Zona progresistă a eșichierului politic este confuză cu privire la numărul candidaților proveniți din acest segment de electorat, la alegerile prezidențiale din luna mai. Nicușor Dan susține că este cel mai bine cotat candidat pro-european. În replică, Elena Lasconi susține că este singurul candidat pro-european care s-a calificat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale anulate de anul trecut. Niciunul nu și-a înscris însă, până în acest moment, candidatura la Biroul Electoral Central. În zona suveranistă, Călin Georgescu a amânat, ieri, pentru a treia oară înscrierea în cursa electorală. Iar deputatul AUR George Becali, strânge semnături pentru a candida el însuși. De asemenea, și Diana Șoșoacă se pregătește să candideze, cu toate că, în octombrie 2024, CCR a eliminat-o din cursă. În zona guvernamentală, unde lucrurile ar fi trebuit să fie clare, există dispute subterane în legătură cu candidatura lui Crin Antonescu din partea PSD, PNL și UDMR. La BEC a fost înregistrată, în termenul legal, o singură alianță electorală, adică exact alianța care îl are drept candidat unic pe Crin Antonescu. Însă dinspre PNL este aruncat „buzduganul” înlocuirii lui Crin Antonescu cu Ilie Bolojan. Iar liberalii acuză Partidul Social Democrat că nu l-a exclus pe Victor Ponta din partid, cu toate că acesta s-a autosuspendat, pentru că dorește să candideze ca independent la alegerile prezidențiale. Iar toate aceste convulsii politice au loc cu doar 11 zile înaintea expirării termenului până la care se pot înregistra candidaturi la Biroul Electoral Central.
Scandaluri politice, la vedere sau mocnite, confruntări, atacuri și cereri de retragere din cursa electorală, cu 11 zile înainte de expirarea termenului-limită până la care se mai pot înregistra candidaturile la Biroul Electoral Central, în vederea participării la alegerile prezidențiale din data de 4 mai 2025.
Scena politică românească este împărțită, în acest moment, în trei zone. Zona progresistă, zona suveranistă și zona arcului guvernamental. În fiecare dintre aceste zone electorale este haos total cu privire la cine va intra, până la urmă, în această bătălie pentru Palatul Cotroceni, cu două săptămâni înainte de data de 15 martie 2025, ora 23.59, când expiră termenul pentru depunerea dosarelor de candidat.
Nicușor vs Elena. Două candidaturi care torpilează electoratul progresist
Astfel, în zona progresistă există, în acest moment, vehiculate două nume ca potențiali candidați. Este vorba despre primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, care și-a anunțat candidatura independentă, precum și despre președinta USR, Elena Lasconi.
Nicușor Dan a subliniat, în repetate rânduri, că nu se retrage din cursa prezidențială și aruncă pe piață mai multe sondaje de opinie, analize și cercetări sociologice din care ar rezulta că el este cel mai bine cotat dintre toți candidații pro-europeni. El mizează atât pe sprijinul USR, cât și pe o parte din electoratul Partidului Național Liberal. De asemenea, vrea să atragă voturi și din zona partidelor progresiste SENS, REPER și DREPT. Nicușor Dan candidează ca independent, s-a apucat deja să monteze panouri și afișe electorale și a înființat un site de donații, așa cum a făcut și în campania electorală a alegerilor locale din vara anului trecut. Termenul până la care se putea înregistra o alianță electorală care să-l susțină drept candidat comun a expirat.
De cealaltă parte, Elena Lasconi, președinta USR, nu se retrage nici ea din cursă, motivând, pe bună dreptate, că în primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, anulate de Curtea Constituțională, a fost singurul candidat pro-european care s-a calificat în cel de-al doilea tur de scrutin.
Elena Lasconi este candidatul oficial al USR, desemnat în baza unui congres al partidului ținut în toamna anului trecut, iar până la acest moment, USR nu a organizat un alt congres care să susțină altceva.
