit ţinta intereselor private, bine camuflate sub iniţiativele administrative ale edilului de la Mangalia, Zanfir Iorguş. Acesta este acuzat că face jocul celor puternici, aşa cum "a pus" şi bugetul localităţii in braţele unor privaţi.


Pădurea Comorova este situată lăngă staţiunea Neptun, in judeţul Constanţa, fiind una dintre cele 12 unităţi teritoriale din Romănia pusă pe lista roşie din cauza deficitului de pădure. Poziţionarea acesteia, dar şi cadrul natural au favorizat apariţia a tot felul de interese de exploatare turistică sau rezidenţială, iniţial a zonei imediat vecine. Acum, insă, mai multe semne venite dinspre administraţia condusă de Zanfir Iorguş creează un peisaj dramatic: pădurea riscă să fie inghiţită de vile. Interese private puternice se ascund in spatele unor iniţiative duse pe ascuns, la limita legii, şi care lasă urme doar in trupurile copacilor de la Comorova.


PÃ...DUREA CU ALEI. Pădurea unicat de pe litoralul romănesc acoperea la inceput un pic peste 1.000 de hectare, dar o dată cu construirea staţiunii Neptun, suprafaţa acesteia s-a redus la vreo 600 de hectare - asta pănă la debutul capitalismului sălbatic romănesc. In 1990, Pădurea Comorova avea un fond forestier de 618 hectare, iar acum mai are doar 512. Fondul forestier de la Comorova riscă să devină istorie. Aşa după cum ne demonstrează faptele, Primăria Mangalia are planuri mari, de o popularitate excesivă, dar de o eficacitate... de pus la indoială. Dezvoltarea oraşului Mangalia presupune, din punct de vedere al primarului Zanfir Iorguş, "aqua land", telegondolă şi transformarea unei păduri in... parc. Pănă la un punct, filmul ăsta deja rulează pe la noi. De la Comorova incolo, insă, lucrurile au miros ciudat.

Să ne explicăm! Proiectul pe care il propune primarul Iorguş, de transformare a Comorovăi in parc, presupune inlocuirea unei păduri cu un loc de promenadă. Ceea ce in Vest s-ar chema "crimă ecologică" la noi se vinde electoral ca Plan de Urbanism - "Extindere şi diversificare: ofertă turistică şi de agrement - staţiunea Mangalia".


GUVERNUL DRUJBÃ.... Pădurea a devenit proprietatea publică a Primăriei Mangalia prin bunăvoinţa Guvernului Isărescu in 2000, dar, administrativ, Comorova a fost incadrată ca "parc". Zanfir Iorguş a demarat acţiunile de obţinere a unui plan de urbanism care să-i permită să intre in pădure de-a dreptul şi, după o perioadă de doi ani, Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa a binevoit să emită acordul de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal (PUZ). Astfel, azi avem la Comorova o pădure incadrată administrativ ca parc, iar in locul mistreţilor şi căprioarelor stau să-şi facă apariţia in luminişuri ATV-urile şi vilele puternicilor zilei. Căci pentru ei se pregăteşte. Şi, dacă aveţi vreo indoială, să ne uităm un pic şi la cadrul legal in care au apărut acest PUZ şi toate planurile Primăriei Mangalia. Acordul de Mediu, dat de APM Constanţa, contravenea la momentul emiterii, anul 2004, Legii 570/2003. Constanţa suferă de lipsă de pădure (alături de alte 11 judeţe), aşa că Guvernul decisese interzicerea defrişărilor in aceste zone. Astfel, Primăria Mangalia avea un Acord de Mediu, dar nu putea pune drujbele la muncă. Guvernul Tăriceanu se prezintă in Parlament in 2005 cu o modificare la Legea 570/2003. Executivul a propus introducerea unei excepţii: acordarea de drept "de drujbă" pe caz de utilitate publică. Deci, problema s-a rezolvat! S-a probat insă, in acest fel, interesul manifestat in cele mai importante birouri din Bucureşti pentru planurile Primăriei Mangalia.


