AGONIA UNEI MAME - Bebeluşul unei românce, dispărut într-un spital italian
O româncă din Italia îşi caută de patru ani copilul. După ce a născut într-un spital italian, Mariei Ungureanu i s-a spus că fetiţa ei a murit. Nu i s-a arătat însă cadavrul, nu i s-a acceptat cererea de efectuare a unui test ADN. În schimb, i s-a dat ecografia unei italience care nu era însărcinată. Respectiva femeie a înregistrat însă o fetiţă nou-născută la Primărie, la puţin timp după ce copilul româncei a fost declarat mort
O româncă din Italia îşi caută de patru ani copilul. După ce a născut într-un spital italian, Mariei Ungureanu i s-a spus că fetiţa ei a murit. Nu i s-a arătat însă cadavrul, nu i s-a acceptat cererea de efectuare a unui test ADN. În schimb, i s-a dat ecografia unei italience care nu era însărcinată. Respectiva femeie a înregistrat însă o fetiţă nou-născută la Primărie, la puţin timp după ce copilul româncei a fost declarat mort
AGONIA UNEI MAME - Bebeluşul unei românce, dispărut într-un spital italian
O româncă din Italia îşi caută de patru ani copilul. Vrea să-l crească, dacă e viu, aşa cum speră, sau să-i facă o înmormântare creştinească, dacă se va demonstra că e mort.
De patru ani, o româncă din Italia îşi caută copilul. Viu sau mort. Vrea adevărul şi vrea dreptate. Maria Ungureanu, care are acum 33 de ani, a plecat din Borşa în 2000, împreună cu băiatul, care pe atunci avea 8 ani, şi cu soţul. Voiau să muncească în Spania, însă nu s-au putut acomoda acolo. "Nu ne-am întors acasă, ci ne-am dus în Italia. În România nu puteam să ducem o viaţă normală, nu puteam să-i oferim băieţelului nostru condiţii decente de viaţă", povesteşte Maria.
În 2003, pe când se afla în Italia, la Milano, a aflat că a rămas însărcinată. Şi-au dorit copilul, mai ales că locuiau acolo legal şi aveau permis de muncă. La 7 februarie, femeia era deja în luna a şaptea. Doctoriţa care avea grijă de ea a asigurat-o că fătul e bine. La 18 februarie i s-a făcut rău. A chemat ambulanţa, iar medicii au insistat să o ducă la Spitalul Mangiagalli, şi nu la San Rafaelli, cum le-a spus femeia că preferă.
A NÅSCUT ÎN BAIE. La Mangiagalli i s-a făcut o ecografie şi a fost anunţată că a pierdut tot lichidul amniotic şi că fătul e mic. Maria spune că simţea că naşte dintr-un moment în altul, însă medicii erau foarte preocupaţi să o pună să semneze tot felul de acte, în care românca nu înţelegea ce scrie. "Eu aşteptam să nasc, nu să semnez", spune Maria. Au lăsat-o singură într-o cameră după ce i-au făcut o injecţie care a ameţit-o foarte tare. Maria spune că s-a trezit pur şi simplu în baie, că nu mai vedea nimic, iar copilul aproape se născuse. A început să strige după ajutor şi să bată în perete cu perfuzia. Într-un târziu, au apărut două femei în halat care i-au spus că are o fetiţă, că e vie şi au luat copilul. Pe Maria au dus-o într-un salon în care erau puse femei care abia născuseră. Era ora cinci după-amiaza. La mămicile din salon tot veneau asistente sau doctori care le vorbeau despre nou-născuţi. Mariei nu i-a spus nimeni nimic. "La un moment dat a venit doctoriţa Barbara Botani şi eu o tot întrebam despre copilul meu, dar ea se făcea că nu aude", îşi aminteşte Maria.
După ce a insistat şi pe lângă alte cadre medicale, la ora 9:00, în aceeaşi seară, i-a fost adus un copil. Doctoriţa i l-a pus pe burtă şi i-a cerut să-i dea un nume. "Era un copil cald, era un copil viu, care dormea", spune Maria.
