Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
OMUL-SURPRIZĂ ● Preşedintele-viitor premier l-a invitat pe Băsescu la Moscova
Cu siguranţă, nimeni nu-l priveşte ca pe un partener facil. Dimpotrivă.
Vladimir Putin, liderul unei Rusii revenite din amorţire, dornică de
a-şi recăpăta influenţa, a stat, n-a confirmat, s-a lăsat aşteptat şi
s-a uitat la ceas. Şi-a zis că "acum e momentul" şi a pornit spre
Bucureşti.
● Cazat in camera frumoasei din padurea adormita ● Ecouri interne, după summit ● Şeful Securităţii NATO laudă România ● Buchete neoferite din motive de verificări ● Constanţa: Protest macedonean ● Aglomeraţie la plecarea “greilor” • Iuşcenko: “Nu sunt un politician naiv”! • Voronin a ratat “momentul Bucureşti”
OMUL-SURPRIZĂ ● Preşedintele-viitor premier l-a invitat pe Băsescu la Moscova
Cu siguranţă, nimeni nu-l priveşte ca pe un partener facil. Dimpotrivă. Vladimir Putin, liderul unei Rusii revenite din amorţire, dornică de a-şi recăpăta influenţa, a stat, n-a confirmat, s-a lăsat aşteptat şi s-a uitat la ceas. Şi-a zis că "acum e momentul" şi a pornit spre Bucureşti.
Pentru că, în mod cert, a fost momentul lui. Dacă Bush iese din scenă după un mandat controversat, cu multe bile negre şi destul de şifonat, după summit-ul de la Bucureşti, care l-a făcut să încaseze trei dezamăgiri din partea partenerilor săi europeni, Putin aproape că intră în scenă, culmea, tot la final de mandat. Dar un final cu "to be continued", pentru că Putin este cel mai probabil viitorul premier al Federaţiei Ruse. Şi, împreună cu preşedintele ales, Dimitri Medvedev, va face o echipă care nu are cum să nu fie luată în toate calculele şi ecuaţiile posibile ale partenerilor internaţionali.
DESANT CU REGIE IMPECABILĂ. A venit la Bucureşti, după ce şi-a regizat bine "desantul". A fost pentru prima oară când un şef de stat rus, pe picior de plecare de la Kremlin a participat la o reuniune a Consiliului NATO-Rusia, forum care statuează cooperarea între occidentali şi fostul lor adversar din timpul Războiului Rece.
Nu s-a ştiut nici dacă vine, nici în ce zi, nici la ce oră, s-a bănuit că va aduce un mesaj dur, de ostilitate faţă de Alianţă, s-au făcut speculaţii pe marginea mesajului pentru România. Totul a picat. Nu numai că a venit, dar a participat şi la dineul oferit de preşedintele României în onoarea partenerilor României din NATO, la Hotelul Hilton, din centrul Capitalei. Prima surpriză. A stat în cu totul alt loc decât s-a speculat: Vila Lac 1, nu Hotelul Rin Grand. Adică undeva în apropierea reşedinţei preşedintelui, detaliu poate nu lipsit de importanţă.
NESPERAT. A avut un tête-à-tête cu Traian Băsescu, pe care nimeni nu-l spera. A acceptat presa la declaraţiile dinaintea tête-à-tête-ului, a susţinut o conferinţă de presă relaxată, după. Una peste alta, Putin a fost nu doar omul zilei de ieri, ci şi omul summit-ului, dacă ne permitem o astfel de catalogare.
La dineul de la Hilton, Putin s-a aflat în compania preşedintelui României, Traian Băsescu, a soţiei sale, Maria, a omologului său american, George W. Bush, şi a soţiei sale, Laura, alături de secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, dar şi de secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, şi de soţia acestuia.
BĂSESCU, INVITAT LA MOSCOVA. După dineu am aflat că Vladimir Putin l-a invitat pe şeful statului român, Traian Băsescu, să viziteze Rusia. Tot la dineul de joi seară, târziu, s-a convenit şi bilaterala din cursul zilei de vineri, o bilaterală la care Putin, cu lecţia bine pregătită de acasă, a amintit României că are cu Rusia o relaţie veche de 130 de ani. Hmmm. O afirmaţie riscantă pentru românii cu memorie, dar şi una cu greutate. Suta de ani nu se uită uşor. Şi poate fi exploatată pentru a construi viitorul.
