Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Curtea de Apel Craiova a decis, săptămâna aceasta, chiar în ziua în care CCR desființa Hotărârea Parlamentului de revocare a Renatei Weber din funcția de Avocat al Poporului, să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Demersul are ca scop, nici mai mult, nici mai puțin, decât anularea de către CJUE a unei alte decizii a Curții Constituționale prin care legea de înființare a SIIJ a fost declarată constituțională. Specialiștii în drept independenți sunt de părere că acest demers este un atac fără precedent la adresa sistemului constituțional intern. De altfel, toate sistemele constituționale interne ale statelor membre ale UE par să îl deranjeze pe comisarul european pe justiție, Didier Reynders, care promite, într-un interviu, că „se va ocupa personal” de această chestiune. Iar un fost ministru al Justiției din România acuză coaliția de dreapta că nu face nimic pentru a schimba legislația și pentru a ciunti din atribuțiile CCR.
Într-un dosar în care parte este un inculpat condamnat pentru tentativă de omor, Secția Penală a Curții de Apel Craiova a găsit de cuviință, pe data de 29 iunie, să adreseze Curții de Justiție a Uniunii Europene trei întrebări, cuprinse într-o cerere de decizie preliminară.
Prima întrebare pusă este aceea dacă „Principiul independenței judecătorilor (…) TUE și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene se opune unei dispoziții naționale, precum aceea a art. 148 alin.(2) din Constituția României, astfel cum a fost interpretată de Curtea Constituțională, prin Decizia nr.390/2021, conform căreia instanțele naționale nu mai au abilitarea de a analiza conformitatea unei dispoziții naționale, constatate ca fiind constituțională printr-o decizie a Curții Constituționale, cu dispozițiile de drept al Uniunii Europene?”. A doua întrebare are drept obiect dacă același principiu „se opune unei dispoziții naționale, precum (…) statutul judecătorilor și procurorilor, care permite inițierea unei proceduri disciplinare şi sancţionarea disciplinară a judecătorului pentru nerespectarea unei decizii a Curții Constituționale, în condițiile în care judecătorul este chemat să stabilească prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii Europene, în raport de considerentele unei decizii a Curții Constituționale, dispoziție națională ce îi înlătură judecătorului posibilitatea de a aplica hotărârea CJUE pe care o consideră prioritară?”. Iar a treia întrebare este dacă același principiu (…) se opune unor practici judiciare naționale care interzic judecătorului, cu consecința antrenării răspunderii disciplinare, să facă aplicarea jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene în proceduri penale (…) din Codul de procedură penală din România?”.
Juriștii arată că se forțează anihilarea Legii fundamentale
Citește pe Antena3.ro
Mai mulți specialiști în drept au interpretat, pentru „Jurnalul” această listă de întrebări, toate având legătură cu decizia CCR 390/2021, care a stabilit că SIIJ este constituțională, iar judecătorii de la instanțele de judecată nu pot aplica o decizie a CJUE în detrimentul dreptului intern consacrat de Constituția României. Interpretarea inamicilor SIIJ era aceea că CJUE a declarat că înființarea SIIJ contravine dreptului UE, în realitate hotărârea stabilind că orice reglementare legală internă este în conflict cu reglementările europene obligatorii, doar dacă nu prezintă garanții de independență. Mai mult, aceiași susținători ai acestei opinii consideră că MCV este prioritar Constituției și legilor interne. CCR a atras, însă, atenția, că prioritatea de aplicare a dreptului UE nu trebuie percepută în sensul înlăturării sau desconsiderării identităţii constituţionale naţionale.
„Se încearcă, încă o dată, forțarea emiterii unui punct de vedere din partea CJUE, pe care, ulterior, să-l poată folosi în instanțele de judecată, pentru a închide orice dosar instrumentat de SIIJ”, au precizat sursele citate.
Ana Birchall critică Puterea că nu a modificat legea de funcționare a instanței constituționale
Al doilea atac la adresa CCR vine din partea fostului ministru al Justiției, Ana Birchall, care, într-o postare pe contul său de socializare, critică decizia Curții prin care Renate Weber a fost repusă în funcția de Avocat al Poporului. Potrivit fostului ministru, „Constituția spune clar că «Avocatului Poporului este numit pe o durată de 5 ani», iar Constituția se oprește aici! Deci în ce bază decide CCR că revocarea este neconstituțională! Probabil doar invocând jurisprudența și practica CCR, dar și legea Avocatului Poporului, nu? Sigur că nu e prima dată (și probabil că nu e nici ultima dată) când CCR își extinde competența și supralegiferează, nu?”.
Ana Birchall felicită, ironic, coaliția de guvernare, „care de peste 6 luni nu a putut iniția și adopta un proiect de lege de modificare a legii de funcționare a CCR, (…) astfel încât CCR să nu mai își extindă atribuțiile de exemplu! Și să nu aud că vai nu se poate... pentru că dacă se vrea se poate, întrucât legea 47/1992 este lege organică, ori săptămânal Parlamentul adoptă legi organice! (…) Curios cum «reparăm legile», «reglementăm funcționarea și numirile la CCR» etc. au fost doar frumoase promisiuni de campanie și din păcate se pare că deocamdată rămân așa. De ce? Nu știu dar mă gândesc că pare facil să fie folosită scuza: domnule, noi vrem, da’ nu ne lasă alții, nu ne lasă CCR etc.!”.
Comisarul UE pe Justiție promite război constituțiilor statelor membre
Coincidență sau nu, deciziile curților constituționale ale statelor membre par să încurce politicile de la Bruxelles. Comisarul european pe Justitie, Didier Reynders, avertizează, în cadrul unui interviu acordat „Financial Times”, că însăși „existența Uniunii Europene este periclitată din cauza deciziilor curților constituționale din unele state membre, care nu recunosc supremația dreptului european asupra dreptului național”. Comisarul în cauză și-a luat angajamentul să lupte „împotriva unor decizii ale Curților Constituționale care încalcă supremația legislației europene, practică care ar putea distruge Uniunea”. Reynders a dat și exemple de state ale căror curți constituționale “creează probleme”: Polonia, Ungaria, Germania sau Franța.
