Dacă statul a investit în imobilele preluate abuziv de comuniști peste jumătate din valoarea lor, acestea nu se vor mai retroceda în natură

Guvernul României, prin Ministerul Finanțelor, pregătește o nouă ordonanță de urgență prin care vrea să stabilească anumite criterii care să stea la baza evaluării despăgubirilor pe care trebuie să le plătească proprietarilor imobilelor preluate abuziv de regimul comunist. Astfel, dacă imobilele respective au primit îmbunătățiri, prin investiții făcute de stat sau de terți, astfel încât valoarea acestora a sporit cu mai mult de 50%, atunci imobilele în cauză nu vor mai putea fi restituite în natură. Astfel, că foștii proprietari sau moștenitorii acestora vor trebui să se mulțumească cu reparații în echivalent. Mai mult, dacă aceste îmbunătățiri reprezintă mai puțin de 50% din valoarea inițială a imobilului preluat abuziv, atunci beneficiarii procesului de restituire ar urma să suporte costul acestor investiții. Inițiatorul arată, printre altele, că prin aceste măsuri se dorește „evitarea îmbogățirii fără justă cauză”.

Ministerul Finanțelor, condus de Alexandru Nazare (FOTO), a pus, recent, în consultare publică un proiect de ordonanță de urgență prin care vrea să modifice Legea nr. 165/2013, privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau în echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. 

Inițiatorul afirmă că prin acest nou cadru legislativ se urmărește să fie reglementate unele norme care să rectifice procesul de restituire a imobilelor preluate abuziv, „cu scopul de a contribui la finalizarea acestuia”. Astfel, Ministerul Finanțelor susține că urmărește instituirea unor norme care să „păstreze un echilibru între interesul beneficiarilor legilor cu caracter reparatoriu, dar care, în același timp, să evite îmbogățirea fără justă cauză și care să țină seama de interesul general al societății și de capacitatea financiară a statului de a susține plata despăgubirilor, în situația în care bunul nu mai poate fi restituit în natură”.

Astfel, se arată în proiectul ordonanței, dacă sporul de valoare adus imobilului de către stat sau de către alte persoane depășește 50% din valoarea acestuia, imobilul va fi considerat substanțial modificat și, în consecință, este clasificat din punct de vedere juridic drept imobil nou. În această situație, Ministerul Finanțelor propune ca restituirea în natură să nu mai fie posibilă, „întrucât imobilul care face obiectul restituirii nu mai corespunde în mod esențial cu imobilul preluat abuziv de către stat”.

A doua naționalizare, din rațiuni juridice

În nota de fundamentare care însoțește acest proiect de OUG, se menționează că „rațiunea juridică a acestei reglementări este aceea de a proteja investițiile substanțiale realizate de către stat sau de către terți de bună-credință asupra unor bunuri imobile, de a evita situația în care fostul proprietar ar beneficia de un imobil care, în realitate, nu mai reflectă în mare măsură caracteristicile și configurația bunului preluat în mod abuziv, precum și de a respecta principiul echității și proporționalității în materie de reparare a abuzurilor regimului comunist”.

În aceeași notă de fundamentare, se mai specifică faptul că „sporul de valoare este diferența dintre valoarea actuală a imobilului care face obiectul retrocedării și valoarea pe care acesta ar fi avut-o dacă rămânea în starea sa inițială, de la momentul preluării abuzive”.

Concret, OUG-ul pus în dezbatere publică propune ca depășirea pragului de 50% în privința adăugirilor aduse asupra unui imobil preluat abuziv să reprezinte, din punct de vedere juridic, un criteriu obiectiv pentru calificarea acestuia ca imobil nou, ceea ce determină imposibilitatea restituirii în natură. „Într-o atare situație, foștii proprietari sunt îndreptățiți exclusiv la măsuri reparatorii prin echivalent, în temeiul principiului proporționalității”, mai consideră inițiatorul.

Și imobilele ce pot fi restituite i-ar putea costa scump pe revendicatori

Iar lucrurile nu se opresc aici, mergând până acolo încât se propune că dacă investițiile și îmbunătățirile aduse imobilelor supuse procesului de retrocedare nu depășesc 50% din valoarea acestora de la momentul preluării abuzive de către stat, aceste îmbunătățiri să fie răscumpărate, totuși, de către beneficiarii procesului de retrocedare.

Se arată că „dreptul statului sau al actualilor deținători de a-și recupera investițiile efectuate asupra unor imobile ce fac obiectul restituirii reprezintă o expresie a principiului echității și al protecției patrimoniului public. Acest drept este pe deplin compatibil cu reglementările naționale și internaționale în materie de protecție a dreptului de proprietate. El se exercită cu respectarea garanțiilor de legalitate, transparență și proporționalitate, având ca scop prevenirea îmbogățirii fără justă cauză și asigurarea unei repartizări echitabile a sarcinilor între stat și persoanele îndreptățite.

Pe de altă parte, nu poate fi ignorat faptul că, în contextul dezvoltărilor urbanistice promovate și realizate de către stat, au fost efectuate lucrări de îmbunătățire cu caracter permanent, de natură să sporească valoarea și utilitatea tuturor categoriilor de imobile, inclusiv a celor care fac obiectul unor reglementări cu caracter reparatoriu. Aceste îmbunătățiri, intrând în structura economică a imobilelor, trebuie avute în vedere în cadrul oricărei proceduri de evaluare, restituire sau acordare de despăgubiri”.

În spețele în care bunurile au fost confiscate sau preluate fără respectarea dreptului de proprietate, iar asupra acestora au fost efectuate lucrări de modernizare, consolidare, extindere sau alte îmbunătățiri, „beneficiarii acestor investiții trebuie, în conformitate cu principiile de echitate și dreptate, să suporte costurile aferente acestor lucrări, dacă nu există o justificare legală sau contractuală pentru păstrarea întregului beneficiu obținut”, se mai precizează în acest proiect de OUG

Totul ar fi plecat de la o decizie a CCR din luna februarie

Cum s-a ajuns, totuși, ca Guvernul, prin Ministerul Finanțelor, să ajungă la o asemenea soluție legislativă? Totul pleacă de la faptul că prevederile Legii nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 111/2017, au făcut obiectul controlului de constituționalitate, iar prin Decizia nr. 43 din 18 februarie 2025, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și „a constatat că sintagma «în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia», cuprinsă în dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, modificată prin Legea nr. 111/2017 (…)  este neconstituțională”.

În acest moment, susține Ministerul Finanțelor, Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor (C.N.C.I.) se află în imposibilitatea de a mai emite decizii, fiind lipsită de instrumentul esențial, cel al evaluării imobilelor pentru care se propun despăgubiri.

Citește pe Antena3.ro

O ucraineancă dispărută în Italia a fost găsită în casa unui român. Tatiana a făcut o mărturie la care nimeni nu se aștepta