Vladimir Putin, vedeta incontestabilă a dineului la ceas de seară, s-a întreţinut şi cu preşedintele american, cu care a discutat despre întâlnirea lor de la Soci, de mâine, cu Angela Merkel, cancelarul german, cu secretarul general ONU, Ban-Ki moon, care va sosi la Moscova la 9 aprilie, dar şi cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, după cum a informat secretarul de presă al Kremlinului, Aleksei Gromov, citat de ITAR-TASS, preluată de Rompres.
BILATERALA. Şi a venit şi momentul bilateralei de ieri, când Băsescu i-a mulţumit lui Putin că a acceptat invitaţia de a participa la Summit-ul NATO de la Bucureşti, iar Vladimir Putin, la rândul său, a lăudat modul de organizare a evenimentului şi a reiterat invitaţia adresată acestuia de a face o vizită la Moscova. Când Putin a mai spus că, după vizita lui Traian Băsescu în Rusia, în 2005, a existat o îmbunătăţire a relaţiilor economice dintre cele două ţări, potrivit preşedintelui rus, acestea ajungând la circa 5 miliarde de dolari. "Domnule preşedinte, vă mulţumesc că aţi acceptat invitaţia de a lua parte la Summit-ul NATO de la Bucureşti. De asemenea, vă mulţumesc mult pentru relaţiile foarte bune pe care le-am avut din 2005, de la prima mea vizită la Mosccova şi până acum, când vă apropiaţi de predarea mandatului", a spus preşedintele Băsescu. "În ceea ce priveşte relaţia bilaterală, vreau să menţionez că în octombrie împlinim 130 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Rusia. Aş vrea să menţionez că, după vizita dumneavoastră la Moscova, din 2005, relaţiile s-au dezvoltat mult, îndeosebi în sfera economică", a spus Putin.
Putin a mulţumit preşedintelui Traian Băsescu pentru modul constructiv în care speră că vor fi construite relaţiile bilaterale. "Am convingerea că bazele noului tip de relaţii dintre România şi Rusia s-au pus cu ocazia vizitei mele la Moscova şi vă mulţumesc încă o dată foarte mult", a răspuns Băsescu.
ŞI A URMAT SECRETUL. Este partea care s-a putut auzi, momentul de la începutul întâlnirii, la care presa a avut acces. Ulterior, microfoanele au fost oprite, iar jurnaliştii au fost rugaţi să părăsească sala, cei doi continuând discuţiile.
Un comunicat al Preşedinţiei, dat publicităţii aseară, la mai bine de şase ore de la momentul întâlnirii, precizează că cei doi şefi de stat au abordat în cadrul discuţiilor o serie de aspecte politice şi economice bilaterale, chestiuni regionale cu accent pe situaţia din Kosovo şi Transnistria, precum şi problematica de securitate paneuropeană. “Cei doi şefi de stat au evaluat stadiul relaţiilor economice, constatând potenţialul încă nevalorificat în ceea ce priveşte schimburile comerciale. Preşedintele Vladimir Putin a exprimat disponibilitatea Federaţiei Ruse de a continua procesul de investiţii în ţara noastră”, se arată în comunicat, adăugându-se că preşedintele rus l-a invitat pe omologul său român să efectueze o vizită în Federaţia Rusă.
Cu siguranţă, nimeni nu-l priveşte ca pe un partener facil. Dimpotrivă. Vladimir Putin, liderul unei Rusii revenite din amorţire, dornică de a-şi recăpăta influenţa, a stat, n-a confirmat, s-a lăsat aşteptat şi s-a uitat la ceas. Şi-a zis că "acum e momentul" şi a pornit spre Bucureşti.
