Guvernul expropriază terenurile otrăvite de ultimele cadavre industriale ale României

Informația apare în Strategia analizei cheltuielilor publice pentru perioada 2024-2030, publicată pe site-ul Ministerului Finanțelor. Cea mai veche notificare a Comisiei Europene datează din 2009 și se referă la problema poluării din București. În această procedură, pentru neîndeplinirea legislației europene în domeniu, România a fost deja trimisă în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și riscă amenzi usturătoare, care pot ajunge la un milion de euro pe zi până la rezolvarea problemei. O problemă extrem de gravă este și cea a depozitelor de deșeuri industriale. Multe dintre ele au astăzi o problemă legată de proprietate, pentru că deținătorii lor au dat faliment de mult, iar Guvernul vrea să le exproprieze pentru a putea urgenta lichidarea lor. 

Una dintre cele mai grave situații cu care se confruntă România este nerespectarea termenului de închidere a celor 68 de depozite de deșeuri municipale și industriale neconforme. Prin hotărârea CJUE pronunțată pe 18.10.2018, s-a constatat că România nu și-a îndeplinit obligațiile care îi reveneau și s-a stabilit o serie de  măsuri în sarcina Ministerului Mediului pentru încadrarea cât mai repede a legislației europene. În caz contrar, „România riscă sancțiuni pecuniare drastice, care pot dezechilibra bugetul de stat, pe un termen considerabil”, recunoaște și Guvernul. La nivelul Administrației Fondului pentru Mediu a fost demarată o analiză diagnostic (due diligence - pentru 25 de depozite neconforme) în vederea stabilirii situației în care se află operatorii economici care dețin aceste depozite, pentru a urgenta lansarea procedurilor de achiziție pentru întocmirea studiilor de fezabilitate necesare exproprierilor în vederea închiderii acestor depozite.

Proprietarii - în faliment, deșeurile periculoase - abandonate

Potrivit listei Ministerului Mediului, este vorba doar despre un singur depozit municipal care încă nu a fost închis, deși activitatea și-a sistat-o din 2007. În schimb, situația este foarte gravă în privința depozitelor de deșeuri industriale, unele dintre ele periculoase, deoarece proprietarii lor au dat faliment de mult. În această situația se află depozitele care au aparținut fostelor rafinării Dărmănești, Astra Română, Venus Oilreg, Steaua Română sau Vega Ploiești (încă funcțională, aparține Rompetrol Rafinare). De asemenea, pe listă mai apar depozitele industriale care au aparținut unor combinate chimice care au tras de mult obloanele, precum Sofert, Turnu, Sinteza, Cemtrade, Petrol Derna etc.

Sofert Bacău, un dezastru de manual

Fostul combinat Amurco (Sofert) Bacău a fost scos în vara anului trecut la licitație, cu un preț de pornire de 23,22 de milioane lei, dar nu s-a găsit niciun amator care să-l cumpere. Fostul producător de îngrășăminte chimice este în faliment din 2014, el aparținând Grupului Interagro, patronat de Ioan Niculae. Depozitul de deșeuri industriale periculoase de fosfogips de pe platforma Sofert Bacău va fi însă închis de statul român, cu ajutorul fondurilor europene. În luna aprilie a acestui an, AFM a alocat fonduri pentru actualizarea studiului de fezabilitate și alte activități premergătoare operațiunilor tehnice, mai ales că a ajuns să dețină și terenul cu depozitul, în numele statului român. Suprafaţa depozitului este de circa 16 hectare şi a fost dat de Consiliu Local Bacău în administrarea AFM, pentru a putea implementa proiectul de închidere şi ecologizare cu fonduri europene. Obiectivul trebuie închis cât mai repede, el figurând pe lista de infringement deschisă de Comisia Europeană împotriva României.