"FETIŢA NU MAI E!". La 19 februarie, la Maria a venit un medic cu un registru, i-a spus că o externează şi că fata ei este moartă. "Apoi m-a pus să semnez nişte acte pentru a-l înmormânta. Eu i-am tot cerut explicaţii. I-am spus că am bani pentru înmormântare. Mi-a spus că lucrul acesta nu se poate şi că va trebui să mă adresez biroului de relaţii cu publicul de la morgă", îşi aminteşte Maria. I-a mai dat un bilet de ieşire pe care nu scria nimic despre copil şi o ecografie. Tot întrebând cadrele medicale din spital unde e morga, Maria a ajuns la recepţia de la internări. "Nu ştiu unde e morga, dar fetiţa nu mai e", i-a spus italianca de acolo.
Românca a vrut să facă o plângere pentru că medicii refuzau să-i arate măcar cadavrul copilului. I s-a spus să meargă acasă, să se liniştească şi să completeze nişte hârtii pe care să le trimită pe fax.
După câteva zile, Maria s-a dus la medicul care o îngrijise de-a lungul sarcinii. I-a spus ce a păţit şi i-a arătat actele şi ecografia de la spital. Atunci a observat că acea ecografie nu e pe numele ei, ci pe al italiencei Cristina Vanini. Medicul româncei a mai observat la ecografie că femeia respectivă nu are nici un făt în uter, însă a încercat să o liniştească spunându-i că probabil a fost o încurcătură făcută de computerul spitalului. Diagnosticul trecut pe biletul de ieşire din spital al Mariei Ungureanu nu era descifrabil.
La două săptămâni de la naştere, românca s-a dus la serviciu. După ce a auzit ce s-a întâmplat la Mangiagalli şi a mai văzut şi ecografia care arăta un uter gol, patronul italian pentru care lucra românca a pus-o pe secretara firmei să meargă cu ea la spital şi s-o ajute să facă o plângere.
ACTE ÎN NEREGULÅ. Medicii italieni au primit-o numai pe secretară, iar pe româncă au lăsat-o să aştepte la uşă. Femeia şi-a făcut curaj, a intrat şi a arătat ecografia. Le-a spus medicilor că vrea să-şi vadă fata vie sau moartă. Secretara de la firmă le-a spus şi ea medicilor că ar vrea să vadă măcar rezultatele autopsiei. La vederea ecografiei, Maria îşi aminteşte că una dintre doctoriţe s-a panicat şi a început să-i strige că umblă cu acte false. "De ce nu-mi dai ecografia? Vrei bani, vrei bani?" – îşi aminteşte Maria ce striga doctoriţa. Românca s-a mai dus la spital de câteva ori, însă doar în iunie medicii italieni i-au dat un răspuns în scris. Potrivit datelor furnizate, Maria Ungureanu a născut la 18 februarie o fetiţă moartă, de 27 cm şi 400 de grame. În alte acte oferite însă de spital, în urma declanşării unei anchete, se spune că fetiţa s-a născut vie. Copilul româncei a fost înregistrat ca decedat la Primărie la data de 5 martie. În această înregistrare se spune că fetiţa decedată avea... 45 cm, şi nu 27, aşa cum arată rezultatul autopsiei primit de româncă. Potrivit Primăriei, copilul a fost înmormântat în cimitirul Maggiore din Milano.
La 12 martie este înregistrat un alt copil la Primărie, de data aceasta viu – fetiţa italiencei Cristina Vanini, cea care apărea în ecografie cu un uter gol. Maria a apelat la mai mulţi avocaţi ca să facă un denunţ. Unii au refuzat-o, alţii au amânat-o.
Într-un târziu, s-au făcut nişte cercetări. La dosar există fişele făcute Mariei Ungureanu în spital, declaraţiile doctorilor, declaraţiile familiei Vanini (de aici a aflat românca de fetiţa înregistrată la Primărie la 12 martie). O parte din actele oferite de spital spun că românca a suferit un avort infecţios.
O româncă din Italia îşi caută de patru ani copilul. Vrea să-l crească, dacă e viu, aşa cum speră, sau să-i facă o înmormântare creştinească, dacă se va demonstra că e mort.
