Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mai exact, va fi modificată total modalitatea prin care sunt acordați banii, astfel încât familiile de ucraineni vor primi o sumă fixă, de 2.000 de lei pe lună, pentru o perioadă limitată, și sprijin să își găsească un loc de muncă, potrivit unui proiect de OUG pus în dezbatere de Ministerul de Interne.
Dacă nu se vor lua aceste măsuri, se va ajunge „la imposibilitatea de a mai asigura sumele pentru decontarea cheltuielilor cu hrana şi cazarea persoanelor care provin din zona de conflict armat din Ucraina”, precizează MAI.
În prezent, ucrainenii refugiați în România beneficiază de un ajutor reglementat prin OUG 15/2022, care a fost adoptată pe 27 februarie 2022, la scurt timp după declanșarea invaziei ruse în Ucraina. Una dintre măsurile de sprijin instituite de acest actul normativ „a vizat posibilitatea decontării de către persoanele fizice care găzduiesc cetăţeni străini sau apatrizi aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina a cheltuielilor cu hrana în valoare de 20 de lei/zi/persoana găzduită şi 50 de lei/zi/persoană găzduită pentru cazare”, conform notei de fundamentare a proiectului de modificare a OUG 15/2022.
Este vorba despre programul cunoscut ca „50/20”, deconturile pentru cheltuielile cu hrana și cazarea refugiaților din Ucraina fiind făcute din bugetele Inspectoratelor Județene pentru Situații de Urgență (ISU), din subordinea Ministerului Afacerilor Interne (MAI).
Însă, pe măsură ce conflictul s-a prelungit și numărul refugiaților a crescut de la lună la lună, bugetul MAI trebuit suplimentat de mai multe ori cu bani din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului, atât anul trecut, cât și în acest an.
106 milioane de euro, decontați în 2022
Conform unui raport pe anul 2022, elaborat la nivelul Cancelariei Prim-ministrului, „peste 106 milioane de euro au fost plătiți din fonduri publice pentru cazarea și hrana beneficiarilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 15/2022, prin programul 50/20, reprezentând, astfel, o cheltuială zilnică de peste 352.000 de euro”, precizează reprezentanții MAI, în nota de fundamentare.
Potrivit acestora, în practică s-a constatat că sumele mari acordate pentru cazare a determinat unii proprietari de locuințe să mărească prețul de închiriere, ceea ce dus la creșterea chiriilor și pentru românii din zonele în care au ajuns refugiații.
Decontarea cheltuielilor cu hrana și cazarea ucrainenilor găzduiți de persoane fizice „a fost văzută ca o sursă de venit atractivă pentru mulți proprietari de locuințe aflați în căutare de chiriași, fiind astfel, alimentată piața imobiliară din zonele căutate de persoanele care provin din zona de conflict armat din Ucraina, fapt ce a dus la scăderea sub aspectul ofertei și, implicit, la creșterea cuantumului chiriilor practicate pe piața liberă, cu impact direct asupra cetățenilor români care doresc să acceseze această modalitate locativă”, conform documentului.
Totodată, potrivit raportului amintit mai sus, „doar 5.007 ucraineni au locuri de muncă înregistrate în Registrul General de Evidență al Salariaților (REVISAL)”, motiv pentru care este necesară identificarea unor măsuri pentru a facilita accesul refugiaților din Ucraina pe piața muncii din România, „pentru ca aceștia să-și poată asigura o sursă de venit din munca prestată”.
Ce măsuri urgente propune MAI
Prin urmare, MAI propune ca ajutorul pentru refugiați să fie acordat pentru familie, nu pentru fiecare persoană în parte, iar banii să nu mai ajungă la cei care găzduiesc ucrainenii, ci direct la refugiați. Mai mult, banii nu vor fi dați pe o perioadă nelimitată.
„Familiile şi persoanele singure (…) beneficiază, pentru o singură perioadă de maximum 4 luni consecutive, de o sumă forfetară în valoare de 2.000 lei/lună, pentru acoperirea cheltuielilor de cazare, acordată din bugetul Inspectoratelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă/Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov. Condițiile și mecanismul de acordare a sumei forfetare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului”, stipulează proiectul de OUG.
După cele 4 luni, cei care nu sunt încadrați în muncă vor mai beneficia de aceeași sumă fixă, până la finalul anului 2023, însă vor avea acces gratuit și „la serviciile şi măsurile prevăzute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările și completările ulterioare”.
Familiile mai numeroase vor fi mai afectate de aceste măsuri. Pentru o familie formată din 2 părinți și 2 copii, spre exemplu, în prezent statul român decontează, doar pentru cazare, aproximativ 6.000 de lei (50 lei x 30 zile x 4 persoane), iar odată cu adoptarea noilor reglementări suma nu va mai depăși 2.000 de lei.
Refugiații care se află în taberele temporare de cazare nu sunt vizați de acest act normativ.
„În lipsa adoptării măsurilor conținute de prezentul proiect de act normativ se ajunge la imposibilitatea de a mai asigura sumele pentru decontarea cheltuielilor cu hrana şi cazarea persoanelor care provin din zona de conflict armat din Ucraina”, se arată în nota de fundamentare care însoțește proiectul.
Aproximativ 73.000 de ucraineni sunt cazați în România, prin programul „50/20”, conform datelor oficiale.
