România ar trebui să plătească despăgubiri de 500 de milioane de euro, dacă olandezii se retrag, însă consecințele socio-economice pe care „divorțul” firmei olandeze de statul român le-ar lăsa în urmă sunt mult mai grave. Pe lângă taxele și impozitele de circa 81 de milioane de euro plătite până acum statului român doar din salariile angajaților, blocarea activității pe acest șantier ar dezechilibra grav economia din sudul litoralului. Turismul aduce în această zonă doar 2% din PIB, iar business-ul local depinde aproape în totalitate de activitatea șantierului naval.
Damen este o asociere în participațiune unică în România. Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), scris și asumat de fostul ministru USR al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, a creat foarte multe probleme grave României, iar statul nu le mai poate renegocia. Una dintre acestea este situația creată la Șantierul Naval Mangalia, unde compania Damen a acceptat asocierea cu statul român, în anul 2018, doar în urma unei legi speciale prin care avea dreptul să dețină controlul operațional și managementul șantierului, chiar dacă statul deține 51% din active și compania olandeză numai 49% - OUG 73/2018, care a modificat OUG 109/2011, pentru guvernanța corporativă a companiilor de stat.
Prin PNRR s-a introdus obligația statului român de a avea o legislație care să nu mai permită acest tip de convenții, astfel încât s-a dat o lege nouă (Legea nr. 187/2023 ), prin care Damen pierde privilegiile stabilite inițial. Olandezii au somat degeaba Guvernul, încă de acum patru luni, să blocheze această lege, iar fostul ministru al Economiei, care venea chiar de la Damen (Florin Spătaru era chiar un om de bază al companiei, fost director la Damen Galați și la Damen Mangalia), nu a purtat niciun fel de negociere cu această companie, sub pretextul că ar fi fost în conflict de interese.
Cifrele pierderilor sunt catastrofale
Astfel s-a ajuns la situația actuală, în care compania olandeză a anunțat pur și simplu că se retrage din asocierea de la Mangalia, lăsând 1.600 de angajați proprii și alți 3.000 ai firmelor contractoare, subcontractoare și colaboratoare fără locuri de muncă. Dar consecințele sunt mult mai grave, pe termen mediu și lung, dacă se blochează activitatea pe șantierul naval, pentru că ar urma să dea faliment 80% dintre IMM-urile din zona de sud a litoralului, care depind, într-un fel sau altul, de prosperitatea șantierului naval. Faptul că această zonă ar trăi din turism este doar o iluzie, pentru că activitățile economice sunt susținute, de fapt, de șantierul naval – ceea ce se observă în analiza cifrelor economiei locale.
Cifrele pierderilor pe care le aduce plecarea companiei olandeze din Mangalia sunt enorme: 3,5 milioane de euro reprezintă salariile plătite lunar de compania olandeză celor 1.600 de angajați. Taxele și impozitele pe salarii pe care doar Damen le-a plătit statului român se ridică la 81 de milioane de euro, de când Damen a intrat în asocierea de la Șantierul Naval Mangalia. Cei circa 3.000 de angajați ai celorlalte firme contractoare și subcontractoare au aproximativ același nivel de salarizare, tocmai datorită concurenței, pentru că oamenii ar căuta de lucru la Damen, dacă salariile oferite de celelalte firme ar fi mai mici.
Războiul a afectat oricum activitatea
Din februarie 2022, Damen a pierdut oricum 7 contracte cu țări din zona ex-sovietică, după ce s-au introdus sancțiunile pentru Federația Rusă, dar și-a menținut în continuare celelalte contracte, astfel încât să ducă mai departe activitatea din șantierul naval.
S-a ivit și o nouă oportunitate, pentru fabricarea instalațiilor de producere a platformelor eoliene, iar Damen a angajat un număr mare de specialiști, deși până acum compania a fost în așteptarea unui răspuns din partea Guvernului României și nu a început producția. Doar la Mangalia se pot fabrica aceste platforme, iar astfel s-ar mai menține pentru o perioadă activitatea, chiar dacă Damen renunță la asociere. Apoi s-ar putea muta producția în altă țară, unde compania are șantiere, dar nu la șantierul Damen de la Galați, de unde compania nu se va retrage, dar unde nu este spațiu suficient pentru această producție.
Informații de la negocierile cu ușile închise
După întâlnirea de ieri între ministrul Economiei și conducerea companiei Damen, care a avut loc la Șantierul Naval Mangalia, cu ușile închise, pe surse am aflat că în acest moment Damen rămâne în continuare, pentru o perioadă, acționar la Șantierul Naval Mangalia, dar nu va mai aduce contracte, nu va mai finanța și nu va mai garanta împrumuturile bancare, cât timp nu mai are controlul operațional și managementul.
Pe surse am aflat și că în legătură cu procentul de 2% din acțiunile șantierului, pe care Damen le-a dat la schimb pentru preluarea controlului operațional, conducerea companiei olandeze a transmis Guvernului României că în momentul în care convenția inițială a picat, în mod normal ar trebui ca statul român să dea înapoi acel procent. Astfel, Damen ar deveni acționar majoritar, cu 51% din acțiuni, așa cum a fost inițial, iar problema managementului și a controlului s-ar rezolva de la sine, pentru că Legea nr. 187/2023 (de la care a plecat decizia Damen de a se retrage din asociere) i-ar deveni favorabilă.
Tot pe surse am aflat că, de principiu, ministrul Economiei ar fi acceptat toate propunerile companiei Damen, având mandat chiar în acest sens de la premierul României, iar propunerile se vor discuta în cel mai scurt timp în Guvern, urmând ca decizia să fie luată de Executiv, mai mult ca sigur în favoarea companiei Damen. Astfel, statul va pierde posibilitatea de a deține controlul operațional și managementul Șantierului Naval Mangalia, dar va câștiga mai ales stabilitate economică și socială, în special la nivel local, pe termen mediu și lung.
Ministrul Economiei a plecat la Mangalia cu mandat de la premierul României pentru a accepta orice ar cere olandezii de la Damen. Statul ar salva, astfel, 500 de milioane de euro pe care le-ar avea de plătit ca despăgubiri, dar mai ales producția șantierului naval care susține, direct și indirect, toată economia din sudul Litoralului.