Pensionarii din intreaga Europa, ca si cei de la noi, sunt tot mai multi, dar si mai saraci, pentru ca sunt mai putini salariati care sa-i sustina din impozite.
Asa cum situatia pensionarilor romani nu este deloc roz, acelasi lucru se poate spune si despre cei din Uniune. Din cauza scaderii accentuate a natalitatii, statele europene iau in considerare cresterea varstei de
pensionare, deoarece milioanele de salariati nu au banii necesari sa sustina numarul tot mai mare de pensionari.
O data cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana (UE) la 1 ianuarie 2007, multi romani traiesc cu speranta ca lucrurile vor fi rezolvate dupa modelul european, mergand pe principiul ca "daca la ei e mai bine, poate va fi asa si la noi". In ciuda acestor sperante, nici la nivel comunitar lucrurile nu merg atat de bine, mai ales cand vine vorba de sistemul de pensii, care ridica probleme la fel de mari ca in Romania.
Dificultatile pe care le intampina sistemele de pensii din tarile membre nu reprezinta, in fond, o noutate, ele aflandu-se ani in sir pe ordinea de zi a liderilor politici care au incercat sa gaseasca solutii viabile si rentabile, care sa nu presupuna finantari mari din partea statului.
LA 68 DE ANI. Reforma sistemului a fost recent readusa in discutie in Marea Britanie, unde comisia care se ocupa de reglementarea pensiilor a propus saptamana trecuta prelungirea progresiva a varstei de iesire la pensie a angajatilor la 68 de ani, in schimbul unei pensii de la stat mai mari. Astfel, raportul comisiei propune ca incepand din 2030 varsta de iesire din campul muncii sa fie de 66 de ani, din 2040 de 67 de ani, iar din 2050 de 68 de ani. In prezent, in Marea Britanie, barbatii renunta la serviciu la 65 de ani, iar femeile la 60, pana in 2020, cand si ele vor fi obligate sa se pensioneze tot la 65 de ani.
Propunerile comisiei vor fi analizate de Guvern la inceputul anului viitor, cu toate ca ele nu se bucura de sprijinul britanicilor de rand. Un englez din doi se opune prelungirii varstei de pensionare, conform unui sondaj realizat de cotidianul Daily Telegraph. Nemultumirile britanicilor sunt legate de procentul cu care vor trebui sa cotizeze pe viitor pentru a beneficia de o pensie decenta la batranete. Comisia propune crearea unui plan national de economii pentru pensii in care se prevede clar ca salariatul va cotiza cu 4% din venitul sau, angajatorul cu 3%, iar statul cu 1%. Protestele fata de aceste idei nu s-au lasat asteptate. Atat organizatia patronilor britanici, cat si ministrul de Finante s-au opus noilor procente. Ministrul de Finante, Gordon Brown, a declarat ca nu va exista "nici un fel de relaxare in disciplina bugetara". Pe scurt, statul nu va da mai multi bani.
PENSIONARI TARZII. Nici in celelalte state ale UE salariatii nu se vor mai pensiona la 60 sau 65 de ani, cu toate ca exista si unele exceptii. Pentru moment, aceasta este solutia intrevazuta de o parte din guvernele nationale pentru a scoate din faliment sistemele de pensii. Astfel, in Germania, noul Guvern al Angelei Merkel si-ar dori marirea varstei de pensionare de la 65 la 67 de ani, conform declaratiei cancelarului. Masura va constitui o prioritate in agenda guvernului de la Berlin, mai ales ca natalitatea a scazut si numarul salariatilor care platesc cotizatii sociale s-a micsorat drastic in ultimii ani.
In Spania, o propunere de reforma prevede prelungirea varstei de pensionare la 66 de ani. Spre deosebire de englezi, aceasta propunere se bucura de sustinerea sindicatelor, care considera aceasta masura "echilibrata, moderata si utila".
Si in Lituania, dupa caderea regimului comunist, de la 55 de ani pentru barbati si 50 de ani pentru femei, limitele de varsta au fost sau vor fi marite. Astfel, angajatii de sex masculin se pot pensiona la 62-65 de ani, iar incepand din 2006, femeile se vor putea retrage din campul muncii la 60 de ani.
CIRCUMSPECTI. In unele tari europene, marirea varstei-limita de pensionare nu este privita cu ochi buni, chiar daca rezolva o parte din problemele actualelor sisteme deficitare. In Olanda, o dezbatere pe aceasta tema a fost lansata in aceasta vara de ministrul Economiei, Jan Brinkhorst, care a propus pensionarea la 67 de ani. Si in Suedia sau Finlanda discutiile sunt foarte aprinse, salariatii fiind sfatuiti sa lucreze pana la 67 sau 68 de ani, pentru a-si asigura o batranete linistita.
Unele guverne au recurs insa la tactici subtile pentru a stimula salariatii sa se retraga mai tarziu: au marit numarul de ani in care acestia trebuiau sa cotizeze la sistemul public de pensii. Astfel, in Franta, angajatii pot sa se retraga cu conditia sa contribuie cu bani timp de 41 sau 42 de ani, conform noii reforme adoptate in 2003. Metoda va obliga atat patronatul, cat si angajatii sa participe in comun cu mai multi bani la fondul de pensii, in speranta ca vor echivala numarul crescand de salariati care se retrag in fiecare an, iar populatia activa va putea compensa risipa de fonduri.
|
ZILE NEGRE, CU PUTIN SOARE, PENTRU PENSIONARII ROMANI
|
 | MARIRI. Ministrul Muncii, Gheorghe Barbu, spera ca romanii vor avea pensii decente |
Si in Romania, lucrurile sunt in schimbare, cel putin cand vine vorba de majorarea fondurilor pentru sistemul de pensii. In prezent, varsta-limita de pensionare a ramas la 60 de ani pentru femei, respectiv 65 de ani pentru barbati, dar se intrevede egalizarea varstei de pensionare a celor doua sexe. Atentia noii guvernari s-a indreptat mai mult la gasirea unor solutii cat mai rapide la nemultumirile financiare ale pensionarilor. De aceea s-a inceput o serie de recalculari ale pensiilor, recent incheindu-se cea de-a patra etapa. Astfel, aproximativ 1.650.000 din cei 6.000.000 de pensionari din Romania au primit pensii majorate, a declarat ministrul Muncii, Gheorghe Barbu. Sumele cu care pensiile au crescut se situeaza intre o mie si zece milioane de lei vechi. Barbu a declarat ca si-a respectat cuvantul, terminand la timp procesul de recalculare a pensiilor: "Ne-am angajat sa finalizam acest proces si ne-am tinut de cuvant. Am incercat sa facem in asa fel incat pensionarii sa poata trai decent, daca nu bine. Din pacate, acest lucru nu depinde doar de noi, ci si de evolutia economica a Romaniei". Ministrul a tinut sa sublinieze faptul ca actualul Guvern a majorat valoarea punctului de la care se calculeaza o pensie cu 9,3 procente fata de Executivul condus de Adrian Nastase, care a marit acest coeficient cu doar 3%. Pe de alta parte, se anunta zile grele pentru cei care vor sa iasa la pensia anticipata partial, deoarece conditiile se vor inaspri, desi Gheorge Barbu considera ca ele sunt usor de indeplinit. Barbu a lasat sa se inteleaga ca nu toate aceste pensionari ar fi necesare si ca nu are mijloace pentru a impiedica fenomenul.
|
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
