x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Iernile de altădată

0
Autor: Diana Scarlat 21 Dec 2012 - 18:00
Iernile de altădată
Vezi galeria foto


Încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Bucureştiul era foarte animat pe timpul iernii, deşi frigul aprig de aici îi speria pe oaspeţii străini veniţi să ne viziteze oraşul. Iar sărbătorile de iarnă erau trăite din plin de bucureşteni, care respectau tradiţiile, primeau colindători sau se strângeau cu zecile la colindat, de Crăciun şi de Anul Nou, deşi zăpada le trecea uneori de genunchi.

Mărturiile unor călători celebri ale acelor vremuri arată că oamenii ştiau să se distreze de minune, ignorând condiţiile neprielnice ale anotimpului şi n-ar fi renunţat, indiferent de temperatură, la o plimbare cu sania, la Şosea (Şoseaua Kiseleff), sau la o întâlnire la patinoar, în Cişmigiu.

Dacă pe timpul verii, la Şosea ieşeau amatorii de distracţie, spre seară, acelaşi loc era preferat de bucureşteni şi iarna, de la amiază până la lăsarea întunericului, adică puţin după ora 16:00. Programul de distracţii era, conform documentelor vremii, stabilit atât de moda epocii, cât şi de motivele economice.

În iarna anului 1870, lacul din Parcul Cişmigiu a devenit principalul loc de întâlnire pentru bucureştenii amatori de patinaj, iar alegerea lor a transformat lacul în primul patinoar natural al Capitalei. Deşi locul era frecventat de mulţi iubitori ai acestui sport de iarnă, perceput la început ca distracţie, patinoarul din Cişmigiu a intrat, oarecum, într-un con de umbră după aproape patru decenii de la înfiinţare, când, sub administrarea lui Niţă Berechet, începând din 1908, a început să fie evitat, pentru un timp, de publicul bucureştean, atât din cauza tarifelor mari, cât şi din cauza lansării, în presa vremii, a unui curent de opinie defavorabil. Patinajul era “un sport imprudent şi chiar necuviincios”, se scria în “Revista Automobilă”, în anul 1913, însă, după un timp, când s-a trecut la stabilirea regulilor acestui sport de iarnă în întreaga Europă, descoperindu-se patinajul artistic, ştirile despre serbările pe gheaţă au început să fie prezentate de presa epocii într-o lumină pozitivă, iar patinajul a redevenit o modă. Aşa se face că, la sfârşitul anului 1924 a luat fiinţă şi prima echipă bucureşteană de hochei, numită Hockey Club, care se antrena tot pe lacul îngheţat din Cişmigiul. Şi, pentru că acest sport s-a dezvoltat în perioada interbelică, s-au mai deschis încă patru patinoare naturale: unul în actualul Complex Dinamo, unul lângă Operă, unul în Parcul Carol şi altul pe Mihai Bravu.

Micii întreprinzători din parcuri şi de la Şosea

Iarna era timpul prielnic şi pentru micii întreprinzători din Bucureştiul vechi. Fotografii ambulanţi erau cei mai avantajaţi de tendinţele vremii, sporindu-şi câştigurile în parcurile pline de oameni, care mergeau la patinaj ori la promenadă. Erau la modă pozele la minut, făcute cu mare greutate, la temperaturile ce scădeau mult sub zero grade, dar care nu-i dădeau duşi de la locul de muncă pe fotografi. Pe aceşti mici întreprinzători dedicaţi câştigurilor din anotimpul rece îi descrie Paul Morand, în cartea sa, intitulată chiar “Bucureşti”, menţionând că îşi suflau în mâini pentru a se încălzi, iar clişeele erau developate deasupra unei plite cu cărbuni de lemn.