Pentru că, în mod cert, a fost momentul lui. Dacă Bush iese din scenă după un mandat controversat, cu multe bile negre şi destul de şifonat, după summit-ul de la Bucureşti, care l-a făcut să încaseze trei dezamăgiri din partea partenerilor săi europeni, Putin aproape că intră în scenă, culmea, tot la final de mandat. Dar un final cu "to be continued", pentru că Putin este cel mai probabil viitorul premier al Federaţiei Ruse. Şi, împreună cu preşedintele ales, Dimitri Medvedev, va face o echipă care nu are cum să nu fie luată în toate calculele şi ecuaţiile posibile ale partenerilor internaţionali.
DESANT CU REGIE IMPECABILĂ. A venit la Bucureşti, după ce şi-a regizat bine "desantul". A fost pentru prima oară când un şef de stat rus, pe picior de plecare de la Kremlin a participat la o reuniune a Consiliului NATO-Rusia, forum care statuează cooperarea între occidentali şi fostul lor adversar din timpul Războiului Rece.
Nu s-a ştiut nici dacă vine, nici în ce zi, nici la ce oră, s-a bănuit că va aduce un mesaj dur, de ostilitate faţă de Alianţă, s-au făcut speculaţii pe marginea mesajului pentru România. Totul a picat. Nu numai că a venit, dar a participat şi la dineul oferit de preşedintele României în onoarea partenerilor României din NATO, la Hotelul Hilton, din centrul Capitalei. Prima surpriză. A stat în cu totul alt loc decât s-a speculat: Vila Lac 1, nu Hotelul Rin Grand. Adică undeva în apropierea reşedinţei preşedintelui, detaliu poate nu lipsit de importanţă.
NESPERAT. A avut un tête-à-tête cu Traian Băsescu, pe care nimeni nu-l spera. A acceptat presa la declaraţiile dinaintea tête-à-tête-ului, a susţinut o conferinţă de presă relaxată, după. Una peste alta, Putin a fost nu doar omul zilei de ieri, ci şi omul summit-ului, dacă ne permitem o astfel de catalogare.
La dineul de la Hilton, Putin s-a aflat în compania preşedintelui României, Traian Băsescu, a soţiei sale, Maria, a omologului său american, George W. Bush, şi a soţiei sale, Laura, alături de secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, dar şi de secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, şi de soţia acestuia.
BĂSESCU, INVITAT LA MOSCOVA. După dineu am aflat că Vladimir Putin l-a invitat pe şeful statului român, Traian Băsescu, să viziteze Rusia. Tot la dineul de joi seară, târziu, s-a convenit şi bilaterala din cursul zilei de vineri, o bilaterală la care Putin, cu lecţia bine pregătită de acasă, a amintit României că are cu Rusia o relaţie veche de 130 de ani. Hmmm. O afirmaţie riscantă pentru românii cu memorie, dar şi una cu greutate. Suta de ani nu se uită uşor. Şi poate fi exploatată pentru a construi viitorul.
Vladimir Putin, vedeta incontestabilă a dineului la ceas de seară, s-a întreţinut şi cu preşedintele american, cu care a discutat despre întâlnirea lor de la Soci, de mâine, cu Angela Merkel, cancelarul german, cu secretarul general ONU, Ban-Ki moon, care va sosi la Moscova la 9 aprilie, dar şi cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, după cum a informat secretarul de presă al Kremlinului, Aleksei Gromov, citat de ITAR-TASS, preluată de Rompres.
BILATERALA. Şi a venit şi momentul bilateralei de ieri, când Băsescu i-a mulţumit lui Putin că a acceptat invitaţia de a participa la Summit-ul NATO de la Bucureşti, iar Vladimir Putin, la rândul său, a lăudat modul de organizare a evenimentului şi a reiterat invitaţia adresată acestuia de a face o vizită la Moscova. Când Putin a mai spus că, după vizita lui Traian Băsescu în Rusia, în 2005, a existat o îmbunătăţire a relaţiilor economice dintre cele două ţări, potrivit preşedintelui rus, acestea ajungând la circa 5 miliarde de dolari. "Domnule preşedinte, vă mulţumesc că aţi acceptat invitaţia de a lua parte la Summit-ul NATO de la Bucureşti. De asemenea, vă mulţumesc mult pentru relaţiile foarte bune pe care le-am avut din 2005, de la prima mea vizită la Mosccova şi până acum, când vă apropiaţi de predarea mandatului", a spus preşedintele Băsescu. "În ceea ce priveşte relaţia bilaterală, vreau să menţionez că în octombrie împlinim 130 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Rusia. Aş vrea să menţionez că, după vizita dumneavoastră la Moscova, din 2005, relaţiile s-au dezvoltat mult, îndeosebi în sfera economică", a spus Putin.
