Instituţie-gigant, buget pe măsură

Cei 33 de europarlamentari români aleşi în urma scrutinului de ieri se vor alătura unei "familii politice" de 736 de membri, împărţiţi în şapte grupuri. Salarizarea avantajoasă, beneficiile, condiţiile de lucru sau vizibilitatea internaţională sunt tot atâtea motive pentru ca un fotoliu de europarlamentar să nu fie de ici, de colo.

1,53 miliarde de euro este bugetul Parlamentului European pe 2009

1 milion de metri pătraţi este suprafaţa spaţiilor pentru birouri

48.747 de amendamente au fost depuse în PE în legislatura 2004-2009

Gigant instituţional "hrănit" anual cu peste un miliard de euro şi extins pe o suprafaţă de 1 milion de metri pătraţi de birouri, Parlamentul European gestionează o parte a legislaţiei europene, supraveghează funcţionarea celorlalte foruri ce compun aparatul birocratic al Uniunii Europene şi repartizează bugetul comunitar.

Membrii săi sunt aleşi prin vot direct de trei decenii, iar cei 736 de europarlamentari din legislatura 2009-2014 vor reprezenta peste 490 de milioane de cetăţeni din 27 de state membre. Numărul europarlamentarilor este mai mic decât în mandatul 2004-2009, când forul european număra 785 de membri. Pentru ca fiecare stat, în special cele devenite membre ale UE în ultimii ani, să aibă parte de o reprezentare potrivită fără a sufoca totuşi Legislativul, o reformă instituţională a determinat reducerea numărului de mandate ce revin fiecărei ţări. Astfel, România, care a avut 35 de europarlamentari în perioada 2007-2009, trimite acum 33 de legiuitori. Cele mai multe mandate revin Germaniei (99), urmată în clasament de Marea Britanie, Italia şi Franţa (câte 72 de mandate). Polonia şi Spania trimit câte 50 de europarlamentari. La polul opus se află Malta (5 mandate), Estonia, Cipru, Luxemburg (câte 6 mandate) şi Slovenia (7).

GRUPURI ŞI GRUPULEŢE
Odată ajunşi în Parlamentul European, candidaţii aleşi "uită" de apartenenţa politică naţională, care i-a propulsat pe liste, şi devin membri ai celor şapte grupuri politice prezente în forul de la Strasbourg, Bruxelles şi Luxemburg: Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat) şi al Democraţilor Europeni (PPE-DE, 289 de deputaţi), Grupul Socialist din Parlamentul European (PSE, 215 deputaţi), Grupul Alianţei Liberalilor şi Democratilor pentru Europa (ALDE, 101 deputaţi), Grupul Uniunea pentru Europa Naţiunilor (44 de deputaţi), Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană (42 de deputaţi), Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică (41 de deputaţi) şi Grupul Independenţă şi Democraţie (24 de deputaţi). Dacă nu doresc să se afilieze vreunui grup politic sau dacă vor să iasă din grupul cu care simt că nu mai au nimic în comun, europarlamentarii sunt liberi să se declare independenţi.

Pentru a-şi desfăşura activitatea, un europarlamentar trebuie să înţeleagă foarte bine conceptul de navetă. El va face politică la Bruxelles, unde au loc lucrările comisiilor parlamentare şi unele sesiuni plenare, la Strasbourg, unde PE se reuneşte în plen (în 48 de zile pe an) şi, nu în ultimul rând, în circumscripţia electorală "de acasă".

Primul vot pe care un proaspăt eurodeputat îl exercită este cel prin care îl desemnează pe preşedintele Parlamentului. Ocupantul acestui post are un mandat de doi ani şi jumătate. În legislatura precedentă, popularii şi socialiştii, care domină forul european, au căzut la înţelegere şi au împărţit mandatul de preşedinte, fiindcă aveau nevoie de susţinere reciprocă pentru a putea impune un candidat. Astfel, socialistul Josep Borrell şi conservatorul Hans-Gert Poettering au deţinut această funcţie în perioada 2004-2009.

