x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

În lumea ştrumfilor

0
Autor: Vali Ivan Dodo Niţă 29 Mar 2009 - 00:00
În lumea ştrumfilor
Vezi galeria foto


Unele dintre cele mai iubite personaje de desene animate din lume, celebrii ştrumfi, au poposit la Bucureşti în cadrul unei expoziţii deschise la Biblioteca Centrală Universitară, cu ocazia Zilei Internaţionale a Francofoniei. Bedefili din ţară şi din Capitală au posibilitatea să-i admire până la 4 aprilie.



A fost odată ca niciodată într-un Ev Mediu fictiv, trăind ascuns într-o pădure impenetrabilă, undeva în Europa, un mic popor de pitici albaştri, toţi purtând pantaloni şi bonete albe. Nu mai mulţi de 100 de indivizi, însă toţi diferiţi prin  personalitatea lor: ştrumful glumeţ,  ştrumful morocănos, ştrumful iscusit, cel cu ochelari, cel leneş, o ştrumfiţă şi Marele ştrumf, cu barba albă şi cu o bonetă roşie - nu neapărat conducătorul lor, cât mai ales înţeleptul de serviciu, cel care îi povăţuieşte şi îi îndrumă în situaţiile dificile. Ştrumfii au  în jur de 100 de ani fiecare, cu excepţia Marelui ştrumf, care are 542 de ani bătuţi pe muchie. Sunt înalţi de-o palmă, vegetarieni, trăiesc în căsuţe săpate în ciuperci multicolore şi se conduc după un cod moral propriu, bazat pe respectul reciproc. De mai multe ori au încercat să se conducă după legile omeneşti, dar nu le-a reuşit niciodată,  aşa că au renunţat.

Marele lor duşman şi - de altfel - una dintre rarele prezenţe omeneşti în universul ştrumfilor este vrăjitorul Gargamel, cel care îi vânează pentru că a citit el undeva că pulpiţa de ştrumf serveşte la fabricarea Pietrei Filozofale. Motanul său, Azrael, e mult mai prozaic, el e convins - deşi n-a gustat-o niciodată - că nu există mai mare delicatesă pe pământ decât cărniţa de ştrumf. Mai rămâne însă ca ştrumfii să se lase prinşi de cei doi, ceea ce nu e deloc uşor, aşa că multe dintre povestirile desenate cu micii omuleţi albaştri au ca subiect strădania vrăjitorului malefic să-i prindă, în timp ce aceştia fac tot posibilul să scape din capcanele sale şi chiar să-l facă de râs.

Iar atunci când nu au de-a face cu Gargamel, ştrumfii trăiesc aventuri incredibile, descoperind universul minuscul ce-i înconjoară şi încercând să înţeleagă şi uneori să copieze - niciodată cu succes - societatea oamenilor. Ştrumfii sunt nişte individualişti feroce, fiecare cu micile sale preocupări şi îndeletniciri, şi doar pericolul iminent îi face să se unească şi astfel să-l înfrângă pe Gargamel sau vicisitudinile naturii. Conform devizei lor: "L'Union fait le Schtroumf " ("Doar împreună ştrumfii sunt puternici").

Ştrumfii au apărut pentru prima oară în 1958, în benzile desenate de belgianul Pierre Culliford (1928-1992), mai cunoscut sub pseudonimul artistic Peyo.

El publica în revista Spirou benzi desenate cu Johan şi Pirlouit  când, în episodul La Flute a six trous, i-a venit ideea să introducă, în roluri secundare, primii ştrumfi. Dar piticuţii albaştri au captat imediat atenţia micilor cititori ai revistei, încât Peyo, la cererea acestora, a început să deseneze din anul următor chiar aventurile ştrumfilor: mai întâi sub formă de povestiri scurte, apoi şi sub formă de albume. Iar  dacă la început, toţi ştrumfii erau la fel, cu excepţia Marelui ştrumf, în albumele următoare Peyo conturează personalităţile proprii ale aproape fiecărui ştrumf, diferiţi fizic şi psihic unii de ceilalţi. Ştrumfiţa însăşi a fost "creată" de Gargamel pentru a băga zâzanie între ştrumfi, dar, din episodul următor, se va integra în microuniversul ştrumfesc. Ultimele personaje create de Peyo sunt bebeluşii ştrumfi, pe care îi aduce barza din ţările calde!

