Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Executivul lucrează la un draft de ordonanță de urgență prin care vrea să limiteze dreptul la pensie și la muncă al angajaților de la stat care au împlinit condițiile legale de pensionare. Mai exact, aceștia vor putea să-și continuie activitatea dacă primesc „ok-ul” șefilor instituției și dacă optează pentru scăderea pensiei, pe perioada în care rămân în activitate, cu 85%. Iar activitatea poate fi continuată numai până la împlinirea vârstei de 70 de ani.
Există și excepții de la aceste reguli, cum ar fi pensionarii MAI și MApN, precum și persoanele alese în funcții publice sau numite de Parlament în funcții publice. Constituția interzice expres reglementarea prin OUG a unor măsuri care afectează drepturile și libertățile fundamentale. Acesta este și unul dintre motivele pentru care o ordonanță similară a picat la CCR în anul 2009. Alte demersuri similare au avut același deznodământ, atât în 2005, cât și în 2023. Interesant este că, deși cunoaște această jurisprudență, Guvernul alege să meargă pe calea ordonanței de urgență, știind că OUG-urile pot fi atacate direct doar de Avocatul Poporului, instituție la conducerea căreia se pregătește instalarea Roxanei Rizoiu, la propunerea USR. Nota de fundamentare a OUG-ului este avizată și de directorul SPP, generalul Lucian Pahonțu, care cumulează pensia militară cu salariul de director civil al Serviciului de Protecție și Pază.
Incredibil! Guvernul României lucrează la un nou proiect de ordonanță de urgență prin care intenționează să afecteze dreptul la pensie și dreptul la muncă ale cetățenilor contribuabili. Este vorba despre un draft de proiect de OUG pentru modificarea și completarea Codului Administrativ și pentru unele măsuri aplicabile personalului contractual plătit din fonduri publice.
Concret, Executivul vrea să introducă un articol VI, conform căruia se va limita, în mod drastic, cumulul pensiei cu salariul, dar va impune și blocarea transferului de bugetari între instituțiile publice.
Mai exact, conform propunerii de ordonanță de urgență în discuție, bugetarii care întrunesc condițiile legale de pensionare pot lucra în continuare până la 70 de ani, dar numai cu acordul anual al angajatorului, respectiv al ordonatorului principal de credite, ceea ce presupune că, în fiecare an, salariații respectivi vor sta cu sufletul la gură dacă li se mai prelungesc sau nu contractele de muncă.
A doua modificare propusă de această OUG introduce obligarea, forțarea, bugetarilor de a se pensiona după împlinirea vârstei de 70 de ani. Proiectul prevede expres faptul că nu se permite o nouă prelungire a raporturilor de muncă în această situație. Excepție vor face, conform draftului, doar pensionarii cu pensii de serviciu de la Ministerul Afacerilor Interne și de la Ministerul Apărării Naționale, precum și persoanele care sunt alese sau numite, cum sunt președintele României, parlamentarii, sau persoanele numite prin hotărâri ale Parlamentului României.
Cea mai controversată măsură propusă sfidează Constituția
A treia și cea mai controversată măsură propusă de Guvernul condus de Ilie Bolojan prin acest proiect de ordonanță constă în faptul că bugetarii care aleg să rămână în serviciu și după ce împlinesc condițiile legale de pensionare (adică cei care au împlinit vârsta standard de 65 de ani) vor putea să rămână în serviciu la stat cu două condiții. Prima este să accepte să piardă 85% din cuantumul pensiei, iar a doua, să lucreze numai până la împlinirea vârstei de 70 de ani.