AP: "Europa se înclină spre dreapta"

Alegătorii din multe state europene au optat pentru partidele de centru-dreapta, scriu agenţiile de presă, referindu-se la scrutinele organizate în ultimele zile pe continent. "Europa se înclină spre dreapta", informează AP, precizând că această atitudine s-a întâlnit în multe state, ca Germania, Italia, Franţa, Belgia, Marea Britanie, Spania şi alte ţări mai mici. Un alt punct comun al electoralelor europene a fost absenteismul record, respectiv de 56,99% (comparativ, în 2004 absenteismul a fost de 54,6%).

Un sondaj realizat de un institut grec de sondare a opiniei publice şi publicat pe site-urile ziarelor britanice arată că, la nivel european, partidele de centru-dreapta au obţinut 39,5% din voturile populaţiei, asigurându-şi 291 de locuri din cele 736 ale PE. Grupul socialist european a primit, în total, 26,0% din sufragii, cu peste 1% mai puţin faţă de 2004.

PRIMELE REZULTATE
Potrivit rezultatelor parţiale, conservatori austrieci i-au devansat pe social-democraţi cu aproximativ 5,9%. Pe locul al treilea s-a clasat euroscepticul Hans-Peter Martin, cu 18% din voturi. Extrema-dreaptă a obţinut un rezultat mai bun decât la ultimele euroalegeri - FPOe (Partidul Libertăţii) a fost creditat cu 13,1% din voturi, iar BZOe (Alianţa pentru Viitorul Austriei), partidul fondat de Joerg Haider, cu 4,6% din voturi. Conform estimărilor, cele 17 locuri atribuite vor fi împărţite astfel: conservatorii - 6 mandate, social-democraţii - 5, Martin - 3, FPOe - 2, Verzii - 1, iar BZOe - nici un loc.

Conservatorii germani ai Angelei Merkel au primit circa 38% dintre preferinţele electoratului. Germania are, în PE, 99 de mandate.

În Grecia, cele mai multe voturi au fost obţinute de Opoziţia socialistă, clasându-se detaşat pe primul loc la alegeri. Potrivit exit-poll-urilor, socialiştii au obţinut 36%-39,5% din voturi, iar conservatorii premierului Costas Caramanlisa - 30%-33%. Partidul comunist a obţinut între 8% şi 10% din voturi, formaţiunea de extremă-dreaptă Laos, 5,3%-7% din voturi, Syriza, (stânga radicală), 4,3%-7,2% din voturi, iar verzii - între 4,3% şi 6,4% din voturi. Grecia dispune de 22 de mandate în PE.

Fidesz, principala formaţiune a Opoziţiei din Ungaria, a primit 67% din voturi, devansând detaşat Partidul socialist MSZP (19% din sufragii) şi extrema-dreaptă (8%). FIDESZ va obţine 16 mandate în PE, iar socialiştii - 4. Pe locul al treilea a ieşit partidul de extremă-dreaptă Jobbik, care va avea 2 mandate. Printre marii perdanţi se află două partide parlamentare - Forumul democratic MDF şi aliaţii liberali ai socialiştilor (SZDSZ).

Partidul Democrat SDS (de centru-dreapta şi aflat în Opoziţie) din Slovenia a câşigat alegerile de ieri, clasându-se în faţa Partidului Social-Democrat SD. Potrivit exit-poll-urilor, SDS a obţinut 26,46% din sufragii, primind 2 dintre cele şapte mandate de eurodeputat alocate Sloveniei. SD a fost creditat cu 18,22% din voturi şi tot cu 2 locuri în PE. Partidul Liberal-Democrat LDS, membru al coaliţiei de guvernare, şi Zares (liberal) au fost creditate cu 11,91%, şi, respectiv, 11,26%, primind un mandat în PE.