Putin a mulţumit preşedintelui Traian Băsescu pentru modul constructiv în care speră că vor fi construite relaţiile bilaterale. "Am convingerea că bazele noului tip de relaţii dintre România şi Rusia s-au pus cu ocazia vizitei mele la Moscova şi vă mulţumesc încă o dată foarte mult", a răspuns Băsescu.
ŞI A URMAT SECRETUL. Este partea care s-a putut auzi, momentul de la începutul întâlnirii, la care presa a avut acces. Ulterior, microfoanele au fost oprite, iar jurnaliştii au fost rugaţi să părăsească sala, cei doi continuând discuţiile.
Un comunicat al Preşedinţiei, dat publicităţii aseară, la mai bine de şase ore de la momentul întâlnirii, precizează că cei doi şefi de stat au abordat în cadrul discuţiilor o serie de aspecte politice şi economice bilaterale, chestiuni regionale cu accent pe situaţia din Kosovo şi Transnistria, precum şi problematica de securitate paneuropeană. “Cei doi şefi de stat au evaluat stadiul relaţiilor economice, constatând potenţialul încă nevalorificat în ceea ce priveşte schimburile comerciale. Preşedintele Vladimir Putin a exprimat disponibilitatea Federaţiei Ruse de a continua procesul de investiţii în ţara noastră”, se arată în comunicat, adăugându-se că preşedintele rus l-a invitat pe omologul său român să efectueze o vizită în Federaţia Rusă.
Băsescu sesizează momentul
Preşedintele Traian Băsescu trebuie să fi avut emoţii măcar de data asta, deşi, cam de fiecare dată când vrea să-şi impresioneze interlocutorii, afirmă că marea l-a învăţat să nu se teamă de nimic. A avut destule ocazii în care declaraţiile pe care le-a făcut, cu adresă fixă Moscova, i-au adus critici. Şi nu pe degeaba. Să ne amintim doar de "Marea Neagră, lac rusesc" şi e suficient să ne imaginăm reacţia. Politica e complicată şi parşivă, ştim cu toţii mult prea bine, şi presupune multă flexibilitate. Cu atât mai mult politica externă. Probabil asta este concluzia pe care a tras-o acum preşedintele Băsescu, care a schimbat macazul în special în abordarea relaţiei cu Federaţia Rusă. Şi-a luat doza de flexibilitate şi a făcut şpagatul, pentru că, de la Moscova, aerul condiţionat n-a mai adus frisoane, ci s-a setat pe "călduţ"."România are certitudinea că Rusia este un actor foarte important al scenei internaţionale. Pentru asigurarea securităţii în regiunea Mării Negre este nevoie şi de Rusia, şi de România, şi de Turcia şi de Ucraina. Haideţi să abandonăm chestiunile care ne despart şi să privim către viitor. Există probleme esenţiale: traficul de droguri, armament şi persoane. Şi trebuie să le rezolvăm împreună. Sunt sigur: relaţiile româno-ruse vor cunoaşte o dezvoltare dinamică", a declarat preşedintele Băsescu într-un interviu acordat, cu ocazia summit-ului NATO de la Bucureşti, cotidianului rus Izvestia. "E semn de schimbare de macaz", au comentat analiştii, intuind doar pe jumătate ce avea să vină.
