Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
EDITIE DE COLECTIE
Romanii au fost inzestrati cu harul divin al zborului. Nu sunt vorbe mari. Exista dovezi, recent scoase la lumina, care atesta faptul ca Pintea, haiducul maramuresenilor, construia aparate cu care zbura la anii de gratie 1700, de se inchinau grofii cu stanga. Asupra geniului romanesc apasa si azi greul blestem: anonimatul.
EUGEN CIUFU
Faptul ca mituri, legende sau balade populare, datand din plin Ev Mediu, cuprind ideea zborului omenesc, folosind aripi confectionate, arata ca romanul a crezut dintotdeauna la putinta realizarii acestui vis. El poate fi un important argument al originii ideilor aparute inca din secolul XVII, mai ales in mediul satesc, unde dorinta de libertate indemna la astfel de nazuinte indraznete. In timp, romanii nu s-au lasat si au inventat zborul, perfectionandu-l, la ei in batatura, fara a face mult zgomot. Asa se face ca putini dintre noi stiu ca geniul romanesc sta la baza avioanelor invizibile de azi, a elicopterelor, a avioanelor cu decolare verticala sau a hidroavioanelor.
HAIDUC IN AER SI PE PAMANT. Din lucrarea de doctorat a profesorului Valeriu Avram, sustinuta in 1999, aflam cu stupoare ca in arhivele transilvane, cat si in cateva documente din Ungaria se vorbeste des, in perioada ultimului deceniu al secolului XVII, despre Gligor Pintea, supranumit Viteazul din Magoaga Maramuresului. Datele vremii arata ca Pintea obisnuia sa haiduceasca si pe calea aerului, zburand in aparate construite de el insusi. Prima atestare este cuprinsa in textul unei note din 1701, descoperita in 1934 pe o pagina libera dintr-un Apostol romanesc, pastrat in manuscris fragmentat la biserica din Bontaieni, judetul Maramures. Se arata in nota respectiva ca "de pe Mogosa (munte din apropierea Baii Mari - n.a.) Pintea au sburatu cu sburatoare, facuta de elu, pana in Danesti. Elu ii invata pe pandurii sau sa sboare. Scris-amu io Petre Fatu in anu 1701". A doua atestare, pastrata in aceeasi forma, s-a descoperit la Biserica Jank, din Ungaria, in 1944, pe pagina 48 a unui Evangheliar romanesc. Este vorba tot despre un manuscris, gasit in podul bisericii greco-catolice din localitate, manuscris din care aflam: "Pintea si cu panduri de-ai sai au sburat pe imasuri si fanite de-ale oamenilor de la Viile Satu Mare. O sburatoare (planor - n.a.) ce au fostu araduitu de tri cai s-au opritu si pre fanita varului meu Popanu Irimie. Toata lumea s-au miratu de frumusetea si sborurile acesto sburatoare. Ele au fostu facute din lemnu de paltinu, plopu, bradu si stajinaru. Rotile lor au fostu captusite cu pile (piele - n. a.) de cerbu deinu codru. Io ierohomanul Genadie inca am vazut cu mirare tot ce am scrisu aicea de pomenire, astazi in ziua de 12 luna lui cuptoru, anul 1702". De asemenea, versuri populare romane si maghiare, din nordul Transilvaniei, confirma ca Pintea a fost "mare minte", un spirit aeronautic de-a dreptul genial, mai ales ca, documentar, un aparat de zburat, cu aripi si roti, nu reiese a fi existat in acea vreme in lume. Mai tarziu, in 1765, cronicile consemneaza numele lui Nestor Constantin legat de constructia unui planor cu care zboara in mai multe randuri. La Iasi, in anul 1785, s-a construit un planor, din porunca Domnitorului Ion Sturza, fapt ce arata ca deja putem vorbi despre un adevarat curent aeronautic. Intre 1884-1901, Ion Stoica din comuna Ormindea (18 km nord de Deva) a construit mai multe modele zburatoare. Unul dintre ele a fost expus la prima expozitie a Asociatiei pentru literatura si cultura poporului roman din Sibiu.
AVIONUL INVIZIBIL. Cand aparatele de zbor inca mai erau considerate o utopie in unele colturi de lume, romanii brevetau elicoptere si alte aparate sofisticate pentru epoca respectivea. In anul 1908 Tache Brumarescu breveteaza "Aeroplanul Brumarescu". Urmeaza Georges Arion cu proiectul avionului cu "aripa delta" (1909), avionul elicopter conceput de Grigore Briscu (1909), aeroplanul giroscopic "Floarea" inventat de Toma Steriu, cu planuri mici si care putea sa atinga o viteza de 150 km/h si aparatul de zbor vertical al lui Ion N. Vasiliu (Helicopterul Aero-Nicolae). In anul 1912 Vasile Dimitrescu proiecteaza avionul cu geometrie variabila, iar in 1915 avionul invizibil. Isi scriu numele pe brevete de inventii in domeniul aeronauticii Victor P. Ionescu, Rodrig Goliescu, Stefan Stanculescu, Gheorghe Vacaru, Ion Tabarici, N. Petrovici, Anton Iosifescu, Iosif Armasescu, Ioan Gherasim, Ioan Stoiescu (Racheta parasuta), Toma Paraschivescu, N. Popescu.
Citește pe Antena3.ro
DIRIJABILUL
Romanii si-au adus contributia si la conceperea aparatelor mai usoare decat aerul, ca urmare a patrunderii ideilor iluminismului francez pe teritoriul tarilor romane. La 9 iunie 1818 are loc la Bucuresti (Dealul Spirii) prima ascensiune cu un balon sferic (tip montgolfier), care s-a transformat intr-un adevarat miting aerian, la eveniment participand si Domnul tarii, Gheorghe Caragea. In anul 1883, Mihail Braneanu intocmeste proiectul unui dirijabil cu corpul din metal si prevazut cu un propulsor format din doua roti cu pale. Preocupari majore au avut Gheorghe Varlaam Ghitescu si Gheorghe Ferikide, proiectul ultimului fiind apreciat de catre J. Lecorme ca unul dintre primele proiecte de dirijabile din lume. Un alt roman, Alexandru Giurcu, in colaborare cu francezul Just Buisson, revolutioneaza sistemul de propulsare a baloanelor, concepand si experimentand la sfarsitul secolului XIX (1886) propulsoare reactive cu aburi, cu aer comprimat si chiar cu praf de pusca.
SUMAR - EDITIE DE COLECTIE
Cei care au pus cerul la picioarele omenirii
Inginerii romani lucreaza pentru NASA
Cercetarea aerospatiala romaneasca, in declin
"Sa zbori ca si cum ar fi aripile tale"
"Un pilot nu este deloc un supraom"
Campioana la acrobatie
Dumitru Prunariu ne-a dus in stele
Pilotii care leaga civilizatiile
Avioanele zboara cum le canta dirijorul
Poarta romanilor catre Univers
