Francezii, in strada, impotriva violentei

O a doua noapte consecutiva de aparenta acalmie pare sa indice ca masurile impuse prin declararea starii de urgenta dau roade. Autoritatile au avut chiar suficient curaj pentru a dezactiva o celula de criza infiintata la nord de Paris.

O a doua noapte consecutiva de aparenta acalmie pare sa indice ca masurile impuse prin declararea starii de urgenta dau roade. Autoritatile au avut chiar suficient curaj pentru a dezactiva o celula de criza infiintata la nord de Paris.

Violentele urbane din Franta scad in intensitate. Tendinta a fost confirmata la sfarsitul celei de-a doua nopti de acalmie, in cursul careia numarul persoanelor retinute si al pagubelor materiale a scazut simtitor. Instituirea starii de urgenta pare sa fi dat roade mai ales in regiunea pariziana, unde revoltele au izbucnit in urma cu circa doua saptamani. Autoritatile nu se grabesc inca sa rasufle usurate, temandu-se ca revoltele ar putea reizbucni in orice clipa, intens si imprevizibil ca si in alte momente de pe parcursul ultimelor zile.

Semnele cele mai incurajatoare s-au aratat la Seine-Saint-Denis, la nord de Paris, unde celula de criza infiintata de prefectura a fost dezactivata. In linii mari, bilantul noptii de miercuri spre joi indica 394 de vehicule incendiate si 169 de persoane arestate, potrivit unui bilant provizoriu al directiei generale a politiei nationale emis la ora 5:00, ora Romaniei. Spre linistea parizienilor, care ar fi avut, la inceputul saptamanii, motive sa se teama ca revoltele vor cuprinde si capitala franceza, numarul autovehiculelor cazute prada flacarilor in Ile-de-France, regiunea Parisului, a fost cu aproape 50% mai redus in noaptea de miercuri spre joi decat in noaptea precedenta.

RESTRICTII. Autoritatile locale nu s-au ferit sa puna in practica masurile pe care sunt autorizate sa le aplice sub starea de urgenta. Responsabilii locali au emis ordine care interzic circulatia in timpul noptii, incepand cu ora locala 22:00, in circa 30 de comune din provincie. Acestea ar putea fi insotite si de perchezitii nocturne. Restrictiile de circulatie nu se adreseaza decat minorilor, iar in caz de incalcare a prevederilor, copiii sunt condusi acasa, iar parintii sunt pasibili de o amenda de 38 de euro. Prefectura, in schimb, poate decide restrictii de circulatie aplicabile si persoanelor majore, precum si autovehiculelor. Ea poate solicita ajutorul cetatenilor si este imputernicita sa rechizitioneze bunuri. La randul sau, ministrul de Interne poate ordona predarea armelor detinute legal de particularii din zonele expuse violentelor, pentru a evita cazurile in care locuitorii si-ar face singuri dreptate.

Patru regiuni au fost in principal vizate de astfel de masuri. Este vorba despre Coasta de Azur, in orasul Nisa si in regiunea Normandia (vest), in orasele Rouen si Havre. Sase comune din centru, printre care si orasul Orleans, altele din Picardie (nord) au fost, de asemenea, vizate. In Eure (vest), in cartierul Madeleine din Evreux, masura se aplica si celor majori. In schimb, prefectii din regiunea pariziana, unde au debutat revoltele la 27 octombrie, dupa moartea accidentala a doi adolescenti, au anuntat ca nu intentioneaza, pentru moment, sa recurga la interdictii de circulatie.

PIERDE CU CE A CASTIGAT. Tulburarile din Franta au afectat grav atat imaginea acestei tari in plan international, dar si clasa politica franceza. Presedintele Jacques Chirac a recunoscut ca tara sa este vinovata pentru revoltele din suburbii, in conditiile in care a trimis imigrantii in ghetouri si "nu a facut tot ce se putea pentru acesti tineri, pentru a se simti intelesi si respectati", comenteaza The Times. Numai ca liderul de la Paris facuse aceeasi remarca in 1995 cu privire la comunitatile din Franta, lucru care l-a ajutat sa obtina presedintia. Chirac a spus atunci ca unitatea nationala era amenintata de "diviziunile sociale", de rata mare a somajului si de prejudecatile privind o intreaga generatie de imigranti. Chirac a promis atunci ca va remedia "aceste dificultati care ameninta sa produca o diviziune urbana, etnica si chiar religioasa".

REVERSUL MEDALIEI. Aceste cuvinte s-au intors insa acum impotriva lui. Chiar daca tinerii din suburbii vor renunta la revolte, noiembrie 2005 va fi un epitaf pentru presedintia lui Chirac, cum a fost revolta studentilor din 1968 pentru Charles de Gaulle. Cu toate ca in mai 1968 a fost vorba despre o revolutie culturala si politica, exista asemanari cu situatia de acum. De Gaulle a demisionat la un an dupa proteste, imaginea sa fiind discreditata. Mandatul lui Chirac se va incheia peste 18 luni. Daca mai era nevoie de o dovada ca diviziunea sociala din Franta este profunda, ea a aparut atunci cand premierul a promis ca va restabili ordinea.

TABU

Religia rebelilor din Franta este "subiect tabu", sustine cotidianul american Washington Times, aluzie la modul in care atat autoritatile, cat si "o parte a presei" fac referire la protestele din suburbii. "Sunt mentionate originea nord-africana sau araba a celor implicati, izolarea culturala si economica, dar se face un subiect tabu din reli- gia lor musulmana", se arata intr-un comentariu al ziarului. La randul sau, Washington Post il da exemplu pe premierul francez Dominique de Villepin, care foloseste termeni eufemistici cand se refera la protestatari. El a pus revoltele pe seama unor "grupuri structurate", in loc sa le atribuie "musulmanilor".