COMOROVA SE VINDE LA BUCATÃ.... In momentul de faţă, o agenţie imobiliară constănţeană vinde 4 hectare de teren impărţit in loturi de căte 600 de metri pătraţi chiar in pădurea, pardon!, Parcul Comorova. Inlesnirile legislative obţinute de Primăria Mangalia favorizează in fapt multe afaceri imobiliare, toate autorizările in vederea construcţiilor făcăndu-se acum mult mai uşor. Nici Primăria nu s-a lăsat mai prejos. A scos la licitaţie şase loturi de teren in vecinătatea Popasului Căprioara (in staţiunea Neptun) a căte aproape 4 hectare fiecare cu destinaţia de cluburi private, după cum reiese din textul Hotărării Consiliului Local Mangalia. După cum a scris presa locală, licitaţiile au ridicat mai multe semne de intrebare, dar toate nelămuririle şi indoielile s-au spulberat după ce mai mulţi cumpărători au fost identificaţi ca apropiaţi ai primarului Mangaliei, iar acestora le-au fost oferite facilităţi la plata terenurilor, imposibil de imaginat din lectura drasticelor condiţii din caietele de sarcini.

Cosmin Bărzan, şeful organizaţiei "Mare Nostrum", se declară ingrijorat de "asaltul antropic tot mai agresiv asupra Pădurii Comorova". Potrivit reprezentantului organizaţiei de voluntari din Constanţa, planurile administraţiei Mangalia de a transforma pădurea in zonă de agrement vor provoca un lanţ de evenimente care vor distruge semnificativ această populaţie de animale. De altfel, mai multe proteste ale unor organizaţii civice sau ale unor consilieri locali au ajuns la Prefectura constănţeană, dar şi la Cancelaria premierului. Nimeni nu pare insă să se fi sesizat cu privire la drama de la Comorova.

In 1897, sub patronajul regelui Carol I s-au plantat lăngă Mangalia 60 de hectare de arbori, iar sub administrarea Academiei Romăne s-a ajuns la extinderea acesteia la mai mult de 1.000 de hectare, aşa luănd fiinţă şi crescănd Pădurea Comorova. Din 1930 şi pănă in 1971, aici a funcţionat un important punct de cercetări silvice din Romănia, dar apariţia staţiunilor litorale a dus la diminuarea suprafeţei impădurite. Stejarul brumăriu, ienupărul de Virginia, specie unicat in Romănia, pinul Douglas sunt specii rar intălnite aici, care ii dau pădurii nu doar o valoare practică, ci şi una ştiinţifică.

Primarul Mangaliei, Zanfir Iorguş a devenit de curănd subiectul unor anchete de presă, de numele lui legăndu-se nu numai planul de transformare a unei moşteniri cinegetice de excepţie intr-un parc (de distracţii), dar şi alte afaceri cu miros de DNA. De altfel, pe adresa procurorilor a fost deja trimisă o sesizare: Iorguş ar fi condiţionat o improprietărire de 9 hectare de pămănt cu o vănzare a unei părţi din respectivul teren. Dar şi mica listă a firmelor care asigură serviciile publice in oraşul de la malul mării ridică mai multe semne de intrebare. Un exemplu semnificativ despre cum inţelege primarul să sprijine anumite afaceri il reprezintă o hotărăre de Consiliu Local promovată de Iorguş, care impune o corelaţie de pănă la 34% consumatorilor de agent termic contorizaţi. Contorizarea, a cărui rost il reprezintă tocmai reducerea cheltuielilor la nivelul consumului real, a fost in acest fel făcută degeaba de utilizatorii casnici, care sunt obligaţi să plătească aproape la fel ca şi cei necontorizaţi. Un aspect interesant de reţinut este că pierderile tehnologice de pe reţeau de distribuţie a agentului termic sunt doar in proporţie de 8%-12%.