În fine, cuvântul "ştrumf" a fost inventat de Peyo ad-hoc, la o cină cu Franquin, un alt mare desenator belgian, când i-a cerut acestuia să-i dea solniţa şi nu găsea cuvântul ("dă-mi şi mie... ştrumfiţa"), după care  discuţia dintre ei a continuat în limbajul... ştrumf. De notat că acest limbaj aparte a constituit subiectul unui eseu foarte serios scris de marele semiolog italian Umberto Eco, iar în anii '90 va fi editat chiar şi un dicţionar franco-ştrumf!

Odată instalat universul ştrumf, Peyo renunţă la celelalte personaje ale sale şi publică în mod regulat, unul după altul,  albumele cu aventurile piticilor albaştri. În mod natural, ştrumfii se bucură din ce în ce mai mult de succes, numărul cititorilor creşte exponenţial şi deja în 1965 este produs primul film de desene animate de lungmetraj Les aventures des Schtroumpfs. În 1975 va urma un altul, La Flűte ŕ six schtroumpfs, produs tot în Belgia, după care ştrumfii debarcă la Hollywood, unde în tot deceniul opt Studiourile Hanna-Barbera vor realiza numeroase episoade - de scurt şi lungmetraj din Aventurile ştrumfilor (rebotezaţi de circumstanţă Smurfi).

Desenele animate aduc o şi mai mare vizibilitate piticilor albaştri, aşa încât de-acum ei pot fi găsiţi de fani şi sub formă de figurine de plastic, jucării de pluş, jocuri video etc. În 1989 se deschide - după modelul Disney - şi un parc de distracţii ştrumf în Franţa. De altfel, se poate spune că, din punct de vedere al marketingului, cel puţin, ştrumfii sunt concurenţii europeni cei mai importanţi ai universului Disney, în faţa lui Asterix sau Tintin.

După moartea lui Peyo, în 1992, "afacerea" ştrumf a fost continuată de copiii săi, fiica sa, Veronique, concentrându-se pe partea de management, iar fiul, Thierry, dirijând un studio de desenatori care, pe scenariile sale, imaginează noi aventuri ale ştrumfilor. La 50 de ani de la naşterea lor, popularitatea piticilor albaştri este mai mare ca niciodată, lucru confirmat şi de faptul că benzile desenate şi cărţile cu aventurile lor apar în peste 25 de ţări de pe trei continente, inclusiv în România.

Ştrumfii au debarcat în ţara noastră în 1991, prin intermediul unui serial de desene animate, difuzat de Televiziunea Română, iar în 1998, la sărbătorirea a 40 de ani de la naşterea lor, Editura Egmont a publicat o primă carte ilustrată cu celebrele personaje imaginate de artistul belgian Peyo. În anii următori vor apărea astfel vreo 10 cărţi ilustrate, de colorat sau de jocuri, pe diverse formate, mai mici sau mai mari. Aşa au intrat ştrumfii în conştiinţa colectivă a românilor. Dovada? În 2007, Editura Cartea Românească va publica un volum de versuri, scris de Marius Ianuş, purtând titlul Ştrumfii afară din fabrică!

Doar împreună ştrumfii sunt puternici!


Pasionaţii de benzi desenate din Bucureşti şi nu numai pot să admire la scară naturală planşe cu celebrii ştrumfi, într-o expoziţie deschisă la Biblioteca Centrală Universitară, holul Boteanu, organizată cu ocazia Zilei Internaţionale a Francofoniei. Doritorii pot să admire desenele până la 4 aprilie, dată la care expoziţia se va muta în Vietnam.