Oferta lui Ciolacu
O poziție absolut de neînțeles, în acest context, este cea a președintelui PSD, Marcel Ciolacu, care a anunțat că vrea să o convingă pe Elena Lasconi să renunțe la candidatura sa la prezidențiale și să îl sprijine pe candidatul comun al PSD-PNL-UDMR, Crin Antonescu. Cu promisiunea ca, după ce se vor consuma alegerile prezidențiale din luna mai, USR să fie cooptat la guvernare, alături de PSD, PNL, UDMR și Grupul Minorităților Naționale din Camera Deputaților.
Încercarea lui Ciolacu, dacă s-ar concretiza, nu l-ar ajuta însă pe Crin Antonescu, ci pe Nicușor Dan. Asta, deoarece este greu de crezut că alegătorii USR ar opta pentru un alt candidat, în afară de Elena Lasconi, decât pentru Nicușor Dan. Lasconi nu a răspuns, în mod concret, până în acest moment, propunerii formulate de Marcel Ciolacu.
În aceste condiții, în prezent, este greu de presupus cum va arăta situația pe zona progresistă, în 15 martie 2025, la ora 23.59. Vor intra în cursă atât Elena Lasconi, cât și Nicușor Dan sau doar Nicușor Dan?
Confuzie maximă în zona suveranistă. Pro și contra Georgescu
Zona suveranistă are parte și de mai multă confuzie. La nivel de retorică, în cursă ar urma să intre Călin Georgescu. Acesta a început să strângă semnăturile pentru a-și putea depune candidatura, începând din urmă cu două săptămâni, în ciuda faptului că, prin acest demers, își anihilează propriul discurs conform căruia nu recunoaște legalitatea și constituționalitatea anulării alegerilor prezidențiale din anul 2024. Georgescu ar fi susținut în această nouă aventură de partidele AUR și POT.
Ca și în situația zonei progresiste, AUR și POT își oferă doar retoric această susținere, deoarece, până la data expirării termenului legal, nu au constituit o alianță politică sau o alianță electorală cu scopul susținerii unui candidat comun, în persoana lui Călin Georgescu. Asta înseamnă că niciunul dintre cele două partide nu-i pot pune, legal, la dispoziția candidatului nici infrastructură, nici finanțe și nici alte elemente de campanie electorală. Singurul mod prin care AUR și POT ar putea să-l ajute pe Georgescu este prin reprezentanții lor în Biroul Electoral Central și în birourile electorale ale secțiilor de votare.
Călin Georgescu este contestat însă, oficial, de un reprezentant important al AUR, omul de afaceri George Becali, care susține că singurul candidat pe care trebuie să-l susțină partidul este liderul formațiunii, George Simion. Cum însă acesta refuză să candideze, Becali însuși strânge semnături pentru a se înscrie în cursa prezidențială.
Aglomerație de naționaliști
Tot în zona suveranistă, se pregătește să candideze și Diana Șoșoacă, în ciuda faptului că, în luna octombrie a anului trecut, Curtea Constituțională a admis două contestații și a respins înscrierea candidaturii Dianei Șoșoacă. Lidera SOS România este, la rândul ei, o adversară a lui Călin Georgescu.
Georgescu este așteptat să-și depună oficial candidatura la alegerile prezidențiale din anul 2025, însă, cu toate acestea, el a amânat de trei ori acest moment. Chiar ieri era anunțată o prezentare a acestuia la Biroul Electoral Central, lucru care nu s-a întâmplat. Asta, în condițiile în care pe numele său există deschise trei dosare penale, în care a fost pusă în mișcare acțiunea penală, pentru șase infracțiuni deosebit de grave. Călin Georgescu, aflat sub control judiciar, își joacă, în aceste zile, ultima carte politică, existând premise reale că, în cazul în care își va depune dosarul la BEC, candidatura sa urmează să fie respinsă de Curtea Constituțională.
Orice întârziere a anunțului oficial al candidaturii lui Călin Georgescu slăbește șansele, ca timp, pentru înscrierea în cursa electorală a unui „înlocuitor”, în contextul termenului de 15 martie 2025, ora 23.59, când expiră posibilitatea depunerii dosarelor la Biroul Electoral Central.