De patru ani, o româncă din Italia îşi caută copilul. Viu sau mort. Vrea adevărul şi vrea dreptate. Maria Ungureanu, care are acum 33 de ani, a plecat din Borşa în 2000, împreună cu băiatul, care pe atunci avea 8 ani, şi cu soţul. Voiau să muncească în Spania, însă nu s-au putut acomoda acolo. "Nu ne-am întors acasă, ci ne-am dus în Italia. În România nu puteam să ducem o viaţă normală, nu puteam să-i oferim băieţelului nostru condiţii decente de viaţă", povesteşte Maria.
În 2003, pe când se afla în Italia, la Milano, a aflat că a rămas însărcinată. Şi-au dorit copilul, mai ales că locuiau acolo legal şi aveau permis de muncă. La 7 februarie, femeia era deja în luna a şaptea. Doctoriţa care avea grijă de ea a asigurat-o că fătul e bine. La 18 februarie i s-a făcut rău. A chemat ambulanţa, iar medicii au insistat să o ducă la Spitalul Mangiagalli, şi nu la San Rafaelli, cum le-a spus femeia că preferă.
A NÅSCUT ÎN BAIE. La Mangiagalli i s-a făcut o ecografie şi a fost anunţată că a pierdut tot lichidul amniotic şi că fătul e mic. Maria spune că simţea că naşte dintr-un moment în altul, însă medicii erau foarte preocupaţi să o pună să semneze tot felul de acte, în care românca nu înţelegea ce scrie. "Eu aşteptam să nasc, nu să semnez", spune Maria. Au lăsat-o singură într-o cameră după ce i-au făcut o injecţie care a ameţit-o foarte tare. Maria spune că s-a trezit pur şi simplu în baie, că nu mai vedea nimic, iar copilul aproape se născuse. A început să strige după ajutor şi să bată în perete cu perfuzia. Într-un târziu, au apărut două femei în halat care i-au spus că are o fetiţă, că e vie şi au luat copilul. Pe Maria au dus-o într-un salon în care erau puse femei care abia născuseră. Era ora cinci după-amiaza. La mămicile din salon tot veneau asistente sau doctori care le vorbeau despre nou-născuţi. Mariei nu i-a spus nimeni nimic. "La un moment dat a venit doctoriţa Barbara Botani şi eu o tot întrebam despre copilul meu, dar ea se făcea că nu aude", îşi aminteşte Maria.
După ce a insistat şi pe lângă alte cadre medicale, la ora 9:00, în aceeaşi seară, i-a fost adus un copil. Doctoriţa i l-a pus pe burtă şi i-a cerut să-i dea un nume. "Era un copil cald, era un copil viu, care dormea", spune Maria.
"FETIŢA NU MAI E!". La 19 februarie, la Maria a venit un medic cu un registru, i-a spus că o externează şi că fata ei este moartă. "Apoi m-a pus să semnez nişte acte pentru a-l înmormânta. Eu i-am tot cerut explicaţii. I-am spus că am bani pentru înmormântare. Mi-a spus că lucrul acesta nu se poate şi că va trebui să mă adresez biroului de relaţii cu publicul de la morgă", îşi aminteşte Maria. I-a mai dat un bilet de ieşire pe care nu scria nimic despre copil şi o ecografie. Tot întrebând cadrele medicale din spital unde e morga, Maria a ajuns la recepţia de la internări. "Nu ştiu unde e morga, dar fetiţa nu mai e", i-a spus italianca de acolo.
Românca a vrut să facă o plângere pentru că medicii refuzau să-i arate măcar cadavrul copilului. I s-a spus să meargă acasă, să se liniştească şi să completeze nişte hârtii pe care să le trimită pe fax.
După câteva zile, Maria s-a dus la medicul care o îngrijise de-a lungul sarcinii. I-a spus ce a păţit şi i-a arătat actele şi ecografia de la spital. Atunci a observat că acea ecografie nu e pe numele ei, ci pe al italiencei Cristina Vanini. Medicul româncei a mai observat la ecografie că femeia respectivă nu are nici un făt în uter, însă a încercat să o liniştească spunându-i că probabil a fost o încurcătură făcută de computerul spitalului. Diagnosticul trecut pe biletul de ieşire din spital al Mariei Ungureanu nu era descifrabil.
