Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Programul a fost solicitat în repetate rânduri de către Asociația Forestierilor din România (ASFOR). Potrivit ministrului Mediului, Mihai Fechet, ghidul programului va fi pus în dezbatere publică peste două săptămâni, în plin sezon rece. Programul ar putea fi extins chiar și la centralele pe peleți sau brichete. Planurile Ministerului Mediului vizează și Regia Națională a Pădurilor (Romsilva), care ar trebui să-și reducă profitul, pentru a suporta financiar încălzirea locuințelor cu sobe.
La nivelul Ministerului Mediului au fost finalizate dezbaterile privind standardele pe care trebuie să le îndeplinească sobele care vor fi cumpărate în cadrul acestui program. În principiu, este vorba despre sobe cu un randament de 80-85%, iar în perioada următoare se va stabili procentul pe care îl va finanța statul prin intermediul AFM și care va fi valoarea maximă a unei astfel de investiții. „Toate statele europene, inclusiv România, derulează programe de eficientizare energetică. Clădirile de locuit sunt izolate, mijloacele de transport în comun vechi sunt înlocuite cu unele eficiente energetic, sunt instalate tot mai multe panouri fotovoltaice, programul Rabla s-a extins și la electrocasnice etc. Atât la nivel european, cât și la nivel național sau local, toate aceste programe beneficiază de subvenții. Modernizarea sistemelor de încălzire este pe agenda statelor europene, pentru că, dincolo de creșterea eficienței energetice, se reduc emisiile de gaze cu efect de seră. Nevoia de energie curată și ieftină este tot mai mare, în condițiile în care prețul energiei a crescut, iar economiile europene sunt sub stres din cauza războiului din Ucraina”, potrivit președintele ASFOR, Ciprian Dumitru Muscă, unul dintre promotorii acestei inițiative.
O treime din lemnul recoltat intră în sobe
În prezent, circa o treime din lemnul recoltat este utilizat pentru încălzire, ceea ce situează România printre țările cu un consum mare de lemn de foc pentru încălzire, fiind devansată doar de Franța, dintre țările cu o producție mai mare ca România, se arată într-un studiu realizat de PwC România, la cererea Asociației Industriei Lemnului - Prolemn. În România, potrivit datelor INS, în 2021 lemnul pentru foc a depășit 6,4 milioane de metri cubi, în scădere față de anul 2000, când se ardeau 7,6 milioane mc. Potrivit proiectului Strategiei energetice 2022-2030, din totalul gospodăriilor din România care sunt efectiv locuite - estimat la 7,5 milioane - cele mai multe se încălzesc cu lemne, aproximativ 3,5 milioane de locuințe, în principal în mediul rural. În schimb, doar 1,2 milioane de locuințe sunt racordate la sisteme de încălzire centralizate, dintre care 600.000 în București, iar 2,5 milioane se încălzesc cu gaze naturale, fie în centrale de apartament, fie în sobe. Restul locuințelor sunt încălzite cu păcură, motorină, GPL sau energie electrică.
Citește pe Antena3.ro
2 milioane metri cubi de lemn pentru foc a livrat direct populaţiei anul trecut Romsilva.
Romsilva, lovită financiar
Și anul acesta, o mare problemă rămâne prețul lemnului de foc, el continuând să se scumpească. În aceste condiții, ministrul Mediului a cerut Romsilva să-i prezinte o situație cu cantitatea de lemn de foc pusă pe piață de fiecare direcție silvică și prețurile de vânzare. Ministrul Mircea Fechet a venit și cu o soluție inedită pentru temperarea prețurilor și anume ca Romsilva să nu facă niciun profit din vânzarea lemnului de foc pentru populație. Dacă această ultimă măsură va fi impusă regiei, ea îi va afecta profitul.
O sobă veche pe lemne generează 1.329 de grame de emisii de particule/GJ (Giga Joule - n.red.), o sobă pe lemne modernă produce 375 de grame de emisii de particule/GJ, arată un studiu recent realizat de European Environmental Bureau și Green Transition Denmark. În prezent, circa 17% din totalul energiei consumate în România este reprezentat de lemne de foc.
Fără sobe pe lemne, din 2035
Comisia Europeană vrea să renunțăm la combustibilii fosili pentru încălzirea locuințelor, din această categorie făcând parte și lemnul. La finalul lunii iulie Comisia Europeană a adoptat Directiva privind eficiența energetică, prin care se urmărește reducerea consumului final de energie la nivelul UE cu 11,7% până în 2030 și creșterea nivelului de eficiență energetică a clădirilor. Conform acestei Directive, care se va aplica în toate statele membre începând de anul viitor, va deveni obligatorie atât izolarea termică a clădirilor de locuit, cât și modernizarea instalațiilor de încălzire ale acestora. Aplicarea Directivei îi va obliga pe proprietarii de locuințe să renunțe la sistemele convenționale de încălzire bazate pe combustibili fosili. Soluțiile pe care le vor avea aceștia la dispoziție le sugerează chiar Executivul UE și anume: racordare la rețeaua de termoficare; utilizarea pompelor de căldură; utilizarea sistemelor de încălzire pe bază de curent electric; utilizarea sistemelor de încălzire hibridă (respectiv folosirea centralei pe gaz în combinație cu alte metode de încălzire din surse regenerabile); utilizarea sistemelor de încălzire pe bază de energie solară termică şi utilizarea sistemelor de încălzire „H2-Ready” (pe bază de hidrogen). Țările UE au la dispoziție timp până în 2035 să-și înlocuiască sistemele de încălzire bazate inclusiv pe lemne, iar costurile pe care le vor suporta cetățenii și statele (prin acordarea de subvenții) nu vor fi mici deloc. Cum la noi în zona rurală sunt foarte multe case foarte vechi, care stau să cadă, vom vedea peste 12 ani minunății arhitecturale, case dărăpănate cu panouri solare pe acoperișuri sau conectate la rețele pe bază de hidrogen.
