Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ca să ajungi din Sebeş la Cugir, drumul te poartă negreşit prin Vinerea, sat aşezat la poalele Muntelui Şureanu, în care datina străbună este aşezată la loc de cinste. Înţelepţii bătrâni ai satului au avut grijă să lase moştenire generaţiilor următoare cântecele, jocul, buna cuviinţă şi, mai presus de toate, portul tradiţional. În Vinerea-Alba toate rânduielile au legile lor, nescrise, dar prezente. Între 22 şi 25 august, la Vinerea va fi mare sărbătoare. Într-o splendidă poiană cu goruni, situată pe un deal din apropierea satului -de unde poţi cerceta cu privirea mirificul peisaj care înconjoară satulul şi poţi zări, în depărtare, Cugirul şi Alba Iulia – se va desfăşura Festivalul naţional de dansuri şi tradiţii populare. Vinerenii se pregătesc cum se cuvine pentru a-şi primi oaspeţii.
“De cum se intră în luna august, prin Vinerea începe rumoarea- apoi totul se înteţeşte cu fiecare zi ce trece, aşa până spre Sfânta Maria. Atunci fierberea creşte brusc. O simţi din toate părţile. De pe toate străzile urcă spre poiana cu goruni unde se ţine de doi ani Festivalul Naţional de la Vinerea. Se pun afişe pe porţile înalte ale oamenilor. Se adună în grupuri şi citesc curioşi cu voce tare, întrebându-se: «Anul ăsta, oare cine-o mai veni la festivalul nost'?». Sunt curioşi, dar şi interesaţi de fiecare formaţie în parte. Vor să ştie despre invitaţii la festival cât mai multe, nu de alta, dar atunci când îşi invită prietenii şi neamurile să vină la Vinerea la Festival trebuie să o facă cu oarecare mândrie, că nu se urcă oricine pe scenă. Şi apoi poartă, din vorbă în vorbă, prin tot satul, veştile cele bune”, ne explică învăţătoarea Anca Herlea sau Anca lui Niculae a lui Văler, cum i se spune în sat.
Vinerenii sunt oameni bogaţi. Muncesc din zori şi până în seară, să aibă de toate în gospodării. Iar când e sărbătoare în sat îşi împodobesc casele, gardurile, îşi pun straiele tradiţionale, de o frumuseţe de nespusă. Fac plăcinte, cozonaci şi fel de fel de bunătăţi folosind reţete numai de ei ştiute. Şi de această dată s-au pregătit îndeaproape. Şi, cum tinerii trebuie să afle ce jocuri şi concursuri sportive aveau la îndemână vinerenii odinioară, aceste “îndeletniciri” le vor fi la îndemână. “Sâmbătă, în poiana cu goruni sunt de văzut concursuri de jocuri sportive tradiţionale ce se bucură de mulţi spectatori, aruncarea suliţei, tir cu arcul, aruncarea greutăţii, trasul frânghiei, lupta pe butuci, căţăratul pe catarg şi alte jocuri practicate mai demult. Atelierele de dans vor crea din nou bucuria de a interacţiona cu diferite culturi, încercând împreună paşi de dans care, chiar dacă nu ies foarte bine, aduc zâmbete vesele pe chipuri, leagă prietenii, şi se împărtăşesc experienţe de care toţi avem nevoie”, adaugă Anca Herlea.
Fanfara din Wasserburg, de acum cunoscută de mulţi, aduce cu sobrietate ritmuri cadenţate ce te fac să devii atent şi respectuos. “Te opreşti din râs ori altă discuţie, pui obrazul în palmă şi te laşi purtat de muzică departe, în alte vremi”, spune Anca lui Niculae Văler.
Pe scena de pe deal vor urca însă mulţi artişti de renume. Iar anul acesta, tinerii vor avea parte de o surpriză. “La ceas de noapte, când poiana e împânzită de lume, se aprind focuri în jurul cărora se încing poveşti sau se ascultă muzică. Altfel de muzică. Tinerii sunt cei ce se vor bucura foarte mult, dar nu numai ei, toţi cei ce se simt cât de puţin tineri. În poiana cu goruni vor concerta şi cei de la Just Duty Free- din Germania. Se potriveşte muzica lor cu tinereţea, focul şi noaptea. Fiecare stă cât poate, poiana-i bună şi primitoare. Sunt corturi aşezate întodeauna de jur împrejur. Se petrece ca de sărbători între neamuri şi prieteni veniţi de departe, cu mâncare bună şi băutură, poveşti neterminate de acum un an, întâlniri cu prieteni pe care nu i-ai văzut de mult. Poiana leagă oamenii în serile acestea cu fire nevăzute”.
Duminică, după ce lumea iese de la biserică, se adună la paradă. “Rânduite grupuri, grupuri vor trece prin faţa tuturor celor prezenţi, invitaţii festivalului, îmbrăcaţi în hainele cele mai frumoase, flancaţi de călăreţi cu caii gătiţi de sărbătoare, ce vestesc parada ce o să vină. După masa de prânz, vor urca pe scenă ansambluri şi formaţii folclorice din mai toate colţurile ţării. Ansamblul din Miercurea Sibiului, Izvoraşul din Almaş, Ansamblul Germisara din Geoagiu, Taraful din Soporu de Câmpie, Săpânţa Maramureş, Mărţişorul din Cluj-Napoca alături de Dumitru Fărcaş. Ansamblul Câmpul Pâinii. din Vinerea- gazda evenimentului-va încheia spectacolul folcloric din cea de a doua seară. Cu siguranţă vor fi mai multe surprize, la care dorim să fim martori cu toţii, să ne putem bucura din plin de toate cele pregătite!”, explică Anca Herlea.
Citește pe Antena3.ro