La două săptămâni de la naştere, românca s-a dus la serviciu. După ce a auzit ce s-a întâmplat la Mangiagalli şi a mai văzut şi ecografia care arăta un uter gol, patronul italian pentru care lucra românca a pus-o pe secretara firmei să meargă cu ea la spital şi s-o ajute să facă o plângere.
ACTE ÎN NEREGULÅ. Medicii italieni au primit-o numai pe secretară, iar pe româncă au lăsat-o să aştepte la uşă. Femeia şi-a făcut curaj, a intrat şi a arătat ecografia. Le-a spus medicilor că vrea să-şi vadă fata vie sau moartă. Secretara de la firmă le-a spus şi ea medicilor că ar vrea să vadă măcar rezultatele autopsiei. La vederea ecografiei, Maria îşi aminteşte că una dintre doctoriţe s-a panicat şi a început să-i strige că umblă cu acte false. "De ce nu-mi dai ecografia? Vrei bani, vrei bani?" – îşi aminteşte Maria ce striga doctoriţa. Românca s-a mai dus la spital de câteva ori, însă doar în iunie medicii italieni i-au dat un răspuns în scris. Potrivit datelor furnizate, Maria Ungureanu a născut la 18 februarie o fetiţă moartă, de 27 cm şi 400 de grame. În alte acte oferite însă de spital, în urma declanşării unei anchete, se spune că fetiţa s-a născut vie. Copilul româncei a fost înregistrat ca decedat la Primărie la data de 5 martie. În această înregistrare se spune că fetiţa decedată avea... 45 cm, şi nu 27, aşa cum arată rezultatul autopsiei primit de româncă. Potrivit Primăriei, copilul a fost înmormântat în cimitirul Maggiore din Milano.
La 12 martie este înregistrat un alt copil la Primărie, de data aceasta viu – fetiţa italiencei Cristina Vanini, cea care apărea în ecografie cu un uter gol. Maria a apelat la mai mulţi avocaţi ca să facă un denunţ. Unii au refuzat-o, alţii au amânat-o.
Într-un târziu, s-au făcut nişte cercetări. La dosar există fişele făcute Mariei Ungureanu în spital, declaraţiile doctorilor, declaraţiile familiei Vanini (de aici a aflat românca de fetiţa înregistrată la Primărie la 12 martie). O parte din actele oferite de spital spun că românca a suferit un avort infecţios.
Test refuzat
Magistraţii italieni i-au refuzat de două ori Mariei Ungureanu cererea de efectuare a unor teste ADN care să demonstreze legătura dintre ea şi copilul mort şi au declarat cazul închis. Maria Ungureanu spune că a aflat din dosar care este adresa familiei Vanini şi a intrat sub un pretext în clădirea în care aceasta locuia. "Am văzut-o. Nu-mi aminteam de nici una dintre femeile pe care le-am întâlnit când am născut. A intrat râzând, dar când m-a văzut a lăsat privirea în jos şi a plecat", îşi aminteşte românca. "Vreau să ştiu ce copil creşte ea. Vreau să ştiu dacă fericirea ei e făcută pe nefericirea mea", spune Maria Ungureanu.
Speranţă'
"Soţul meu este o fire mai timidă. Îi este frică de ceea ce ar putea scoate la iveală adevărul. Mi-a spus că mă sprijină în tot ceea ce fac, dar nu crede că adevărul va ieşi vreodată la iveală, mai ales că suntem într-o ţară străină. Numai că eu nu mă las. Cineva trebuie să îmi spună adevărul, indiferent care ar fi el. Repet, eu vreau doar probe de sânge", continuă femeia. Românca a trimis dosarul ei cu toate actele, inclusiv cercetările făcute de magistraţii italieni, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. A primit un răspuns care spunea că CEDO va analiza cazul. "Vreau să ştiu odată adevărul. Vreau să se termine odată, că m-am îmbolnăvit şi nu ştiu dacă îmi voi reveni vreodată", spune Maria.
Citește pe Antena3.ro