Pușcărie pentru părinții care ascund venituri, la stabilirea pensiei alimentare

Proiectul de lege pus în dezbatere săptămâna trecută, la Senat, ca primă cameră sesizată, vizează modificarea și completarea atât a Codului Penal (Legea nr. 286/2010), cât și a Codului Civil (Legea nr. 287/2010). 

În cazul divorţului părinților, care este unul dintre cele mai traumatizante evenimente familiale, cei mai afectați sunt copiii, care sunt puși în situaţia de a alege emoțional între cei doi părinţi. 

„În acest context emoţional complicat pentru copil, interesul superior al acestuia trebuie să primeze în toate aspectele care decurg din procedura divorțului”, inclusiv în ce privește stabilirea obligaţiei de întreţinere a acestuia, spune inițiatorul propunerii legislative, în expunerea de motive care însoțește proiectul, adăugând că valoarea indemnizației de întreținere trebuie stabilită astfel încât „să se garanteze că nivelul de trai al copilului nu va avea de suferit după divorț și va rămâne, în esență, identic cu cel al părinților”.

„Realitatea socială ne arată însă că există nenumărate cazuri în care părintele obligat să asigure acest venit pentru copil nu-și declară veniturile, ori și le ascunde, cu rea-credință, pentru a se sustrage obligaţiei plății pensiei de întreţinere, lezând astfel, în mod clar, principiul ocrotirii interesului superior al copilului”, subliniază senatorul. 

Se va considera „abandon de familie”

Prin urmare, acesta propune completarea art. 378 din Codul Penal, astfel încât să fie sancţionată fapta părintelui care nu-și declară veniturile ori le ascunde, chiar și parţial. 

Concret, după cum apare în expunerea de motive, la acest articol care vizează „abandonul de familie”, se introduce un nou alineat, potrivit căruia „nedeclararea cu rea-credinţă sau ascunderea, totală sau parţială, a veniturilor, în procedura stabilirii sau actualizării pe cale judecătorească a pensiei de întreţinere, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.

Practic, propune aceeași pedeapsă ca și în cazul în care părintele, din rea-credință, nu plătește copilului, timp de 3 luni, pensia alimentară stabilită de instanță – faptă care, de asemenea, este considerată abandon de familie în legislația actuală. 

„Propunerea legislativă prin care se completează Codul Penal urmărește să garanteze pentru copil obținerea surselor financiare necesare traiului, educației și pregătirii sale profesionale, activităţilor extrașcolare; precum și a altor nevoi sociale, raportat la posibilitățile financiare reale ale părintelui care datorează întreţinerea. (...) Considerăm că pericolul social al faptelor ce dorim să fie incriminate este mai mare, deoarece prejudiciul neplății pe 3 luni este mai mic decât intenția ascunsă de a nu plăti pentru viitor, prin inducerea în eroare a instanței de judecată la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere. Actualmente, legea penală pedepseşte reaua credinţă în neîndeplinirea obligației de întreținere sau în neplata pensiei de întreținere, însă nedeclararea sau ascunderea veniturilor pentru a împiedica instanța să îi calculeze în mod corect pensia de întreţinere nu este pedepsită de lege, deşi conţine aceeași intenţie infracţională de a nu plăti”, argumentează parlamentarul modificarea propusă la Codul Penal.  

Însă, în textul proiectului, nu mai apare și fragmentul legat de sancțiunea riscată în caz de nerespectare a viitoarei obligații, ci numai faptul că ascunderea veniturilor obținute va fi considerată abandon de familie.

Se schimbă modul de administrare a probelor

Inițiativa legislativă vizează, de asemenea, modificarea art. 530 din Codul Civil, prin care se schimbă modul de administrare a probelor în procesele de stabilire pe cale judecătorească a pensiei alimentare. Mai exact, se introduce un nou alineat, care stipulează că părintele dat în judecată pentru pensia alimentară va trebui să depună dovezile cu privire la veniturile sale, și nu părintele care are în grijă copilul, cum este în prezent. 

„Sarcina probei în litigiile privind plata pensiei de întreţinere revine pârâtului, acesta fiind obligat să depună dovezile privind veniturile sale până la prima zi de înfăţişare la care părţile sunt legal citate, sub sancţiunea săvârşirii infracţiunii de abandon de familie, prevăzută de art 378, al. 1, litera d din Codul Penal”, este textul care completează articolul amintit mai sus.

„În prezent, regula este că probele pentru stabilirea pensiei de întreţinere trebuie produse de reclamant, adică exact de acel părinte la care copilul rămâne în grijă. Apreciem însă că este împovărător să laşi în sarcina reclamantului proba veniturilor celuilalt şi de cele mai multe ori chiar imposibil de realizat acest lucru, în condițiile în care reclamantul nu are acces la astfel de informaţii. Completarea articolului 530 din Codul Civil ar răsturna însă această obligație în sarcina pârâtului, singurul în măsură să cunoască care îi sunt veniturile, şi care, în lumina noii propuneri de completare a art. 378 din Codul Penal, va fi obligat să-şi declare toate veniturile ce vor sta la baza calculului pensiei de întreţinere, sub presiunea comiterii unei fapte penale”, argumentează inițiatorul în expunerea de motive. 

Proiectul de lege este inițiat de senatorul USR Virgil-Marius Bob și susținut de alți 36 de parlamentari, majoritatea din aceeași formațiune politică.