Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Înalta Curte de Casație și Justiție a admis, ieri, recursul avocatei Elena Radu și, desființând o hotărâre a Curții de Apel București din 15 ianuarie, a decis să suspende decizia premierului Ilie Bolojan de la finalul anului trecut prin care a fost înființat un Comitet pentru modificarea legilor justiției. Din acest comitet fac parte, ca invitați, mai multe ONG-uri #rezist și Cancelaria Prim-Ministrului. Instanța supremă arată că a constatat existența unui posibil exces de putere în modul de constituire și funcționare al acestui comitet, ridicând semne serioase de întrebare cu privire la respectarea principiilor legalității și separației puterilor în stat. Decizia ÎCCJ este definitivă.
Printr-un comunicat de presă, conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție a anunțat, ieri după-amiază, verdictul final prin care Decizia nr. 574/2025, emisă de către prim-ministrul Ilie Bolojan, privind înființarea comitetului constituit pentru legile justiției a fost suspendată.
Se arată faptul că Secția și Contencios Administrativ și Fiscal a decis suspendarea Deciziei nr. 574/2025 privind constituirea Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției, înființat la inițiativa prim-ministrului Ilie Bolojan, în contextul elaborării și promovării modificărilor privind legile justiției. „Decizia instanței vine ca urmare a constatării unui posibil exces de putere în modul de constituire și funcționare al acestui comitet, ridicând semne serioase de întrebare cu privire la respectarea principiilor legalității și separației puterilor în stat”, subliniază instanța supremă.
Conform sursei citate, „hotărârea ÎCCJ reprezintă un semnal important privind necesitatea ca orice demers legislativ sau administrativ să se desfășoare strict în cadrul constituțional și legal, fără abuzuri de autoritate. În acest context, subliniem importanța transparenței, a respectării procedurilor democratice și a consultării reale a tuturor actorilor relevanți în procesul de reformă a justiției. Decizia este definitivă și are ca efect suspendarea imediată a activității acestui comitet”.
Declic & company, scoși din cauză
Concret, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis, ieri, recursul declarat de către Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, condusă de avocata Elena Radu, împotriva unei sentințe civile din 15 ianuarie 2026 a Curții de Apel București, dar și cererea de intervenție accesorie în favoarea avocatei, formulată de Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului. Această sentință civilă a fost casată în parte și, rejudecând, ÎCCJ a dispus: „Admite cererea de suspendare formulată de reclamanta Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept, în contradictoriu cu pârâtul Prim-Ministrul României, Suspendă executarea Deciziei nr. 574/2025 privind constituirea, organizarea şi atribuţiile Comitetului pentru analiză şi revizuirea legislaţiei din domeniul justiţiei, emisă de pârâtul Prim-Ministrul României, până la pronunţarea instanţei de fond”.
Iar lucrurile nu s-au oprit aici. Instanța de recurs a respins cererile de intervenţie accesorie în favoarea lui Ilie Bolojan formulate de ONG-urile #rezist Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociaţia Voci pentru Democraţie şi Justiţie, Asociaţia Declic, Asociaţia Funky Citizens, precum şi de Cancelaria Prim-Ministrului.
Planul de acaparare a pârghiilor din justiție
Reamintim că, la 15 ianuarie 2025, Curtea de Apel București a respins, pe fond cererea de suspendare a executării Deciziei nr.574/2025 formulată în contradictoriu cu prim-ministrul Ilie Bolojan, ca neîntemeiată. În schimb, instanța de fond a admis cererile de intervenţie accesorie formulate de ONG-urile #rezist.
Controversatul comitet pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției, înființat, la finalul anului trecut, prin decizie a premierului Ilie Bolojan și din care fac parte inclusiv ONG-uri #rezist, a centralizat primele propuneri. Acestea nu fac altceva decât să măcelărească reformele care au condus la ridicarea de către Comisia Europeană a MCV-ului impus României și să se revină la „republica procurorilor” instaurată de regimul lui Traian Băsescu și pusă în operă de Binomul Coldea-Kovesi. O astfel de propunere vizează predarea de către Secția de Judecători de la CSM a atribuțiilor cu privire la promovarea judecătorilor la ÎCCJ către Plenul CSM, din care fac parte inclusiv procurorii desemnați în acest for. O altă propunere se referă la golirea, de facto, a atribuțiilor ministrului Justiției în decizia de selecție a șefilor marilor parchete.
Înființarea Comitetului prin exces de putere
În acțiunea avocatei Elena Radu, aceasta arată că actul administrativ – Decizia Prim-Ministrului nr. 579/2025 – nu este motivată, a fost emisă cu depășirea flagrantă a competențelor premierului și cu încălcarea cadrului legal privind adoptarea actelor normative emise de acesta, nesocotind, totodată, dispozițiile Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică.
Mai mult, avocata Elena Radu subliniază că, prin adoptarea acestei decizii, Ilie Bolojan a încălcat și prevederile articolului 31, alineatul 2, din Constituție, „ceea ce reprezintă o dovadă a arbitrariului și a excesului de putere în emiterea acestuia”. Se mai arată că acest comitet „eludează rolul esențial al Ministerului Justiției în inițierea proiectelor de acte normative în domeniul justiției, preluând abuziv aceste atribuții de către prim-ministru”.
O cerere identică, respinsă pe fond, își așteaptă verdictul final
Nu este singurul proces prin care se solicită, în instanță, suspendarea executării Deciziei 574/2015 prin care a fost înființat acest comitet fantomă. O altă avocată, Silvia Uscov, a cerut, la data de 31 decembrie 2025, același lucru, printr-o acțiune deschisă la Curtea de Apel București.
Ca și în cazul acțiunii avocatei Elena Radu, pe fond, Ilie Bolojan a câștigat. La 19 ianuarie 2026, instanța de fond a respins cererea ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă. Totodată, a admis cererile de intervenţie accesorie formulate de Cancelaria Prim-ministrului, dar și de organizațiile #rezist Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociaţia Voci pentru Democraţie şi Justiţie şi Asociaţia Declic.
Hotărârea Curții de Apel București nu este definitivă și a fost atacată cu recurs în termenul legal. Recursul a fost înregistrat, la data de 31 ianuarie 2026, pe rolul Secției de Contencios Administrativ și Fiscal al Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar primul termen de judecată a fost stabilit pentru data de 14 mai 2026.
Citește pe Antena3.ro