"Manifestarea s-a născut din dorinţa de a omagia opera unui autor, Peyo, care a ajuns să fie recunoscut pe plan mondial datorită adaptării benzilor sale desenate în desene animate. Fără nici o îndoială, ştrumfii sunt personajele de benzi desenate europene cele mai cunoscute în lume", a declarat Jean Auquier, directorul Centrului Belgian al Benzii Desenate de la Bruxelles. El a mai adăugat că Centrul Belgian al Benzii Desenate nu a dorit să se mulţumească însă cu un simplu omagiu, ci a vrut să arate de ce ştrumfii au cunoscut o asemenea popularitate şi care sunt valorile cu caracter universal pe care ei le vehiculează. Astfel, titlul expoziţiei, "Doar împreună ştrumfii sunt puternici!", exprimă una dintre aceste valori: singură, fiinţa umană, la fel ca şi ştrumfii, nu poate să îşi găsească împlinirea. Contactul cu ceilalţi este cel care o ajută să se exprime, să se valorizeze şi să se protejeze, a mai precizat Jean Auquier. Directorul Centrului belgian al benzii desenate a studiat jurnalismul şi a activat mult timp în presa scrisă înainte de a contribui la crearea unui mare muzeu consacrat promovării şi conservării benzii desenate (1989). Autor al mai multor expoziţii tematice de benzi desenate şi al numeroase monografii ale unor creatori celebri de benzi desenate, Jean Auquier este recunoscut, pe plan internaţional, ca un expert în materie. Expoziţia este realizată de Centrul Belgian al Benzii Desenate de la Bruxelles şi este prezentată la Bucureşti de Delegaţia Valonia-Bruxelles în parteneriat cu Organizaţia Internaţională a Francofoniei şi Agenţia Universitară a Francofoniei. "Doar împreună ştrumfii sunt puternici" se numără printre expoziţiile cu cel mai mare succes în cei 19 ani de existenţă ai Centrului Belgian al Benzii Desenate. Ea a mai fost prezentată în Franţa şi va pleca în Vietnam după Bucureşti. Vernisajul expoziţiei a avut loc vineri, 20 martie, în holul Boteanu al Bibliotecii Centrale Universitare, în prezenţa lui Jean Auquier, directorul Centrului Belgian al Benzii Desenate de la Bruxelles, Fabienne Reuter, delegata Comunităţii franceze din Belgia la Bucureşti, Liliane Ramarosoa, directorul biroului pentru Europa Centrală şi Orientală al Agenţiei universitare a Francofoniei şi David Bongard, coordonator de programe ale Organizaţiei internaţionale a Francofoniei la Bucureşti. (Vali Ivan)

Peyo - Magicianul modern


Creatorul celebrilor ştrumfi, Pierre Culliford, s-a născut în 1928 la Bruxelles, tatăl său fiind englez iar mama belgiancă. După absolvirea liceului se angajează la un studio de desene animate unde va fi coleg cu câţiva dintre viitorii celebri artişti BD : Morris (Lucky Luke), Franquin (Spirou şi Fantasion, Gaston la gaffe, Marsupilami), Eddy Paape etc. După război, studioul se închide şi majoritatea desenatorilor sunt angajaţi de editura Dupuis, cu excepţia lui Pierre, care era prea tânăr. Aşa încât acesta se adresează altor editori şi debutează cu o bandă desenată apărută în ziarul La Derniere Heure. Între 1949-1952 el desenează peripeţiile motanului Poussy pentru ziarul Le Soir şi de-acum înainte va semna... Peyo. Dar, în 1952, soarta sa se schimbă, deoarece prietenul Andre Franquin, care îşi cucerise o anume notorietate la editura Dupuis, îl recomandă editorilor săi. Peyo va publica în paginile revistei Spirou aventurile lui Benoit Brisefer, un puşti cu o putere herculeană -, dar pe care o pierde atunci când e răcit, şi e adesea răcit, precum şi Johan et Pirlouit, o serie medievală, în care Johan, pajul regelui, se bate cu personajele negative din Regat, apărându-i în acelaşi timp de nedreptăţi pe cei săraci şi amărâţi. Primul ştrumf va apărea într-o aventură de-a lui Johan şi Pirluit la 23 octombrie 1958, în albumul La Flűte ŕ Six Schtroumpfs şi de-atunci se poate spune că soarta lui Peyo s-a schimbat definitiv, încet-încet personajele sale cucerind o notorietate mondială. În faţa cererii crescânde pentru benzile desenate cu ştrumfi, Peyo este obligat să înfiinţeze un fel de studio informal, unde va colabora cu numeroşi artişti dintre care mai mulţi vor crea în timp propriile lor serii şi personaje: Walthéry, Wasterlain, Gos, Derib, Degieter, Desorgher. Peyo va mai imagina o nouă serie, Jacky şi Celestin, cu aventurile a doi puşti simpatici din anii '60, dar o va abandona repede unuia dintre colaboratorii săi, Walthery, el ocupân-du-se exclusiv de ştrumfi. De-acum Peyo este mai mult un supervizor şi un om de afaceri, decât un artist pur şi simplu. Colaboratorii săi scriu scenarii şi desenează noile aventuri ale ştrumfilor, iar familia Culliford se ocupă de partea de marketing a afacerii. Copleşit de neaşteptatul succes la scară mondială, Peyo are probleme de sănătate şi - în urma unui atac de inimă - se va stinge din viaţă, la numai 64 de ani, la Bruxelles. Ştrumfii însă îi supravieţuiesc şi, anul trecut, Europa întreagă a sărbătorit aniversarea celor 50 de ani de la naşterea lor.

