Cozonacul și varza murată intră pe lista produselor alimentare cu prețuri plafonate

Noul proiect de ordonanță de urgență vine cu mai multe noutăți. Principala este extinderea listei produselor alimentare pentru care se vor plafona adaosurile comerciale. În plus, nici emitenții tichetelor de masă, cadou şi sociale nu au fost uitați de Guvern, acesta tăindu-le din comisionul încasat la decontarea bonurilor. 

Pus în dezbatere publică, proiectul ordonanței de urgență prevede extinderea produselor cu adaos comercial cu încă opt produse. Este vorba despre orez, bulion, margarină, smântâna, drojdie, cozonac, varză murată și usturoi. Ele ar urma să se adauge astfel celor 14 produse care au adaosul comercial plafonat în perioada 30 iulie - 28 octombrie, pe această listă regăsindu-se:

• pâinea albă simplă 300 - 500 de grame, fără specialităţi;

• lapte de vacă proaspăt 1,5% grăsime, 1 litru;

• brânză telemea de vacă vrac;

• iaurt simplu din lapte de vacă, grăsime 3,5%, maximum 200 de grame;

• făină albă de grâu „000” 1 kg;

  Citește pe Antena3.ro

  

  O tânără care a făcut un test ADN ca să afle care este istoria familiei sale a făcut o descoperire șocantă despre bunica ei

• mălai 1 kg;

• ouă găină calibru M, 10 bucăţi;

• ulei de floarea soarelui 1 litru;

• carne proaspătă pui (pui întreg, tacâmuri de pui, pulpe pui întregi cu os, aripioare de pui);

• carne proaspătă de porc (carne de lucru, pulpă de porc cu os şi fără os, spată porc);

• legume proaspete vrac (roşii, castraveţi, ceapă galbenă, fasole uscată, morcovi, ardei gras, ardei kapia);

• fructe proaspete vrac (mere roşii şi mere golden, prune, pepene roşu, struguri de masă);

• cartofi proaspeţi albi vrac;

• zahăr alb tos 1 kg.

O altă măsură nou introdusă vizează produsele agricole și alimentare care intră vrac pe teritoriul României și nu sunt introduse în procesul de procesare/abatorizare. În cazul acestora, cota de adaos comercial va fi de maximum 5% față de prețul de achiziție, la care se adaugă cheltuielile directe și indirecte (conform OMFP nr. 1.826/2003). Aceste produse sunt: ulei, zahăr, făină, mălai, carne de porc, carne de pui, carne de vită, pentru cantități de produs ambalat mai mari de 5 kg, respectiv 5 l.

În loc de 3%, doar 1%

După cum a anunțat în urmă cu ceva vreme, pentru păstrarea actualului sistem de tichete de masă, cadou şi sociale Executivul a cerut firmelor emitente să-și reducă comisioanele percepute, altfel varianta de rezervă era acordarea directă a banilor. Proiectul de act normativ vine cu reducerea acestui comision de la 3% la 1%. „Unităţile emitente de tichete de masă, cadou şi sociale, inclusiv cele emise prin Programul Sprijin pentru România, indiferent de modalitatea prin care tichetele sunt emise, electronic sau hârtie, şi de tipul acestora, pot aplica comercianţilor la momentul decontării lor un comision de maximum 1% pentru toate produsele agricole și alimentare care se pot achiziționa cu acestea, fără a se limita la produsele prevăzute în anexa la prezenta ordonanță de urgență”, se precizează în proiectul de OUG. Totuși, aceste firme care emit tichete vor rămâne cu două surse importante de venituri, deoarece ele vor putea să perceapă în continuare comisionul de 3% din valoarea bonurilor emise și să păstrează bonurile nefolosite, în condițiile în care proiectul de OUG nu face nicio referire la aceste aspecte

Valoarea tichetelor de masă a fost majorată, începând cu data de 1 august 2023, la 35 de lei, iar începând cu 1 ianuarie 2024 va urca la 40 de lei, conform unei ordonanțe de urgență aprobate, în acest sens, de Guvern. 

3 milioane de angajați primesc tichete de masă

Firmele autorizate de Ministerul Finanțelor să emită tichete sunt Edenred Romania, Sodexo Pass Romania, Up Romania, Unicredit Bank și Banca Transilvania, dar cele care domină piața sunt primele trei. În România, aproape 3 milioane de angajaţi beneficiază în prezent de tichetele de masă electronice, introduse din 1998. Un calcul estimativ demonstrează că dacă toate companiile ar acorda valoarea maximă, valoarea acestui program ar depăşi, per ansamblu, 25 de miliarde de lei anual, luând în calcul o medie de 35 de lei/tichet/20 de zile pe lună, arată un studiu Frames realizat recent. Numărul firmelor care distribuie angajaților tichete de masă a crescut de la 6.602 în 2012 la 15.662 în 2022, iar numărul angajaţilor s-a dublat în acest interval, de la 45.575 la 95.470.

Marje de profit între 37 și 71%

Pentru Sodexo Pass anul trecut a fost unul de excepție. Cu o cifră de afaceri care i-a crescut de la 121.353.113 lei la 172.242.663 de lei (plus 41,94%), profitul net a înregistrat o creștere de peste două ori. Astfel, dacă în 2021 acesta a fost de 57.400.394 de lei, anul trecut a ajuns la 123.352.432 de lei (cu 218 angajați față de 202 în 2021). Anul trecut compania a înregistrat o marjă de profit de 71%. 

Dacă în 2021 emitentul de tichete Edenred Romania SRL a raportat o cifră de afaceri de 146.987.069 de lei, aceasta a urcat la 212.963.127 de lei anul trecut (creștere cu 44,89%), iar profitul net a sărit de la 78.539.468 de lei la 141.794.526 de lei (creștere de aproape două ori). În ceea ce privește marja de profit, aceasta a fost anul trecut de 66%. Această performanță a fost realizată cu numai 149 de angajați (față de 151 în 2021). 

Nici Up Romania nu se poate plânge că nu a avut un an bun. Cifra de afaceri i-a crescut de la 82.068.260 de lei la 139.202.796 (creștere cu 69,62%), iar profitul net - de la 17.624.940 de lei la 52.524.049 de lei (creștere de trei ori). Aceste creșteri spectaculoase au fost obținute cu 157 de angajați, după ce în 2021 numărul lor a fost de 161. Anul trecut compania a înregistrat o marjă de profit de 37%.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