Pe străzile înzăpezite, caii înhămaţi la sănii, împodobiţi cu zurgălăi pe spate şi pe gât şi având cozi de vulpe la urechi îşi aşteptau, alături de vizitii cu şube groase şi căciuli de blană, clienţii eleganţi, din lumea bună, amatori de o plimbare  cu sania prin urbe. Iar centrul Capitalei era împânzit de negustori ambulanţi de sirop de migdale şi de “ţărani ducând în coşurile lor late de nuiele, pe care le ţin în echilibru precum cărăuşii de apă din Pekin, piramide de mandarine îngheţând sub crengi de brad acoperite cu zăpadă... sau miei spânzuraţi de picioare pe un braţ de balanţă”, menţionează tot Paul Morand, în aceeaşi carte. Veneau până la Bucureşti şi negustorii bulgari, care vindeau, începând dela ora cinci dimineaţa, “salep”, o băutură de iarnă fierbinte, dulceagă şi cu piper, tocmai bună pentru cei care aveau nevoie de ceva care să-i încălzească. Mai erau şi negustorii de “cren-wurşti”, un fel de cârnaţi cu hrean, care începeau să circule pe străzi, în căutare de clienţi, încă de la începutul toamnei, purtând cu ei o sobiţă de tablă şi strigându-şi sloganul celebru în epocă pentru cei înfometaţi: “Caaarne-vici-vici!-vici!”. Dar şi vânzătorii de castane coapte, care purtau acelaşi gen de sobiţe după ei. Dacă pe timpul zilei, străzile din centrul Capitalei erau pline de oameni dornici de distracţie în aer liber, toţi se retrăgeau seara la baluri şi recepţii sau la serate dansante în “săli afumate, în care primează pitorescul”, aşa cum menţionează Ulysse de Marsillac, în cartea “Bucureştiul în veacul al XIX-lea”.

Citeşte mai multe despre:   sarbatori de iarna,   craciun,   revelion

 



Mai multe titluri din categorie

Bolintin Vale - viața sub amenințarea cuțitului

Bolintin Vale - viața sub amenințarea cuțitului
Galerie Foto De vreo zece ani stă Bolintinul Vale sub amenințarea șișului cocalarilor. Țiganii au apărut prin 2013, fugiți de la Răcari-Dâmbovița, după ce crăpaseră unuia capul cu toporul. Legenda urbei zice cum cocalarii au ajuns la Bolintin după o înțelegere cu fostul primar: edilul le face intrarea în periferia așezării, ei dau voturi la alegerile locale. Încă de la descălecare au început cu găinăriile prin mahala, iar, în timp, au evoluat până la perceperea de taxe de protecție. Degeaba a scris actualul primar la “Interne”, să se plângă că  oamenii din oraș rămân fără garduri, găini sau mașini. Răspunsul a fost sec: e pandemie.

Vânătoare de mașini în sectorul 6, timp de 350 de zile pe an. Ocazional, și în weekend, dar și în zilele de sărbătoare

Vânătoare de mașini în sectorul 6, timp de 350 de zile pe an. Ocazional, și în weekend, dar și în zilele de sărbătoare
Galerie Foto Primăria condusă de liderul liberalilor bucureșteni, Ciprian Ciucu, le-a pus gând rău proprietarilor de mașini care parchează sau staționează neregulamentar pe raza sectorului 6.

„Jacques”, maestrul masonilor din umbra „Junimii”

„Jacques”, maestrul masonilor din umbra „Junimii”
Galerie Foto În 1863, împreună cu Petre P. Carp, Titu Maiorescu, Vasile Pogor și Theodor Rosetti, filogermanul Iacob „Jacques” Negruzzi (1842-1932) înființa la Iași societatea culturală „Junimea” și revista acesteia „Convorbiri literare”, pe care o va conduce neîntrerupt vreme de 28 de ani (1867-1895).

Cum a fost construit aspiratorul de bani al USR. „Filiera Ghinea”

Cum a fost construit aspiratorul de bani al USR. „Filiera Ghinea”
Galerie Foto Planurile USR cu privire la consultanța pentru implementarea PNRR par să fi fost făcute chiar de pe vremea când formațiunea se afla încă la Guvernare.