În ultima perioadă, mai mulți românii care găzduiesc refugiați ucraineni, prin programul „50/20”, s-au plâns că nu au primit încă banii pentru lunile ianuarie și februarie.
19 refugiați, într-o pensiune din Oarja
Unul dintre românii care se plâng că de două luni n-au mai văzut niciun ban pentru găzduirea refugiaților este un argeșean din localitatea din Oarja. Marin Pascu a cazat refugiați din Ucraina, într-o pensiune, încă din februarie anul trecut. În prezent, găzduiește 19 persoane – opt femei, nouă copii și doi bătrâni – și spune că a ajuns să plătească din banii lui cheltuielile acestora. Argeșeanul ar fi trebuit să primească, lunar, 28.500 de lei (50 lei x 30 zile x 19 persoane) pentru cazare, conform presei locale. De asemenea, banii pentru hrana refugiaților ar fi trebuit virați tot gazdei, care e obligată să îi dea refugiaților cazați.
„Mi-au venit gazele de plată 57 de milioane (lei vechi - n.r.). Ca să nu mai spun de curent, de stricăciuni, că sunt copii mulți, se joacă și fac stricăciuni… Le-am închiriat pensiunea în urmă cu un an și ei fac ce vor acolo. Când primesc banii – îmi sunt virați în cont – le strâng pe toate în sala mare și le dau sumele cuvenite. Nu știu să vorbească românește. Au învățat să spună doar „bună dimineața”, „bună ziua” și „bună seara”. Dar pentru că nu au mai primit banii de hrană, le văd cum chițăie de foame…”, a declarant Marin Pascu, pentru Jurnalul de Argeș.
La ședința de guvern din 22 februarie a fost suplimentat bugetul MAI cu peste 158 de milioane lei din fondul de rezervă al Guvernului, pentru decontarea acestor bani, dar până ajung la beneficiari prin programul guvernamental mai durează.
Fonduri există, dar sunt pentru cine trebuie. Corturi… antiatomice la Rezervele Statului
În timp ce MAI se gândește să taie fondurile pentru proprietarii români de locuințe în care sunt cazați refugiații ucraineni, alți bani ies din conturile statului, pentru a intra în buzunarele „șmecherilor din pandemie”, reorientați, acum, pe afacerile de război. „Jurnalul” a dezvăluit, luna trecută, că Administrația Națională a Rezervelor de Stat și pentru Probleme Speciale a notat, într-un document oficial, că ia în calcul un posibil accident nuclear la centrala atomică de la Zaporojie”, iar un asemenea eveniment ar conduce la „un aflux important de cetățeni care vor fugi din acea zonă”.
Sub acest pretext halucinant, Rezervele de Stat au parafat un acord-cadru, în valoare de 90 de milioane de euro cu TVA, pentru achiziția de corturi, paturi, pături, saci de dormit, saltele pentru pat, cearșafuri, perne, fețe de pernă, treninguri și tricouri. Ulterior încheierii acestui acord-cadru, aceeași instituție a atribuit și un prim contract subsecvent, în valoare de 21 de milioane de euro cu TVA.
Furnizorul este nimeni altul decât SC Best Achiziții SRL, deținută de fosta PDL-istă Mihaela Neagu (FOTO), companie abonată la contractele cu statul vizând măști, combinezoane și dezinfectanți, în timpul pandemiei de COVID-19. Compania s-a asociat, la acest contract, cu o firmă turcească (Zorlu Dis Ticaret Anonim Sirketi), Turcia fiind, de altfel, și țara de unde au provenit și majoritatea echipamentelor anti-COVID cumpărate de statul român de la aceeași societate.
Specialiștii susțin că o astfel de achiziție făcută de statul român, sub un asemenea pretext, este aberant, întrucât nici corturile, nici păturile, nici paturile sau treningurile comandate nu au cum să păzească vreun ucrainean de o explozie a unei centrale nucleare.
Carne, legume și ciorbă la conservă - ajutor din România
Tot de la Rezervele Statului vor fi asigurate și unele resurse de hrană pentru ucraineni. Dar nu pentru cei refugiați aici, ci pentru cei care se află la nord de granița României. Acest detaliu răzbate dintr-un act oficial al Executivului condus de Nicolae Ciucă, emis săptămâna trecută.
Este vorba despre HG 249/23 martie 2023, privind scoaterea din rezervele de stat și acordarea de către România a unui ajutor umanitar extern de urgență, cu titlu gratuit, pentru Ucraina, în vederea asigurării protecției populației în contextul conflictului din Ucraina.
Concret, ajutorul este în valoare de 562.251,6 lei fără TVA, dar în produse. Se vor scoate din rezervele statului 2.332,8 kilograme de carne de porc la conservă, 12.600 de kilograme de tocană de legume la conservă și 12.960 de kilograme de ciorbă din carne și legume la conservă.
Potrivit acestei HG, Ministerul Afacerilor Externe urmează să întreprindă, pe cale diplomatică, toate demersurile necesare în vederea predării acestui ajutor. Produsele în cauză se vor preda la punctul de trecere a frontierei Siret – Porubne, urmând să fie ridicate de reprezentanții guvernului de la Kiev. Partea română va asigura inclusiv mijloacele de transport pentru aceste conserve. (Ion Alexandru)
