Gabriela Szabo, regina absoluta

09 Aug 2004 • 00:00

EDITIE DE COLECTIE

Atletismul feminin a fost una dintre disciplinele care ne-au adus multe satisfactii. Incepand cu Lia Manoliu, Iolanda Balas-Soter, Mihaela Penes si incheind cu Gabriela Szabo sau Violeta Beclea, romancele au marcat istoria unui sport unde recordurile si performantele se succed intr-un ritm ametitor.

VICENTIU NEAGOE, MIHAI IGIROSANU

Castigase totul si ii lipsea doar titlul olimpic pentru a-si incununa o cariera aproape perfecta. Cu aceasta obsesie a atacat Gabriela Szabo Olimpiada de la Sydney, poate ultima ei sansa de a-si intregi siragul de trofee. In 1996, la Atlanta, obtinuse doar un argint la 1.500 de metri. De data aceasta, in indepartata Australie, pe distanta de 5.000 de metri, micuta bistriteanca a dat marea lovitura. Dupa o cursa fascinanta, in care s-a luptat cu marile ei rivale, irlandeza Sonia OâSullivan si cu englezoaica Paula Radcliffe, Gabriela a cucerit aurul mult visat, sprintand dezinvolt si castigand cursa cu timpul de 14.40.79. Nascuta la Bistrita si castigatoare a Golden League, Gabi si-a cladit marile succese alaturi de antrenorul si sotul sau, Zsolt Gyongyossi, prin antrenamente extenuante la Poiana Brasov sau prin muntii din Africa de Sud, unde a declarat ca se simte foarte bine si are multi prieteni adevarati. Campioana mondiala de sala in 1995 la 3.000 de metri si in 1997, an in care Gabriela s-a impus in competitia mondiala din aer liber, la Atena, in proba de 5.000 de metri. In exceptionalul ei palmares sunt incluse mai multe recorduri mondiale, cum ar fi: 5.30.4, la 2.000 de metri (1998), record european la 5.000 de metri in aer liber, 14.31.8 (1998). Pentru rezultatele de exceptie din 1999 a fost declarata de Federatia Internationala de Atletism cea mai buna atleta a lumii. Este cetatean de onoare al municipiilor Bistrita, Cluj-Napoca si Bucuresti. In anul 2000 a primit Ordinul national "Serviciul Credincios" in grad de comandor.

CONFLICTUL CU BECLEA. Un moment mai putin placut din cariera superba a Gabrielei Szabo l-a reprezentat scandalul cu Violeta Beclea-Szekely, o alta atleta cu nume impozant in sportul romanesc. Desi au impartit si incununat cu succes pista de atletism, cele doua au fost protagonistele unui proces lung, plin de cuvinte grele. De castigat a avut doar presa. Gabi a iesit cu imaginea sifonata si doar valoarea sportiva i-a permis sa ramana unul dintre idolii romanilor. Momentan, atletismul a ramas doar o amintire pentru Gabi Szabo, care a ales sa se dedice vietii de familie, alaturi de sotul sau. Absenta ei va priva Romania de un eventual succes la Atena, iubitorii atletismului din tara noastra fiind obisnuiti cu figura si succesele marii noastre campioane.

"IOLI TRECE, STACHETA RAMANE". Iolanda Balas a revolutionat proba de saritura in inaltime, stilul sau uimind lumea atletismului. Avand in spate o cariera impresionanta, cu 14 recorduri mondiale (!) si doua titluri olimpice, romanca si-a inceput suprematia in 1960, la Roma. In Cetatea Eterna, Iolanda si-a surclasat adversarele, sarind 1,85 m, in vreme ce urmatoarele clasate au reusit doar performante de 1,71 m. Dupa ce a fost sigura de medalia de aur, in aceeasi seara, Balas a doborat de trei ori recordul olimpic, sarind pe rand peste stacheta inaltata la 1,77 m, 1,81 m si 1,85 m. In momentul realizarii ultimului record, publicul a fost realmente extaziat, Iolanda ajungand la vestiare escortata de carabinieri. Toata lumea voia sa o atinga, sa-i smulga un autograf. Devenise deja un fenomen. Peste 4 ani, la Tokyo, scenariul s-a repetat. Deja campioana olimpica, cu 1,82 m, romanca a mai doborat doua recorduri olimpice, dupa ce a sarit 1,86 m si 1,90 m. Sirul incredibil de rezultate a dat nastere unei zicale la moda in acele vremuri printre fanii atletismului si sportului romanesc: "Ioli trece, stacheta ramane!".