De-acum, ei au intrat în mitologia modernă a lumii.

Citeşte mai multe despre:   special,   desenate,   benzii,   benzii desenate,   belgian,   ştrumfii,   peyo,   ştrumf,   ştrumfi,   ştrumfilor,   belgian benzii

 

Ştiri din .ro




Mai multe titluri din categorie

Parlamentarii PNL vor să combată obezitatea cu Ziua națională a înotului

Parlamentarii PNL vor să combată obezitatea cu Ziua națională a înotului
Galerie Foto În curând, în România s-ar putea sărbători pe data de 19 iulie Ziua națională a înotului. Propunerea aparține unui număr de cinci parlamentari PNL, ea fiind înregistrată miercuri, 21 aprilie, la Camera...

UDMR înfige un kinetoterapeut la Agenția Națională pentru Locuințe, PNL lovește cu un textilist la Inspectoratul de Stat pentru Construcții, iar Ministrul Drulă a pus un ex-senator USR la Canale Navigabile 

UDMR înfige un kinetoterapeut la Agenția Națională pentru Locuințe, PNL lovește cu un textilist la Inspectoratul de Stat pentru Construcții, iar Ministrul Drulă a pus un ex-senator USR la Canale Navigabile 
Galerie Foto După ce a acuzat în cor practicile PSD de pe vremea când acest partid se afla la guvernare, triumviratul PNL-USR PLUS-UDMR care conduce astăzi România și le-a însușit rapid. E bătaie mare pe funcții bine...

U.M Covid Afumați - “Să nu te împuște cu siringa”

 U.M Covid Afumați - “Să nu te împuște cu siringa”
Galerie Foto Iohannis a scos babele Afumațiului din case. Doar pentru o zi, la inaugurarea centrului mobil de vaccinare al Armatei. Cam vreo două plutoane de doamne de vârsta a treia s-au înrolat la înțepătura cu Moderna....

Guvernul Cîțu și Parlamentul USR-PLUS, complet dezinteresate de arborarea drapelului Ungariei pe clădirile publice din România

Guvernul Cîțu și Parlamentul USR-PLUS, complet dezinteresate de arborarea drapelului Ungariei pe clădirile publice din România
Curtea Constituțională a României a cerut, într-un dosar privind pretenția primarului din Odorheiu Secuiesc de a arbora drapelul statului maghiar, nu și pe cel al statului român, pe clădirile oficiale sau în...

Demnitari de rang înalt luați de valurile pandemiei

Demnitari de rang înalt luați de valurile pandemiei
Pandemia a secerat și carierele unor politicieni de vârf care și-au pierdut posturile în urma unor scandaluri de proporții. Demisii, demiteri, căderi de guvern s-au produs în multe țări europene pe fondul...

