Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Propunerea se referă la persoanele care încheie contracte de asigurări sociale de sănătate cu câteva luni înainte de a naște și are ca scop diminuarea diferențelor uriașe dintre contribuțiile la sănătate pe care le achită acestea și indemnizațiile primite, care pot ajunge și la 7.000 de euro.
Indemnizația de maternitate se acordă pe durata concediului de maternitate, care este diferit de concediul pentru creșterea copilului, și poate însuma până la 126 de zile calendaristice.
Concret, poate beneficia de acest tip de concediu doar femeia însărcinată sau cea care tocmai a născut, însă este necesar un stagiu de cotizare de cel puțin 6 luni în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul.
Potrivit legislației actuale, persoanele neasigurate și cele care obțin alte venituri decât cele salariale – cum este și cazul celor cu profesii liberale, care nu sunt asigurate în mod automat în sistemul de asigurări de stat – în situația în care se pregătesc să devină mame pot încheia un contract special, direct cu Casa de asigurări de sănătate din circumscripția căreia își au domiciliul.
În cazul persoanelor care optează pentru un contract de asigurare prin care să poată beneficia de concedii medicale și indemnizații pentru maternitate, acestea trebuie să achite o contribuție de 1% dintr-un venit lunar ales, dar care nu poate fi mai mic decât un salariu de bază minim brut pe țară și nici mai mare de 12 salarii minime brute.
Citește pe Antena3.ro
Plafonul maxim de asigurare a ajuns la 36.000 de lei
De la 1 ianuarie 2023, odată cu majorarea salariului minim brut până la 3.000 de lei, s-a ajuns ca plafonul maxim de asigurare să fie de 36.000 de lei, iar, potrivit reprezentanților Ministerului Sănătății, în cele mai multe cazuri, persoanele care încheie astfel de contracte de asigurare cu CAS aleg venitul maxim permis de legislație și stagiul minim de cotizare la Sănătate.
„Pentru anul 2023, plafonul maxim de asigurare ar fi de 36.000 lei (3.000 lei x12). În practică, s-a constatat că aceste persoane se asigură pentru concedii și indemnizații doar pentru perioada necesară îndeplinirii stagiului de asigurare, respectiv 6 luni, pentru care plătesc o contribuție în cotă de 1% la venitul maxim, ceea ce înseamnă că pentru o lună contribuția datorată este de 360 lei, iar indemnizația brută lunară care se suportă din FNUASS este în valoare de 36.000 lei. Facem mențiunea că ponderea majoritară a solicitărilor de încheiere a contractelor de asigurare o constituie componenta pentru sarcină și lăuzie, valoare asigurată fiind în majoritatea cazurilor situată la plafon maxim, chiar dacă persoanele se asigură pentru sănătate la nivelul unui salariu minim brut pe țară”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanță de urgență.
Potrivit Ministerului Sănătății, în această situație se mai află și persoane fizice, cu venituri relativ mici din salarii, indemnizație de șomaj, pensie de invaliditate sau urmaș, indemnizație de ajutor social, care solicită încetarea acestor drepturi pentru a încheia un astfel de contract de asigurare, „ceea ce a condus la un impact semnificativ asupra bugetului FNUASS (n.r. - Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate)”.
Golesc vistieria CNAS
Chiar și în anii trecuți, în care salariul minim brut pe țară a fost mai mic decât în 2023, sumele achitate de casele de asigurări de sănătate persoanelor fără venituri de natură salarială care au încheiat astfel de contracte de asigurare au fost uriașe, în comparație cu banii încasați din contribuții.
Concret, potrivit datelor CNAS, în anul 2021, sumele încasate au fost puțin peste 9.183.000 de lei, iar plățile făcute pe baza acestor contracte au însumat circa 167.836.000 de lei. De asemenea, pentru primele opt luni din 2022, s-au încasat aproximativ 7.118.000 de lei și s-au dat indemnizații de peste 119.217.000 de lei.
În acest context, în cazul persoanelor fizice care se asigură opțional pentru concedii și indemnizații de maternitate „se impune reglementarea în mod nediscriminatoriu a unor măsuri care să conducă la echilibrarea între veniturile alocate bugetului FNUASS și costurile reale suportate de fond pentru plata indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate, în sensul diminuării bazei maxime de calcul al indemnizațiilor de maternitate de la 12 salarii minime brute pe țară lunar, la 3 salarii minime brute pe țară lunar”, arată Ministerul Sănătății.
Prin urmare, indemnizația brută lunară care se suportă din FNUASS nu va mai depăși valoarea de 9.000 de lei, cel puțin până nu va fi făcută o nouă majorare a salariului minim pe țară.
Modificări la Dosarul electronic
O altă modificare este făcută la Dosarul electronic de sănătate al pacientului, care face parte din platforma informatică al CNAS și în care ar trebui să se regăsească istoricul medical al fiecărei persoane, fie că aceasta a fost consultată de un medic de la stat sau din sistemul privat. Acesta poate fi util mai ales în cazul situațiilor de urgență, însă în prezent este foarte rar accesat de medici sau de pacienți, probabil și pentru faptul că din acest dosar lipsesc informații importante tocmai pentru situațiile de urgență.
Prin proiectul de act normativ propus de Ministerul Sănătății se clarifică informațiile și datele care sunt cuprinse în modulul „Sumar de urgență” din cadrul Dosarului electronic de sănătate al pacientului „pentru a evita erori privind medicația şi intervențiile necesare pacienților”, se arată în nota de fundamentare.
Concret, pe lângă datele și informațiile aflate în prezent în modulul „Sumar de urgenţă” din cadrul Dosarului electronic (alergii şi intoleranţe diagnosticate; proteze şi alte dispozitive medicale interne; transplant; fistulă arterio-venoasă; diagnostice şi proceduri relevante pentru urgenţă; grup sanguin şi factor Rh), acesta va cuprinde și „informații aferente ultimelor 6 luni referitoare la diagnostice, proceduri, investigații și tratamente, precum și informații referitoare la medicația eliberată”.
Printre modificările legislative propuse de Ministerul Sănătății se regăsește și aceea ca străinii sau apatrizii aflați în situații deosebite, proveniți din Ucraina să beneficieze de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate în aceleași condiții și cu finanțare din aceleași surse ca pentru asigurații români.