Nereguli constatate de AEP la PNL și USR, cu privire la veniturile și cheltuielile din anul electoral 2020

Nereguli constatate de AEP la PNL și USR, cu privire la veniturile și cheltuielile din anul electoral 2020
Galerie Foto Conform Autorității Electorale Permanente, Uniunea Salvați România și Partidul Național Liberal au încălcat mai multe articole din legea privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, în anul alegerilor 2020, când au avut loc, consecutiv, scrutinul pentru locale și cel pentru parlamentare.

S-a întors Udrea? Guvernul a revărsat 200 de milioane pe săli de sport și cămine culturale

S-a întors Udrea? Guvernul a revărsat 200 de milioane pe săli de sport și cămine culturale
Galerie Foto În ultimele trei zile ale anului trecut, pe 29, 30 și 31 decembrie 2021, Compania Națională de Investiții, celebră încă de pe vremea Guvernului Boc, dar mai ales din mandatul Elenei Udrea la Ministerul Dezvoltării și Turismului, pentru proiectele de investiții făcute la acel moment, a contractat pe bandă rulantă lucrări de proiectare, construcție și amenajare a 15 săli de sport școlare, în mai multe sate și câteva orașe, a șase cămine culturale, a unui bazin de înot olimpic și a unui cămin studențesc.

Henriette Yvonne Stahl, amorurile celei mai frumoase scriitoare din România

Henriette Yvonne Stahl, amorurile celei mai frumoase scriitoare din România
Galerie Foto Pe 9 ianuarie 1900 s-a născut, la Saint-Avold, Lorena, în sânul unei familii franco-bavareze care a întemeiat o dinastie culturală românească, Henriette Yvonne Stahl.

Statul împotriva tratamentului hiperbaric: România, zona crepusculară a barocamerelor

Statul împotriva tratamentului hiperbaric: România, zona crepusculară a barocamerelor
Galerie Foto De la începutul pandemiei s-a vorbit despre mai multe tratamente care au dat rezultate excepționale în mai multe țări, inclusiv în România.

Avocatul Poporului: ofițerii de informații, transformați abuziv în organe speciale de cercetare penală. Cadoul făcut de Cioloș SRI-ului, tranșat de Curtea Constituțională după 6 ani

Avocatul Poporului: ofițerii de informații, transformați abuziv în organe speciale de cercetare penală. Cadoul făcut de Cioloș SRI-ului, tranșat de Curtea Constituțională după 6 ani
Galerie Foto Legea adoptată, la finalul anului trecut, de către Parlamentul României, prin care s-a aprobat celebra Ordonanță de Urgență a Guvernului Cioloș, din 2016, care introducea SRI pe lista organelor speciale de cercetare penală, cu atribuții în executarea mandatelor de supraveghere tehnică, urmează să fie analizată, la finalul acestei luni, de către Curtea Constituțională.

Premieră după aproape doi ani de restricții: starea de alertă, desființată înainte de a fi prelungită. Consiliul Legislativ întreabă Guvernul: Ce e aia FFP2?

Premieră după aproape doi ani de restricții: starea de alertă, desființată înainte de a fi prelungită. Consiliul Legislativ întreabă Guvernul: Ce e aia FFP2?
Galerie Foto Consiliul Legislativ face zob, din punct de vedere juridic și constituțional, măsurile impuse în ultima Hotărâre de Guvern, privind prelungirea stării de alertă în România, începând cu data de 8 ianuarie, în special în ceea ce privește obligativitatea purtării măștilor de protecție de tip medical sau FFP2, dar și a condiționării accesului în anumite spații sau la anumite evenimente, de prezentarea unor dovezi privind situația de sănătate a persoanelor, de dovedirea administrării schemei de vaccinare sau de prezentarea unui test.
Serviciul de email marketing furnizat de