Fluturaşii de salariu alungă medicii din ţară

Primii fluturaşi cu salariul amputat cu 25%, aterizaţi în buzunarele angajaţilor din sistemul sanitar, reprezintă picătura chinezească pentru mulţi medici şi asistente de a-şi căuta de lucru în străinătate. Potrivit studiului intitulat "Tendinţa de migrare a personalului din sănătate", 70% din angajaţi, adică şapte din zece, iau în considerare posibilitatea de a munci în alte ţări UE.

Cercetarea "Tendinţa de migrare a personalului din sănătate" a fost realizată de Federaţia "Solidaritatea Sanitară" din România pe un eşantion de 250 de angajaţi din sistemul sanitar, din judeţele Galaţi, Brăila, Tulcea, Constanţa, Buzău şi Vrancea. Studiul reprezintă o analiză intermediară a datelor obţinute în cadrul unei cercetări calitative derulate pe parcursul a doi ani, decembrie 2009-august 2010, în regiunea sud-est, pe tema "Calitatea vieţii profesionale şi tendinţa de migraţie a personalului din sistemul sanitar".

Din totalul participanţilor la studiu care intenţionează să dea locul de muncă din România pentru unul din străinătate, 36,8% au declarat că au unele reţineri legate de familie. Or, tocmai dintre cei care au asemenea "reţineri" se vor recruta noii emigranţi din sistemul sanitar românesc, confruntaţi cu realitatea dură a salariului diminuat cu 25%.
Studiul indică, de asemenea, că aproximativ 30% din salariaţi fac deja demersuri pentru plecarea în străinătate. "Chiar dacă asta nu înseamnă că toţi cei 30% vor pleca efectiv la muncă în străinătate, putând surveni diferite motive care să anuleze această intenţie, procentul poate fi considerat îngrijorător, afectând sistemul în ansamblul său", susţin autorii studiului.
30,4% din respondenţi au mărturisit că sunt atraşi de salariile mai mari din Occident, o eventuală creştere a veniturilor putând să-i oprească din acest demers.

Studiul arată că 34,8% din respondenţi simt presiunea exercitată de condiţiile din ţară, care îi determină să ia în considerare posibilitatea plecării, respectiv: nemulţumirea faţă de starea materială actuală (17,6%), nevoile legate de întreţinerea familiei (10,8%) şi nevoia achitării datoriilor (6,4%).

Aproape 60% din cei intervievaţi au susţinut că sunt nevoiţi să-şi cumpere din propriii bani halatele purtate în spitale, iar aproximativ 80% din cei care profesează sunt de părere că lucrează în condiţii periculoase şi foarte periculoase.
Trebuie observat faptul că rezultatele acestei cercetări apar într-un moment când reducerea salariilor cu 25% încă nu este resimţită acut, încă nu au venit facturile majorate la energia termică etc. De aceea, autorii studiului avertizează asupra unei noi creşteri a intenţiei de plecare şi chiar a plecărilor definitive. Este cert că fenomenul migraţiei cadrelor medicale ia amploare, fapt dovedit prin simpla comparare a acestei cercetări cu un studiu realizat anul trecut de Colegiul Medicilor din România, care arăta că 60% din cadrele medicale aveau intenţia de a pleca.

Profesorul doctor Vasile Astărăstoaie, preşedintele Colegiului Medicilor din România, atrage atenţia că creşterea în doar un an cu 10% (de la 60% la 70%) a intenţiei cadrelor medicale de a căuta de lucru în alte ţări UE afectează pacientul, sistemul medical în ansamblu şi învăţământul medical. Cel mai grav loviţi sunt pacienţii, deoarece nu se va mai putea asigura calitatea actului medical cu un număr din ce în ce mai mic de cadre medicale. Învăţământul medical românesc pierde imens, întrucât se află în situaţia de a pregăti medici şi asistente pentru alte ţări. După primul val de plecări, format din medici de familie, în prezent, pe piaţa muncii din UE sunt bine primiţi şi plătiţi medicii specialişti în anestezie terapie intensivă, cardiologie etc., specialităţi deficitate şi în UE, şi în România.

Din păcate, viitorul nu sună deloc bine pentru sistemul sanitar, dacă ţinem seama de lanţul de umilinţe la care sunt supuse cadrele medicale în ultima vreme: scăderea salariilor, tăierea sporurilor, ignorarea pregătirii profesionale şi a responsabilităţii medicului în efectuarea actului medical. "Dacă fenomenul migraţiei va continua, în trei-patru ani, nu vom mai reuşi să asigurăm îngrijirea pacienţilor potrivit standardelor europene", spune prof. dr Astărăstoaie.