Potrivit presei de la sud de Dunăre, şase partide bulgare au obţinut mandate în Legislativul European. Exit-poll-urile au arătat că Partidul de dreapta GERB, al primarului Sofiei, s-a clasat pe primul loc, cu 26,5% din voturi, şi va primi cinci sau şase mandate în PE. Pe locul al doilea se află Partidul Socialist (la guvernare), cu 20% din voturi şi trei sau patru dintre cele 17 mandate ale Bulgariei în Legislativul european. Alte trei mandate vor reveni mişcării etnicilor turci şi două mandate pentru partidul naţionalist Ataka. Coaliţia Albastră, din care fac parte Uniunea Forţelor Democratice şi partidul de dreapta al Democraţilor pentru o Bulgarie Puternică, a obţinut 7,5% din voturi. Un alt mandat de europarlamentar va reveni partidului de centru al fostului rege bulgar Simeon de Saxa Coburg, Mişcarea Naţională pentru Stabilitate şi Prosperitate, care a obţinut 7% din voturi.

Îngrijorări au venit ieri din Franţa, din cauza absenteismului uriaş (rata de participare a fost 33,18%). Alegătorilor se pare că nu prea le-a păsat de votul în urma căruia urmau să fie desemnaţi cei 72 de europarlamentari francezi. Sondajele au arătat că cele mai mari şanse de câştig au fost acordate Partidului de dreapta UMP, al preşedintelui Nicolas Sarjozy, şi au reprezentat un test pentru socialişti, aflaţi în plină reformare a partidului, precum şi pentru liderul de centru Francois Bayrou, care intenţionează să candideze la alegerile prezidenţiale din 2012. Nici în Italia electoratul nu s-a înghesuit la urne. Potrivit presei din peninsulă, ieri, la ora locală 12:00, rata de participare a fost de 30,7%.

În Malta, Partidul Liberal (de Opoziţie) şi-a asumat ieri victoria, "cu o majoritate absolută", a declarat preşedintele acestei formaţiuni, Joseph Muscat.

Cine trage sforile în PE

Preşedintele Fundaţiei Robert Schuman, Jean-Dominique Giuliani, dezvăluie cum poate fi influenţat votul deputaţilor europeni. Grupurile de deputaţi din Parlamentul European funcţionează după arhicunoscuta "disciplină a votului", când trebuie să ia decizii importante. În principiu, grupurile politice sunt cele care îi determină pe parlamentari ce poziţie să adopte într-o anumită chestiune, a dezvăluit Giuliani publicaţiei franceze Le Figaro. Grupurile se sprijină pe partidele politice transnaţionale, ce dispun de propriile lor programe, la care aderă partidele fiecărui stat. Încetul cu încetul, se creează astfel un fel de "democraţie multinaţională"la scară europeană. Aceasta este dominată de două mari "familii" - Partidul Popular European şi Socialiştii. Liberalii, Verzii şi Euroscepticii le susţin  în funcţie de chestiunile care îi interesează mai mult şi pe ei. Voturile se repartizează astfel între dreapta şi stânga moderată, deoarece PE, fiind o instituţie aleasă de cetăţenii europeni prin votul lor direct, este mult mai pacifistă, mai atentă cu respectarea drepturilor şi libertăţilor individuale şi colective ale tuturor cetăţenilor Uniunii Europene decât instituţiile-surori naţionale. Şi guvernele naţionale ale ţărilor membre ale Uniunii, ca şi grupurile de lobby, încearcă prin toate mijloacele să influenţeze votul deputaţilor europeni. Până şi holurile PE s-au transformat treptat în veritabile săli de expoziţie, pentru a atrage atenţia publică asupra unor cauze, cum sunt, de pildă, cele ale statelor est-europene, care expun sistematic crimele comunismului pe care ar vrea să le vadă răzbunate oficial într-o bună zi. Nu în ultimul rând, PE este locul unde oricine, de la întreprinderi sau grupuri de presiune până la grupuri de cetăţeni europeni, este ascultat în cadrul unor audieri foarte solicitate, de altfel. În final, când trebuie să se ia decizia, se produce un amestec între opinia europeană şi interesul superior european, acesta fiind adevăratul motor al votului deputaţilor. (Sânziana Stancu)
SUEDIA / Doi "piraţi" pentru PE
Partidul Piraţilor din Suedia (Piratepartiet) a câştigat duminică seara două locuri în Legislativul European. "Piraţii", care au obţinut 7,4%, au reuşit să convingă electoratul cu privire la platforma lor politică: apărarea vieţii private a utilizatorilor de internet, legalizarea partajării fişierelor pe internet, legea copyright-ului. Potrivit exit-poll-urilor, principalele partide din Suedia - social-democraţii şi moderaţii de centru-dreapta - îşi vor menţine reprezentarea din 2004. Social-democraţii (în Opoziţie) s-au clasat pe primul loc (25,1% din voturi), devansând partidul de centru-dreapta, al moderaţilor, care a obţinut 18,5%. Partidul Ecologist a obţinut 11,5% din voturi, în creştere puternică faţă de 2004, în timp ce Partidul de Stânga este creditat cu 5,7% din voturi, în scădere faţă de 2004.