Astfel, draftul proiectului de OUG prevede, în primul alineat al articolului VI, că „personalul plătit din fonduri publice în conformitate cu prevederile Legii-Cadru nr. 153/2017 (…), precum și personalul regiilor autonome înființate de stat, al societăților/companiilor naționale, al societăților la care statul este acționar unic sau la care deține o participație majoritară, al regiilor autonome înființate de unitățile administrativ-teritoriale, al societăților la care UAT-urile sunt acționari unici sau dețin o participație majoritară, precum și al autorităților de reglementare, căruia i-a fost emisă decizia de pensionare din sectorul public de pensii, în conformitate cu principiul contributivității, a unei pensii de serviciu sau a unei decizii de pensionare din sistemul militar de pensii, acordate în condițiile prevăzute de legislația specifică, poate continua activitatea cu acordul anual al ordonatorului de credite/al angajatorului, până la împlinirea vârstei de 70 de ani”.
De asemenea, proiectul prevede că „persoanele în cauză pot fi menținute în activitate, în baza unei cereri, cu condiția reducerii cuantumului pensiei cu 85%”, dar și că „aceleași prevederi se aplică și în situația reîncadrării, în baza unui nou contract de muncă”.
Proiectul de OUG mai prevede, de asemenea, că „în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare, ordonatorii de credite au obligația de a înceta de drept contractele de muncă ale persoanelor care nu și-au exprimat opțiunea reducerii cuantumului pensiei cu 85%”.
Potrivit alineatului 5, „prin excepție (…), persoanele alese în funcții publice și persoanele numite în funcții în instituțiile, autoritățile publice prin Hotărâre a Camerei Deputaților, a Senatului sau a plenului Parlamentului pot cumula pensia cu salariul pe durata exercitării mandatului. De aceleași excepții beneficiază și persoanele care dețin mandate a căror durată este prevăzută de Constituție, pe durata exercitării mandatului”.
Legea Fundamentală interzice ordonanțele care afectează drepturile fundamentale
Problema cu aceste intenții executive este că atât proiectul, cât și demersul Guvernului conține două vicii. Este neconstituțional și încalcă jurisprudența Curții Constituționale în domeniul de reglementare. Mai există și un viciu de moralitate, deoarece ordonanța de urgență nu taie sinecurile, ci, dimpotrivă, le încurajează, prin excepțiile introduse.
Proiectul este neconstituțional, deoarece nu pot fi afectate, prin ordonanță de urgență, drepturi constituționale. Conform articolului 116 alineat 6 din Constituție, „ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului. DREPTURILE, LIBERTĂȚILE și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și NU POT VIZA MĂSURI DE EXECUTARE SILITĂ a unor bunuri în proprietatea publică”.
Ordonanța pregătită tocmai asta face: afectează dreptul la muncă și dreptul la pensie, libertatea de a desfășura o activitate lucrativă și vizează măsuri de executare silită a proprietății private, pensia fiind proprietatea privată a pensionarului.
O astfel de dezlegare a fost dată chiar de Curtea Constituțională, care, prin Decizia nr. 82/2009, a stabilit că „interzicerea cumulului pensiei cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională desfășurată în cadrul autorităților și instituțiilor publice și impunerea obligației persoanelor aflate în situația menționată de a opta pentru pensie ori pentru veniturile realizate din activitatea profesională, altfel spus de a renunța la pensie, continuându-și activitatea profesională sau de a înceta activitatea profesională aducătoare de venituri și de a-și conserva pensia, afectează, prin limitare, atât dreptul la pensie, prevăzut de articolul 47 alineat 2 din Constituție, cât și dreptul la muncă, consacrat prin articolul 41 din Legea fundamentală. Afectând drepturi fundamentale, o asemenea interdicție nu poate fi reglementată printr-o ordonanță de urgență a Guvernului”.
Jurisprudența CCR poate detona și acest proiect al Executivului, după eșecul pe pensiile magistraților
Articolul 47 alineat 2 din Constituție, la care se referă Curtea, prevede că „cetățenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistență medicală în unitățile sanitare de stat, la ajutor de șomaj și la alte forme de asistență socială, potrivit legii”. În același timp, potrivit articolului 41 din Constituție, la care, de asemenea, se referă Curtea Constituțională în Decizia nr. 82/2009, „dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei sau a meseriei, a ocupației, precum și a locului de muncă este liberă”.