Blocul guvernamental, bombardat din interior
Convulsii și neînțelegeri au loc inclusiv în zona arcului guvernamental, unde lucrurile ar fi trebuit să fie mai mult decât clare. La Biroul Electoral Central a fost înregistrată o singură alianță electorală. Este vorba despre Alianța Electorală PSD-PNL-UDMR „România Înainte”, care sprijină candidatul comun la alegerile prezidențiale în persoana independentului Crin Antonescu. Iar odată cu înregistrarea acestei alianțe la BEC, orice discuție despre o eventuală înlocuire a lui Crin Antonescu ar fi trebuit să înceteze.
Totuși, discuțiile nu au încetat. Există cel puțin două motive care fac ca lucrurile să fiarbă și în această zonă politică. Pe de o parte, pe surse, se ia în calcul ca PNL să dorească să îl înlocuiască pe Crin Antonescu cu actualul președinte interimar al României, Ilie Bolojan. Acesta din urmă a negat intenția de a se înscrie în cursa electorală, dar a făcut-o într-un mod neconvingător. „Obișnuiesc să-mi respect angajamentele asumate”, a precizat Bolojan, în cadrul unei conferințe de presă susținută, săptămâna trecută, la Palatul Cotroceni. Ceea ce ar putea fi interpretat că, dacă înțelegerea asumată pică, nu este exclusă o candidatură a sa.
În eventualitatea în care Ilie Bolojan va candida, atunci se dizolvă Alianța Electorală „România Înainte”, deoarece scopul pentru care a fost constituită este acela al sprijinirii candidatului unic Crin Antonescu. Iar o altă alianță electorală nu mai poate fi înregistrată la Biroul Electoral Central.
De altfel, actualul președinte interimar al PNL, Cătălin Predoiu, exclude înlocuirea lui Crin Antonescu din poziția de candidat și solicită filialelor liberale să sprijine în mod real candidatura lui Antonescu.
Duminică seara însă, lucrurile s-au precipitat, după ce, la finalul săptămânii trecute, deputatul PSD Victor Ponta a anunțat că se autosuspendă din calitatea de membru al Partidului Social Democrat, deoarece intenționează să candideze ca independent la alegerile prezidențiale din luna mai a acestui an. Ponta acuză că Antonescu este „candidatul globaliștilor și sorosiștilor, care vrea să perpetueze politicile actualei puteri aservite Bruxelles-ului și a modului de a administra țara al lui Klaus Iohannis”.
Liberalii cer, în mod oficial, Partidului Social Democrat să îl excludă pe Victor Ponta din partid și să clarifice poziția în această chestiune: PSD îl susține pe Victor Ponta sau pe Crin Antonescu la alegerile prezidențiale din luna mai a acestui an?
Georgescu trage de timp. Instanța i-a dat două zile să studieze dosarul
Judecătoria Sectorului 1 a amânat, ieri, soluționarea plângerii fostului candidat suveranist la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, împotriva măsurii controlului judiciar instituit împotriva sa de procurorii Secției de Urmărire Penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Dosarul 7282/299/2025 a fost înregistrat la această instanță încă din data de 28 februarie, a fost atribuit judecătorului de drepturi și libertăți, iar petentul este Călin Georgescu. Inițial, primul termen de judecată fusese alocat de către Completul de Drepturi și Libertăți 5 pentru data de 5 martie. Ulterior, judecata a fost stabilită pentru ieri, 3 martie 2025, la ora 13.00. La intrarea în sala de judecată, Georgescu a acuzat că nu știe ce probe au inserat procurorii la dosar, motiv pentru care, prin intermediul avocaților săi, a solicitat amânarea cauzei, pentru a avea timp să studieze dosarul. Judecătoriii au admis cererea și au stabilit un nou termen de judecată pentru miercuri, 5 martie 2023.
Reamintim că procurorii l-au plasat pe Călin Georgescu sub control judiciar pentru 60 de zile, pentru inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, pentru promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și pentru fapta de a promova în public idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare sau xenofobe, dar și pentru inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter antisemit, aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unei astfel de organizații.