GRECIA / Socialiştii, în prim-plan
Opoziţia socialistă din Grecia a câştigat alegerile europene duminică, situându-se în faţa partidului conservator Noua Democraţie (ND), al premierului Costas Caramanlis, potrivit rezultatelor parţiale, difuzate după numărarea buletinelor din 37,8% din birourile de vot, informează AFP. Scrutinul a fost marcat de un absenteism record de 49%. "Aproape un grec din doi nu a votat", a confirmat Georges Souflias, ministrul Mediului şi al Lucrărilor Publice şi mâna dreaptă a lui Caramanlis. După numărarea buletinelor dintr-o treime din secţiile de votare, partidul socialist Pasok a câştigat 36,2%, ceea ce îi oferă opt mandate, iar ND 34%, obţinând astfel şapte sau opt mandate.


SLOVACIA / Absenteism uriaş
Partidul de stânga SMER, al premierului slovac Robert Fico, a dominat alegerile europene, marcate de un puternic absenteism şi de intrarea în Parlamentul European a ultranaţionaliştilor din SNS. Potrivit rezultatelor oficiale, citate de AFP, rata de participare a fost de numai 19,04%, depăşind-o cu puţin pe cea de 17%, înregistrată la euroalegerile din 2004. SMER a obţinut 32,1% din voturi, ceea ce îi va permite să trimită între 3 şi 5 deputaţi în PE. Partidul SNS, cunoscut pentru discursul xenofob împotriva maghiarilor şi a romilor, a obţinut 5,55% din voturi şi un mandat de europarlamentar, însă rezultatul este inferior celui de 12%, cu care este creditat de sondajele de politică internă. Aflat în cădere liberă, partidul naţionalist LS-HZDS, al treilea membru al coaliţiei de guvernământ, a obţinut un singur mandat de europarlamentar. În rândurile Opoziţiei, liberalii din SDKU s-au plasat pe locul al doilea, cu 16,98% din voturi, reducându-şi numărul mandatelor de la trei la două. Partidul maghiarilor SMK a pierdut un mandat, iar creştin-democraţii din KDH au trecut de la trei la două mandate.


ITALIA / Berlusconi, fericit
Partidul lui Silvio Berlusconi a câştigat categoric alegerile europene, obţinând între 39% şi 43% din voturi, conform unui sondaj la ieşirea de la urne. Principalul partid de stânga este creditat cu numai 27%-31% din sufragii. Rezultatul scrutinului de duminică este considerat un bun indicator al impactului diverselor scandaluri în care este implicat premierul Berlusconi, care a anunţat că se aşteaptă ca partidul său să obţină cel puţin 40% din voturi.