Homofobia, mai mare decât xenofobia, la români

Cel mai recent studiu sociologic, lansat ieri, de Avangarde și Institutul Elie Wiesel, arată că în ultimii ani xenofobia și antisemitismul au fost înlocuite de homofobie. 46% dintre respondenți au declarat că i-ar deranja dacă ar avea un vecin homosexual, mai mulți cu 4% decât cei care ar fi deranjați de un vecin de etnie romă. Procentul celor care ar fi deranjați dacă ar avea un vecin evreu este foarte mic, de numai 5%. Studiul Avangarde a avut ca scop măsurarea percepției publice asupra Holocaustului, dar și asupra antisemitismului. Una dintre concluziile sociologilor este că nivelul de cunoaștere în legătură cu Holocaustul este destul de scăzut și ar trebui să existe mai multe campanii de informare a populației, în școli și în mass-media, pentru a nu fi uitată istoria recentă.

În plină expansiune a politicilor de acceptare a tuturor categoriilor de gen, românii par a opune rezistență curentului global, prin accentuarea homofobiei. Acest răspuns, la nivelul percepției publice, poate fi o reacție adversă tocmai în relație cu impunerea acceptării LGBTQA++, societatea românească fiind una tradiționalistă. „Faptul că tot ce ține de politica LGBT a fost cap de afiș în România, încă de când s-a discutat de Referendumul pentru familie, a scos la suprafață un sentiment, nu neapărat homofobia în definiția clasică, ci mai degrabă o reacție a societății tradiționaliste. E un răspuns la agresivitatea celor care încearcă să aducă pe agenda publică acest subiect. Se vede și în SUA și în multe alte țări acest tip de răspuns din partea unei părți a societății la campaniile agresive de promovare a valorilor LGBT. Noi am mai folosit această întrebare în sondajele naționale, iar acum se observă o creștere a procentului celor care au dat acest tip de răspuns”, a explicat, pentru Jurnalul, sociologul Vladimir Ionaș, reprezentant Avangarde. 

Românii nu sunt antisemiți

Studiul Avangarde arată că antisemitismul este foarte scăzut, la numai 5% din populație. Romii, în schimb, sunt percepuți ca fiind o amenințare, de 42% dintre respondenți. Xenofobia este mult mai redusă în legătură cu persoanele de culoare: doar 16% dintre persoanele intervievate au răspuns că ar fi deranjate dacă ar avea un vecin „de culoare”. „Nu putem vorbi despre antisemitism în România, din punctul meu de vedere. Putem vorbi despre o lipsă de cunoaștere a unei părți a societății, dar nu există un sentiment antisemit. Nu se pune problema unei lipse de asumare, pentru că răspunsurile arată că oamenii își asumă ceea ce spun, mai ales când vine vorba despre romi”, mai spune sociologul. Studiul a fost realizat de institutul Avangarde pentru Institutul Național de Studiere a Holocaustului „Elie Wiesel”, în perioada 28 aprilie - 7 mai 2021, pe un eșantion de 900 de subiecți (Eșantion probabilist, aleator simplu), prin metoda interviurilor telefonice, având o marjă de eroare de 3,2% (pentru un nivel de încredere de 95%). 

Citește pe Antena3.ro

Șoc în Coreea de Sud: un alt actor, vedetă de K-drama, a fost găsit mort în casă. Ce spune poliția

Probleme de cunoaștere a istoriei recente

Holocaustul este perceput de majoritate drept „Exterminarea evreilor în perioada celui de-al Doilea Război Mondial”. 41% dintre respondenți face această asociere, în timp ce un procent destul de mare (25%) nu au o opinie în legătură cu subiectul, iar pentru ceilalți, Holocaustul s-ar defini ca un fenomen legat de Lagăre de concentrare nazistă (15%), deportări în masă (11%), Ghetourile și lagărele din Transnistria (4%). Doar 3% dintre cei intervievați identifică Holocaustul cu Persecuția și exterminarea romilor, iar 1% cu Pogromurile sau Camerele de gazare. Din studiu reiese că aproape jumătate din populație asociază Holocaustul exclusiv cu exterminarea evreilor: 47% dintre cei intervievați nu au dat un răspuns în legătură cu alte victime, pe lângă evrei. Totuși, 33% dintre respondenți au indicat romii ca alte victime ale Holocaustului, 11% cred că și dizidenții politici pot fi încadrați aici, 5% includ și persoanele cu handicap, 4% includ și neoprotestanții, iar 1% consideră că printre victime s-au numărat și reprezentanți ai comunității LGBT. De asemenea, 35% dintre cei intervievați nu știu în ce a constat Holocaustul, iar 26% consideră că poate fi definit drept „Deportarea evreilor în lagăre controlate de Germania nazistă”, în timp ce 23% îl asociază cu Execuții în masă. „Este o problemă care ține de educație. În orele de istorie de la școală se trece destul de repede peste acea perioadă. Evident, sunt oameni care nu au avut curiozitatea să se documenteze despre acea perioadă. De aceea sunt foarte mulți, mai ales în mediul rural, care nu știu despre ce este vorba sau nu-și asumă o poziție”, explică sociologul Vladimir Ionaș.

Sunt două paliere pe care ar trebui să lucreze Guvernul, în colaborare cu Institutul „Elie Wiesel”, pentru a introduce atât în școală, cât și prin intermediul mass-media informații în legătură cu ceea ce a însemnat Holocaustul, pentru a diminua procentul celor care nu au cunoștințe despre acest subiect.  

Vladimir Ionaș, sociolog 

Influența Germaniei Naziste asupra Guvernului României

În legătură cu responsabilii pentru Holocaust, cei mai mulți respondenți consideră că Germania nazistă este vinovatul principal, în timp ce 29% îl consideră responsabil pe Mareșalul Ion Antonescu. De asemenea, 47% consideră influența Germaniei naziste asupra Guvernului României drept principala cauză care a stat la baza politicii antisemite a guvernului Antonescu. 34% dintre respondenți consideră că tot influența Germaniei naziste asupra Guvernului României este cauza care a stat la baza deciziei Guvernului Antonescu de a-i deporta pe romi, în timp ce 13% cred că de vină este „Politica rasistă a Guvernului României” din acea perioadă.