Cum au ratat românii șansa de a scăpa de microcipare

Cum au ratat românii șansa de a scăpa de microcipare
Galerie Foto Pandemia de coronavirus a stârnit o adevărată furtună a conspirațiilor mondiale, iar microcipul pare a fi mama tuturor relelor  care ne așteaptă într-un viitor mai apropiat decât am crede noi. Este...

„Cocoșul” Barna, jumulit online. #rezist îi promite că nu mai scoate nici 5% la alegeri

„Cocoșul” Barna, jumulit online. #rezist îi promite că nu mai scoate nici 5% la alegeri
Galerie Foto Suspendarea, pentru moment, a războiului dintre PNL și USR-PLUS, odată cu încheierea, în premieră, a unui “act adițional” la acordul de guvernare, a generat o explozie de dezamăgire la adresa lui Dan Barna,...

Coloșii industriali ai României, loviți de prețul certificatelor de carbon

Coloșii industriali ai României, loviți de prețul certificatelor de carbon
Complexul Energetic Oltenia și combinatul siderurgic de la Galați riscă să intre în faliment, pe 30 aprilie, dacă nu vor achiziționa certificatele de emisii de CO2 aferentele anului trecut. În aceeași situație...

Cine păzește obiectivele “civile” ale Nuclearelectrica, pentru 15 milioane, în următorii patru ani

Cine păzește obiectivele “civile” ale Nuclearelectrica, pentru 15 milioane, în următorii patru ani
Una dintre companiile controlate de omul de afaceri Mihai Neicu, fost consilier al lui Traian Băsescu și denunțător al ginerelui lui Vasile Blaga, Ioan Andrei Rudeanu, împreună cu o altă companie deținută de cop...

De la Cîțu pentru Iohannis. Un “Car cu boi trecând apa”, dinspre RA-APPS către Palatul Cotroceni

De la Cîțu pentru Iohannis. Un “Car cu boi trecând apa”, dinspre RA-APPS către Palatul Cotroceni
Galerie Foto Pandemia de Covid-19, lipsa paturilor la ATI, protestele antirestricții impuse de guvern, criza economică și lipsa locurilor de muncă pălesc, în această perioadă, în fața nevoii Administrației Prezidențiale...

În 2020, Curtea de Conturi a cerut recuperarea a peste un miliard de lei

În 2020, Curtea de Conturi a cerut recuperarea a peste un miliard de lei
Anul trecut, Curtea de Conturi a transmis nu mai puțin de 91 de sesizări penale organelor de anchetă,  iar prejudiciul estimat de inspectorii Curții a depășit 1,1 miliarde de lei. Sesizările au fost...

Cum era USR să ajungă partidul chiriașilor

Cum era USR să ajungă partidul chiriașilor
Galerie Foto Anul trecut, la începutul pandemiei de coronavirus, un grup de parlamentari USR venea în Parlament cu un proiect șchiop, cu mari lacune legislative, dar cu o țintă măreață: ajutorarea persoanelor și familiilor...

Casa de Cultură a Sindicatelor din Călan, scoasă la mezat de primărie, din cauza administratorului

Casa de Cultură a Sindicatelor din Călan, scoasă la mezat de primărie, din cauza administratorului
Casa de Cultură a Sindicatelor din orașul Călan va fi scoasă astăzi la vânzare de primărie, din cauza datoriilor acumulate. Ca multe case de cultură ale sindicatelor, preluate abuziv, fără nicio bază legală,...

Țara credincioșilor neduși la biserică. Există și români fără păcat: 5%

Țara credincioșilor neduși la biserică. Există și români fără păcat: 5%
Galerie Foto Un sondaj de opinie realizat de Biroul de Cercetări Sociale, realizat în perioada 30 martie – 11 aprilie, relevă faptul că doar 6 la sută dintre români nu cred în existența lui Dumnezeu. Cu toate acestea,...

Doar 16% dintre români mai cred că economia merge bine

Doar 16% dintre români mai cred că economia merge bine
Galerie Foto Doar 16% dintre români au o evaluare pozitivă despre economia românească și doar 29% dintre ei spun că sunt mulțumiți de condițiile de muncă din acest moment. Aceste date apar în Barometrul de opinie publicat...
Serviciul de email marketing furnizat de