Guvernul condus de Ilie Bolojan forțează, astfel, din nou, așa cum a făcut-o și cu legea privind pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor. Deși știa că Jalonul 215 din PNRR fusese îndeplinit satisfăcător prin legislația promovată în anul 2023, singura hibă fiind aceea că nu sunt impozitate progresiv aceste pensii de serviciu mari și foarte mari, Guvernul a ignorant jurisprudența vastă a CCR pronunțată în această chestiune și a venit cu o lege care nu doar că nu respectă Constituția, dar care nu rezolvă, de fapt, absolut nimic. Mai mult, nu a respectat nici măcar procedurile constituționale și legale, neașteptând emiterea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii.
Acum, prin această ordonanță de interzicere, prin limitare, a cumulului pensiei cu salariul la stat, Guvernul ignoră din nou Constituția și jurisprudența CCR, cu bună știință.
Spre exemplu, prin Decizia nr. 375/2005, s-a stabilit că „suprimarea cumulului pensiei cu salariul este constituțională cu condiția ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toți cetățenii”. Aceleași chestiuni sunt reținute și în cuprinsul Deciziei CCR nr. 1.214 din 2009.
Prin Decizia CCR nr. 521/2023, se stabilește că „excluderea sau limitarea unui drept sau a unei libertăți fundamentale, până la eliminare, nu mai reprezintă o chestiune de proporționalitate a măsurii legislative, ci una de negare a unei valori fundamentale în statul de drept, și anume nerespectarea drepturilor și libertăților fundamentale, valoare garantată prin articolul 1 alineat 3 din Constituție”.
În aceeași decizie, se reține că „dispozițiile legale care instituie, în sectorul public, interdicția cumulului pensiei cu indemnizația, cu solda, mai exact reglementarea obligației de a opta între continuarea activității (ipoteză în care plata pensiei se suspendă) și încetarea activității reprezintă o condiționare a exercitării dreptului la muncă în sfera publică, o nerespectare a dreptului la pensie, ceea ce înseamnă că are loc o îngrădire a dreptului la muncă, măsura fiind echivalentă cu interdicția de a mai lucra în sectorul public a persoanelor pensionate”.
Un pensionar special și-a pus semnătura pe Nota de Fundamentare
Pe lângă toate aceste acte neconstituționale, Guvernul mai apelează și la o șmecherie juridică pentru promovarea măsurilor respective. Mai exact, prin reglementarea acestor încălcări ale Constituției prin ordonanță de urgență, Executivul se asigură că măsurile vor intra în vigoare imediat și că OUG-ul nu poate fi atacat în mod direct la Curtea Constituțională.
Singura entitate care, potrivit Constituției, poate ataca direct la CCR o ordonanță de urgență a Guvernului este Avocatul Poporului. Mandatul lui Renate Weber la șefia acestei instituții expiră, iar USR a propus-o pentru ocuparea acestei funcții pe Roxana Rizoiu. Este greu de crezut că una dintre primele acțiuni ale acesteia, instalată cu sprijinul USR și PNL, să fie chiar un atac la CCR cu privire la ordonanța guvernului condus de Ilie Bolojan și cauționat de USR.
Evident, ordonanța poate fi atacată pe o cale mult mai grea și de durată, indirect, în eventuale procese în instanță, în cadrul cărora persoanele afectate pot cere judecătorului să admită sesizarea CCR cu excepție de neconstituționalitate a acestor prevederi.
Un detaliu exploziv al acestei intenții de a interzice cumulul pensiei cu salariul la stat prin OUG este devoalat de Adrian Toni Neacșu, fost judecător și ex-membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Acesta dezvăluie că Nota de Fundamentare a acestei ordonanțe este semnată, ca avizată, printre alții, și de directorul Serviciului de Protecție și Pază (SPP), pensionatul special generalul Lucian Pahonțu, care cumulează pensia militară cu salariul de director civil al SPP.
Citește pe Antena3.ro
