Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Executivul urmăreşte prin aceste măsuri revenirea pe piaţa muncii a unui milion de persoane. Românii care trăiesc din ajutoare și nu au chef de muncă pot să stea totuși liniștiți. Planurile de a-i forța să se întoarcă în câmpul muncii nu aparține Guvernului României, ci Guvernului Marii Britanii. O astfel de măsură a fost introdusă și la noi la sfârșitul anului 2018, dar ea s-a pierdut pe parcurs. Așa se explică de ce astăzi România a ajuns să înregistreze a treia cea mai scăzută rată de ocupare din Uniunea Europeană cu 67,1%, în condițiile în care în UE-27 este de 73,1%. De la anul însă situația s-ar putea schimba și la noi, dacă Guvernul se va decide, în sfârșit să respecte litera legii. Dar cum 2024 este un an electoral, nu este exclus ca politicienii să se meargă pe formulă clasică aducătoare de voturi „stai odihnit, statul te plătește”.
Numai la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) erau înregistrate în luna noiembrie peste 65.400 locuri de muncă disponibile, dintre care 2.794 destinate persoanelor cu studii superioare, 11.816 pentru persoanele cu studii liceale sau postliceale, 1.619 pentru persoanele cu studii profesionale și 39.238 locuri de munca destinate persoanelor fără studii sau cu studii primare/gimnaziale. România are înregistrat un număr scăzut de șomeri, potrivit ultimelor date furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), dar realitatea este alta. Firmele se plâng de un mare deficit de personal, nu găsesc oameni care vor să muncească, iar dacă găsesc aceștia pun condiții salariale foarte greu de îndeplinit de către patroni.
Statisticile coafează șomajul
Potrivit datelor Ministerului Muncii, la sfârșitul lunii septembrie rata șomajului a fost de 2,85% (229.289 șomeri), dar în realitate aceasta este mult mai mare. Organizațiile patronale spun că multe persoane nu sunt interesate să se declare în șomaj pentru simplul fapt că nu doresc să caute un loc de muncă. Ele preferă să primească ajutoare sociale de la Ministerul Muncii și de la primării. În rest, unii dintre ei își completează veniturile muncind cu ziua, aceasta fiind o caracteristică, în special, în zona rurală. Situația este posibilă pentru că anchetele sociale se fac mai mult de ochii lumii.
Tânăr, șomer și fără chef de muncă
Categoriile cele mai afectate de șomaj sunt persoanele din zona rurală și cele cu cel mult studii medii. De asemenea, datele INS arată că tinerii cu vârste mai mici de 24 de ani sunt categoria cea mai afectată de șomaj, cu o rată de aproape 23%. Problema lipsei de pregătire profesională este una foarte răspândită mai ales printre șomerii tineri. Chiar și așa mulți dintre ei preferă să nu-și caute un serviciu ceea ce face ca la nivelul anului trecut incidența sărăciei în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 ani să fie de 26,5%, a doua cea mai ridicată din țară.
„Trebuie să regândim multe tipuri de politici în România, de la politicile de ocupare. Mulţi dintre cei care beneficiază de diverse tipuri de prestaţii sociale, în realitate, sunt cetăţeni buni de muncă”.
Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical.
Legislație avem, dar nu se aplică
Fostul ministru al Muncii Marius Budăi susținea la începutul anului că asistaţii social apţi de muncă nu vor mai primi nicio formă de sprijin financiar din partea statului, dacă refuză să accepte locurile de muncă oferite. Angajatorii spuneau atunci că această măsură putea fi aplicată mai demult pentru că legislația permitea autorităților locale să sisteze ajutorul financiar pentru persoanele care refuză locurile de muncă oferite. Totuși, mulți primari au evitat să facă anchete sociale corecte din considerente electorale.
În anul 2022, dintre persoanele în vârstă de până la 65 de ani, 597.000 s-au aflat în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii (gospodării în care persoanele adulte, în vârstă de muncă au desfăşurat activităţi care au solicitat mai puţin de 20% din potenţialul lor de muncă).
Cine nu face cursuri de calificare pierde ajutoarele
De la 1 ianuarie 2024, acordarea beneficiilor sociale va fi condiționată de obținerea unei calificări căutate pe piața muncii, de reconversie profesională pentru creșterea șanselor de angajare și, eventual, de continuarea educației, cel puțin a absolvirii învățământului primar, potrivit Legii venitului minim de incluziune. Această nouă formă de ajutor va duce la eliminarea ajutoarelor sociale acordate cunoscute sub denumirea de venit minim garantat (VMG) și a ajutoarelor pentru susținerea familiei (ASF). Această lege a fost adoptată în 2016, dar aplicarea ei a fost amânată ani la rând.
Productivitatea și costul muncii
Piața muncii din România înregistrează o serie de dezechilibre, cu impact asupra consolidării economice și asupra menținerii competitivității regionale și globale. Disponibilul de forță de muncă scade, iar rata de ocupare este a treia cea mai scăzută din Uniunea Europeană, arată o analiză a Confederației Patronale Concordia. România are cea mai mică pondere de absolvenți de nivel terțiar și a treia cea mai mică rată de angajare a proaspăt absolvenților dintre țările membre UE. Numărul locurilor de muncă vacante crește, iar discrepanțele verticale între nivelul de educație al lucrătorilor și cel solicitat de angajatori sunt în creștere.
Costul forței de muncă crește accelerat, iar avantajul competitiv al României bazat pe mâna de lucru ieftină se diminuează rapid. Productivitatea muncii este scăzută, în special în comparație cu țările din Europa Centrală și de Est. Aceste dezechilibre au impact negativ asupra creșterii economice, deoarece duc la o lipsă de forță de muncă calificată, la creșterea costurilor de producție și la o scădere a competitivității, arată analiza citată. Pentru a reduce aceste dezechilibre, România are nevoie de o serie de măsuri, cum ar fi investiții suplimentare în educație și formare profesională, îmbunătățirea climatului de afaceri, promovarea inovației și a tehnologiei prin politici industriale, sau stimularea exporturilor. De asemenea, România înregistrează anumite dezechilibre și în ceea ce privește piața muncii, cu impact asupra consolidării economice. Disponibilul de forță de muncă în România înregistrează un trend descendent, la finalul anului 2022, populația activă totală a României fiind de aproximativ 8,27 milioane de persoane, în scădere semnificativă față de finalul anului 2011, când populația activă totală era de aproximativ 9,19 milioane de persoane. Rata de ocupare în România este a treia cea mai scăzută din Uniunea Europeană – 67,1%, față de media UE-27, care este de 73,1%.