Rafinăria Dărmănești, un hectar de deșeuri moștenire

Un alt caz de poluare istorică se întâlnește, de exemplu, pe plaforma fostei rafinării Dărmănești, tot din județul Bacău. Rafinăria Dărmănești a fost privatizată prima oară în anul 2000. Atunci fusese cumpărată de compania Imperial Oil, controlată de celebrul lui Corneliu Iacubov. Trei ani mai târziu, rafinăria era în faliment. Ulterior, ea a fost vândută unui grup înregistrat în Austria, dar controlat de un om de afaceri rus. În final, în 2008 rafinăria a intrat din nou în faliment, iar ulterior activele au fost demontate și vândute pentru plata unor datorii. Acum, în urma fostei rafinării au rămas două deșeuri periculoase care se întind pe o suprafață de aproape un hectar. 

52 de hectare de deșeuri periculoase, la Turnu Măgurele

O situația și mai gravă se înregistrează la fostul combinat chimic din Turnu Măgurele, județul Teleorman, care a făcut și el parte din Grupul Interagro al lui Ioan Niculae. Combinatul este în faliment, dar în urma sa au rămas 52 de hectare de deșeuri toxice. În ceea ce privește deșeurile industriale, ponderea cea mai mare o deține cenușa de pirită, carbonatul de calciu și fosfogipsul. La privatizarea combinatului, una dintre clauzele introduse în contract stipula obligația noului proprietar de a face investiții de mediu. Ea a rămas însă doar pe hârtie.

Halde cu gudroane acide, în Bihor

Petrol Derna SA este fosta Uzină de prelucrare a nisipurilor bituminoase de la Derna-Tătăruş, județul Bihor, și ea a intrat în faliment la începutul anilor ’90, dar nu înainte de a fi vândută către angajați. De fostul combinat mai amintesc astăzi doar cele două halde cu gudroane acide, provenite de la distilarea petrolului. Ele ocupă o suprafață de jumătate de hectar.

Apar noi taxe, de anul viitor

Conform actului normativ pe care Executivul se pregătește să-l adopte sub forma unei ordonanțe de urgență, de la 1 ianuarie 2024 se va introduce o contribuție datorată de operatorii economici care introduc pe piață ambalaje primare nereutilizabile. Astfel, pentru fiecare unitate de ambalaj nereutilizabil din metal pentru care nu au fost îndeplinite obiectivele minime anuale de returnare, contribuția va fi de 0,5 lei, ea fiind egală cu valoarea garanției prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 1074/2021, republicată, cu modificările ulterioare privind stabilirea sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile. De asemenea, pentru fiecare unitate de ambalaj nereutilizabil din sticlă și/sau plastic, după caz, pentru care nu au fost îndeplinite obiectivele minime anuale de returnare, contribuția este egală cu valoarea dublă a garanției prevăzute în hotărârea amintită. Sumele se vor declara și plăti anual de agenții economici cărora li se va aplica noul act normativ.

Lista procedurilor de infringement pe mediu

Calitatea aerului - rețea de monitorizare (notificări din 2017);

Calitatea aerului - nivelul particulelor PM10 în zona Bucureștiului (notificări din 2009, caz ajuns la CJUE în 2018);  

Calitatea aerului - emisii industriale - autorizații (notificări din 2018);

Calitatea aerului - emisii industriale - legislație (notificări din 2020);

Calitatea aerului - nivelul NO2 (notificări din 2020);

Calitatea aerului - angajamentele naționale de reducere a emisiilor (notificări din 2022);

Apă - microhidrocentrale (notificare din 2015);

Apă - tratamentul apelor reziduale în zone urbane mari (notificare din 2022);

Apă - gestionarea riscurilor de inundații (notificare din 2021);

Protecția naturii - rețeaua Natura 2000 (notificare din 2019);

Protecția naturii - defrișări (notificare din 2020);

Protecția naturii - desemnarea ariilor de conservare (notificare din 2020);

Protecția naturii - conservarea habitatelor naturale și a florei și faunei sălbatice (notificare din 2020);  

Protecția naturii - specii invazive (notificare din 2022);

Deșeuri - proceduri de închidere și urmărire a depozitelor (notificare din 2012, caz ajuns la CJUE în 2018);

Deșeuri - depozite ilegale (notificare din 2020);

Deșeuri - absența tratării adecvate a deșeurilor înainte de depozitare (notificare din 2020);

››› Vezi galeria foto ‹‹‹