"Statele membre NATO sunt perfect conştiente: pacea şi securitatea nu pot fi asigurate fără un parteneriat strâns cu Federaţia Rusă. Am încredere că putem depăşi treptat complexul Războiului Rece", a spus Băsescu. Şi nu s-a putut abţine să nu amintească profesia sa, de căpitan de navă. "În meseria mea, nu era loc pentru compromis, pentru că vasul este fie în securitate, fie în pericol", spune Băsescu. Şi precizează că aceasta l-a influenţat şi în cariera politică. La remarca interlocutorului, că politica este arta compromisului, Băsescu a răspuns că este adevărat şi că este adesea criticat de către presă pentru că refuză compromisul. "Dar eu accept un singur tip de compromis – acela care este în interesul naţional", a conchis preşedintele. Interesul naţional este o noţiune pe care, din păcate, oricine o poate interpreta în varii feluri. Cert este că în numele lui se face politică şi, o dată cu ea, istorie. Viitorul decide dacă a fost bine sau nu.
UN EXEMPLU. La capătul unor zile care pot marca pozitiv mandatul său prezidenţial, preşedintele a spus că summit-ul NATO de la Bucureşti a avut o valoare de exemplu pentru modul în care, indiferent de dimensiuni şi influenţă, toate statele membre îşi pot găsi interesele reprezentate în deciziile Alianţei. "De multe ori, în opinia publică s-a acreditat ideea că ceea ce hotărăsc statele mari în interiorul NATO este automat preluat şi pentru statele mici sau mai puţin influente. Acest summit a demonstrat că, în mod egal, atât un stat mare, cât şi unul mic sau unul mediu pot avea punctele de vedere respectate", a spus şeful statului, citat de Rompres.
MECANISM DEMOCRATIC. El a subliniat că, deşi toate statele membre NATO au susţinut unanim intrarea Macedoniei în Alianţă, mecanismul intern democratic de funcţionare a Alianţei a permis unui stat "care are interesele lezate, Grecia", să spună NU celorlalţi membri. "Ce s-a întâmplat la acest summit, dincolo de valoarea politică şi militară deosebită, are şi o valoare democratică, de exemplu, pentru ce înseamnă posibilitatea fiecărui membru al Alianţei de a se exprima, de a-şi găsi reprezentate interesele în deciziile Alianţei", a subliniat preşedintele. Vorbind despre procesul de evoluţie al NATO, de la războiul rece până în prezent, Traian Băsescu a arătat că, de la "o alianţă militară capabilă să apere teritoriul şi cetăţenii statelor membre", a devenit "o organizaţie uriaşă, aproape globală, care ţine în primul rând la valori şi este capabilă să impună pacea şi securitatea în lume, oriunde se întâmplă lucruri care pot afecta interesele cetăţenilor statelor membre şi a celor partenere".
'
CONCLUZII. După părerea sa, decizia NATO privind construcţia unui sistem complementar care să asigure securitatea statelor membre care nu erau acoperite de scutul american este în concordanţă cu principiul fundamental al Alianţei, cel a indivizibilităţii securităţii. Şeful statului a arătat că 20% din teritoriul NATO nu se află sub scutul american şi că amplasarea unui sistem complementar de securitate pentru această zonă rezonează cu principiul fundamental al Alianţei. "Ştiţi probabil de dezbaterile publice, opoziţiile unor ţări, poziţiile din cadrul Alianţei. Şi totuşi, Alianţa nu a cedat tentaţiilor populiste, presiunilor din afara ei, ci a adoptat o decizie în deplină concordanţă cu principiile ei", a spus Traian Băsescu, într-un bilanţ al summit-ului de la Bucureşti.
ACTOR IMPORTANT
"România are certitudinea că Rusia este un actor foarte important al scenei internaţionale. Pentru asigurarea securităţii în regiunea Mării Negre este nevoie şi de Rusia, şi de România, şi de Turcia şi de Ucraina"
CE ESTE NATO?
"O organizaţie uriaşă,aproape globală, care ţineîn primul rând la valori şi este capabilă să impună pacea şi securitatea în lume, oriunde se întâmplă lucruri care pot afecta interesele cetăţenilor statelor membre şi a celor partenere"
CONCLUZIE
"Acest summit a demonstrat că, în mod egal, atât un stat mare, cât şi unul mic sau unul mediu pot avea punctele de vedere respectate"
Traian Băsescu, preşedintele României
Citește pe Antena3.ro