PUICA, MELINTE SI CUSMIR AU CUCERIT "ORASUL INGERILOR". La olimpiada de la Los Angeles, lotul feminin de atletism a cucerit nu mai putin de 10 medalii, printre care trei de aur, prin Maricica Puica, la 3.000 de metri, Doina Melinte, la 800 de metri, si Anisoara Cusmir-Stanciu, la saritura in lungime. Maricica Puica a obtinut un titlu pe care il prevestisera toti specialistii romani. Ea a reusit chiar sa doboare recordul olimpic, cu timpul de 8.35.96, impunandu-se in cursa cu un avans de 20 de metri fata de a doua clasata, englezoaica Wendy Slyde. Doina Melinte a stiut intotdeauna cand sa atace. In cursa de 800 de metri, celebrul ei sprint de final i-a adus medalia de aur. Romanca a avut resurse pentru a-si sustine ritmul debordant pana la incheierea cursei, devansand-o cu mai bine de o secunda pe favorita gazdelor, Kim Gallagher. Dupa ce in 1983 stabilise un uluitor record mondial, cu o saritura de 7,43 m, Anisoara Cusmir-Stanciu a devenit campioana olimpica la Los Angeles, cu o saritura mult sub posibilitatile ei, 6,96 metri. Colectia de medalii romanesti de la Olimpiada americana a fost intregita cu trei medalii de argint, Vali Ionescu, la saritura in lungime, Doina Melinte, la 1.500 de metri, Mihaela Loghin, la aruncarea greutatii, si patru de bronz, prin Maricica Puica, la 1.500 de metri, Florenta Craciunescu, la aruncarea discului, Cristina Cojocaru, la 400 de metri garduri, si Fita Lovin, la 800 de metri.

PAULA IVAN A STRALUCIT LA SEUL. Olimpiada de la Seul promitea recorduri de antologie, dar pana la urma a oferit "recorduri medicale", fiind deja cunoscute cazurile de dopaj ale lui Ben Johnson si Florence Griffith-Joyner. Eleva antrenorului Ion Puica a fost de neoprit in cursa de 1.500 de metri, cucerind titlul olimpic intr-un mod categoric. Din lipsa adversarelor, care ramasesera mult in urma, Paula a ratat recordul mondial, dar l-a ameliorat pe cel olimpic. Triumful de la 1.500 m a fost foarte aproape sa fie repetat la 3.000 de metri, unde Paula Ivan a ratat de putin aurul olimpic, obtinand doar argintul. Din pacate, la doi ani dupa Olimpiada, pe o pista de antrenament din Bucuresti, atleta era incaltata cu niste adidasi ponositi, lipiti cu leocoplast. "Altii n-am, iar cine trebuie nu ne ajuta", spunea Paula, dezolata.

PENES

In 1964, cand avea doar 17 ani (!), Mihaela Penes a cucerit la Tokyo medalia de aur, aruncand sulita peste granita celor 60 de metri, obtinand o distanta oficiala de 60,54. Interesant este ca, in copilarie, Mihaela a practicat mai multe discipline sportive (inot, handbal si baschet), optand pentru atletism doar la indemnul mamei sale. A debutat in disciplina care a consacrat-o chiar in primavara anului care i-a adus triumful de la Tokyo cu o performanta care nu o anunta pe cea din Japonia, 58 de metri. Peste 4 ani, in Mexic, Mihaela Penes a devenit vicecampioana olimpica, performanta care o include in galeria marilor nume ale sportului romanesc.

SUCCESELE LIEI MANOLIU

Una dintre figurile legendare ale atletismului si olimpismului romanesc este regretata Lia Manoliu (foto). A intrat in istorie prin cele 6 participari consecutive, din 1952 (Helsinki), pana in 1972 (Munchen), iar performanta sa a fost inregistrata in "Cartea Recordurilor". S-a nascut la 25 aprilie 1932, la Chisinau, si s-a stins din viata in 1998. Numele sau este purtat acum de cel mai mare stadion al tarii.

Prima medalie olimpica a obtinut-o in 1960, la Roma, cand a castigat bronzul. A repetat performanta la editia urmatoare, din 1964, de la Tokyo. In 1968, la Mexico City a devenit campioana olimpica. Povestea castigarii acestui trofeu a fost una dramatica. Cu cateva zile inainte de concurs, ea a suferit o intindere musculara la bratul drept, cel de aruncare. Din acest motiv, inainte de finala nu a executat nici o aruncare de incalzire. Nu avea decat o singura varianta. Sa riste totul la prima aruncare. A strans din dinti, s-a concentrat, a fortat si a aruncat discul pana la distanta de 58,28 de metri. Stabilise un nou record olimpic!

VIORICA VISCOPOLEANU

Olimpiada din 1968, de la Ciudad de Mexico, a ramas in istorie prin fantastica saritura in lungime a americanului Bob Beamon, 8,90 m si miscarea de protest a sprinterilor americani de culoare, Tommy Smith si John Carlos, care marcheaza politic Jocurile. Gratie Vioricai Viscopoleanu, Romania s-a inscris printre tarile care au insemnat ceva pentru Olimpiada mexicana. Atleta romanca si-a asigurat, practic, medalia de aur, inca dupa prima saritura, care a masurat 6,82 metri.

Urmaritoarele ei s-au oprit la 6,68 si 6,65, adica la o distanta apreciabila de noua campioana olimpica.

Abia dupa finala, s-a observat ca piciorul drept al Vioricai era protejat de o genunchiera.

"M-am accidentat la antrenament si am avut mari emotii pentru concurs. Am incercat sa sar cat pot de bine din prima saritura pentru ca nu stiam daca piciorul imi va permite sa efectuez mai multe incercari", spunea Viorica Viscopoleanu dupa concurs.

Cert este ca ea a doborat 6 recorduri cu cei 6,82 metri: mondial, olimpic, european, balcanic, national si al stadionului.

Dupa 36 de ani, Viorica Viscopoleanu a ramas cea mai importanta saritoare in lungime a Romaniei. Stilul si performantele sale vor fi cu greu egalate si uitate.