Deşi îndatorată până peste cap şi cu bugetul de stat ajuns la fundul sacului, la capitolul fonduri europene nerambursabile, care ar fi putut acoperi o parte din goluri şi ar fi condus la crearea de noi locuri de muncă, România este corigentă, dacă nu chiar repetentă. Concret, din cele aproape 30 miliarde de euro alocate de UE pentru perioada 2007-2013, România nu a reuşit să acceseze până în prezent nici măcar 20%. De cheltuit, efectiv, nu a cheltuit nici atât.
De exemplu, pentru sprijinirea sectorului piscicol, UE ne-a alocat prin Programul Operaţional pentru Pescuit (POP) 230.714.207 de euro. Potrivit datelor furnizate Jurnalului Naţional de Autoritatea de Management pentru POP, din cadrul Direcţiei Generale pentru Pescuit de la Ministerul Agriculturii, până la această dată au fost selectate 44 de proiecte în valoare totală eligibilă de 173.453.023 de lei, rata de selecţie fiind de 38,26%. Dintre acestea, au fost încheiate 42 de contracte de finanţare, cu o valoare nerambursabilă de 102.559.469,10 lei, respectiv 39.657.283 de euro, reprezentând un grad de angajare de 7,62% din alocarea financiară pentru perioada 2007-2013.
Dna Marisanda Pîrîianu, director general adjunct al instituţiei amintite, ne-a declarat că, spre deosebire de anii precedenţi, când accesarea acestor fonduri a fost aproape nulă, în acest an se află deja în stadiu avansat lansarea unui mare număr de proiecte pentru toate cele cinci axe ale acestui program, şi anume: "Ajustarea flotei de pescuit a comunităţii", "Acvacultura, pescuitul intern, procesare şi marketing", "Măsuri de interes comun", "Dezvoltarea durabilă a zonelor pescăreşti" şi "Asistenţa tehnică". "Cu toate fluctuaţiile manageriale şi de organizare prin care am trecut, în acest moment, la Autoritatea de Management sunt depuse 90 de cereri de finanţare, cu o valoare totală de 774.493.824,93 de lei, valoarea totală eligibilă estimată fiind de 616.265.529,57 de lei, respectiv 140.899.339,15 euro, reuşindu-se, practic, angajarea sumelor aferente anului 2007, care erau în pericol de a fi pierdute de România", a spus dna Pîrîianu.
O problemă cu care se confruntă Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional pentru Pescuit constă în gradul de ocupare al celor 60 de posturi din interiorul autorităţii. Astfel, în prezent sunt ocupate doar 42 de posturi, dar instituţia se află în proces de reorganizare, conform ultimelor reglementări în vigoare referitoare la reducerea cheltuielilor bugetare. "Pentru a-i sprijini pe cei care au nevoie de aceste fonduri va fi creată o măsură de inginerie financiară, respectiv o schemă de garantare a creditelor bancare pentru beneficiarii eligibili ai POP", declară dna Pîrîianu. Este vorba despre cei care au nevoie de aceste credite pentru cofinanţarea proiectelor care vizează, de exemplu, investiţii în acvacultură, în procesare şi marketing, pescuit în ape interioare, realizarea de adăposturi, porturi şi locuri de debarcare etc.
Miliarde de euro zac nefolosite de România
Accesarea fondurilor UE se derulează în pas de melc la toate instituţiile abilitate în acest scop şi în toate domeniile pentru care aceste fonduri au fost alocate de CE. De exemplu, la capitolul fonduri de coeziune, UE a alocat României pentru perioada 2007-2009 suma de 8,67 miliarde de euro. Autorităţile române şi Comisia Europeană au aprobat contracte reprezentând 56,9% din această sumă, adică 4,93 miliarde de euro. Dar România a accesat efectiv numai 10,1% din alocările totale, adică aproximativ 870 milioane de euro. Sectorul transporturilor, care a beneficiat de cele mai mari sume alocate de UE în perioada 2007-2009, şi anume de 2,04 miliarde de euro, are şi cea mai mică rată de absorbţie, de doar 19,2%, adică 391,6 milioane de euro în privinţa contractelor aprobate, dar numai 1,9%, deci doar 3,8 milioane de euro, în ceea ce priveşte banii folosiţi efectiv.
Cea mai mare rată a plăţilor efective, raportat la sumele alocate, o înregistrează domeniul dezvoltării regionale, care a încasat 336,6 milioane de euro (19,8%) din fondurile de coeziune de 1,7 miliarde de euro alocate de UE pentru perioada 2007-2009 şi au fost aprobate contracte pentru aproape 80% din sumă. Rate scăzute de absorbţie a fondurilor de coeziune se mai înregistrează în sectoarele capacităţii administrative (3% încasări efective, contracte aprobate pentru 36,3% din alocări) şi asistenţei tehnice (3,3% cheltuieli, 50,7% din alocări), domenii pentru care s-au alocat de la UE cele mai mici sume: 130 milioane de euro, respectiv 80 milioane de euro. Un alt sector care a beneficiat de alocări importante, dar nu a profitat decât în mică măsură este cel al mediului. Din totalul de 1,97 miliarde de euro pus la dispoziţia României s-au tras efectiv numai 214,7 milioane de euro.