Intelegeri la CEDO pe banii nostri

Reprezentantii Asociatiei Proprietarilor Despagubiti Abuziv de catre Stat considera ca nu este legal ca intelegerile amiabile incheiate intre agentul guvernamental pentru CEDO, Bogdan Aurescu, si romanii care au dat in judecata statul la Strasbourg sa se faca pe bani publici.

Reprezentantii unei asociatii considera ca nu este legal ca intelegerile amiabile incheiate intre Agentul guveramental pentru CEDO si romanii care au dat in judecata statul la Strasbourg sa se faca pe banii poporului. Desi persoanele vinovate pot fi date in judecata, nu exista si o lege prin care sa fie trasi la raspundere si magistratii. Un deputat il acuza pe agent de conflict de interese.

CRISTINA HURDUBAIA

Agentul guvernamental pentru CEDO este o structura a Ministerului Afacerilor Externe. Aici functioneaza din iulie anul trecut, dupa ce, timp de mai bine de sase ani, a fost in subordinea Ministerului Justitiei. Conform legii pe baza caruia functioneaza, Agentul guvernamental pentru CEDO are, printre altele, si rolul de a incheia intelegeri amiabile intre statul roman si persoanele care au procese la Strasbourg impotriva acestuia. Conform declaratiilor subsecretarului de stat Bogdan Aurescu, cel care conduce acest departament, cazurile de care se ocupa sunt selectate dupa cele asemanatoare proceselor pierdute de statul roman la CEDO. „Fiecare decizie pronuntata la CEDO in privinta Romaniei a reprezentat o sursa de invatatura de minte pentru dreptul intern. Prin aceasta se evita noi condamnari ale statului roman." Concluzia este ca agentul guvernamental reprezinta interesele statului roman, evitand ca Romania sa se faca de prea multe ori de rusine in fata intregii lumi. In majoritatea cazurilor, Romania a pierdut de cele mai multe ori in fata proprietarilor unor imobile revendicate.

„Cu acordul Curtii Europene"

Agentul guvernamental spune ca „incheierea unei conventii de solutionare amiabila reprezinta cea mai buna solutie atat in cauzele repetitive, cat si in cele in care incalcarea unuia sau mai multor articole din Conventie este evidenta. Cauzele repetitive, denumite si „clona", sunt acele cauze care ridica o problema juridica asupra careia Curtea s-a pronuntat deja printr-o hotarare impotriva Romaniei. Procedura de solutionare amiabila se deruleaza prin intermediul si cu acordul Curtii Europene, care adopta o decizie prin care constata corectitudinea unor asemenea conventii si radiaza cauzele de pe rol. Conventiile de solutionare amiabila sunt urmate de proiecte de modificare a legislatiei, menite sa previna aparitia unor situatii similare in viitor", a mai spus Aurescu.

270.000 de Euro din portofelele noastre

Pana acum, Agentul guvernamental a cazut la intelegere cu mai multe persoane care au reclamat statul la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, valoarea totala a despagubilor fiind de peste 270.000 de Euro.

„S-au solutionat cinci cauze in care Curtea Europeana a pronuntat deja hotarari sau decizii de radiere de pe rol", a declarat Aurescu. Astfel, Marinescu impotriva Romaniei este o cauza similara cauzei Brumarescu si priveste un imobil nationalizat. Reclamantii, Dumitru si Vasilica Marinescu, domiciliati in Bucuresti, s-au angajat, prin conventia de solutionare amiabila, sa renunte la actiunea in revendicare aflata pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si la actiunea indreptata impotriva statului roman la Curtea Europeana. Conform deciziei de radiere a CEDO, Guvernul a platit reclamantilor suma de 14.089 de dolari, cu titlu de despagubiri.

Rusu impotriva Romaniei priveste neexecutarea unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile prin care instanta a dispus restituirea catre reclamant a unui teren situat in Cluj-Napoca. Decizia care a constatat incheierea intelegerii amiabile prevede ca statul roman urmeaza sa plateasca reclamantului suma de 25.500 Euro, reprezentand daune materiale si morale, precum si cheltuieli de judecata.

Lukacs impotriva Romaniei este o alta cauza in care s-a incheiat o conventie de solutionare amiabila bazata pe precedentul Brumarescu, Guvernul platind reclamantei, stabilita in Germania, suma de 27.500 Euro.

In cauza Suciu, reclamanta, domiciliata in Targu-Mures, a invocat incalcarea dreptului sau de proprietate datorita imposibilitatii de a obtine pretul reactualizat al imobilului cumparat in 1991, in conformitate cu Decretul-Lege nr. 69/1990, in urma anularii contractului de vanzare-cumparare prin hotarare definitiva si irevocabila pronuntata in 1996. Conform conventiei de solutionare amiabila, Guvernul urmeaza sa-i plateasca doamnei Suciu suma de 5.830 Euro.

In sfarsit, in Paulescu impotriva Romaniei, conventia de solutionare amiabila s-a intemeiat tot pe precedentul Brumarescu, suma ce urmeaza a fi platita de Guvern fiind de 120.000 Euro.

„Dorim sa precizam ca in cauzele privind restituiri de imobile, sumele acordate cu titlu de daune materiale sunt cele indicate in rapoartele de expertiza tehnica a imobilelor", a precizat Bogdan Aurescu.

In alte patru cauze au fost incheiate conventii de solutionare amiabila aflate in procedura de validare de catre Curtea Europeana. Totodata, ca o informatie de culoare, statul roman are de acordat despagubiri de aproape 100 de miliarde de lei catre circa 40 de cetateni, in urma proceselor din 2003 de la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg, aceasta situatie fiind transmisa zilele trecute de MAE.

„Agentul nu-si justifica existenta"

Reprezentantii Asociatiei Proprietarilor Deposedati Abuziv de catre Stat cred insa ca „Agentul guvernamental nu-si justifica existenta. Asta pentru ca romanii care ajung la CEDO ajung pentru ca in tara au pierdut la toate instantele. Ei cer, in primul rand, redobandirea proprietatilor, in cazul imobilelor pierdute, si nu despagubirea lor. Nu e corect si nici nu e moral ca agentul guvernamental sa dea bani din buzunarele noastre", a declarat avocatul Aurelia Popescu. Aceeasi sursa a mai afirmat ca „Guvernul ar trebui sa gaseasca o alta solutie de a recupera banii, ca doar nu are un buzunarel din care sa scoata bani si sa ii dea. Mai mult, acesta institutie e hranita tot din banii nostri. Parerea mea este ca nici macar nu e legal ca despagubirile sa fie suportate de toate populatia, doar pentru ca niste magistrati nu au fost in stare sa dea niste sentinte corecte".

Nu exista legea

Teoretic, conform legii, statul roman ar putea sa recupereze banii pierduti in urma intelegerilor amiabile, dand in judecata persoanele vinovate. In cazul nostru fiind vorba despre magistrati. Articolul 12 din Ordonanta de Guvern nr. 94 din anul 1999 spune clar acest lucru: „Statul are drept de regres impotriva persoanelor care, prin activitatea lor, cu vinovatie, au determinat obligarea sa la plata sumelor stabilite prin hotararea Curtii sau prin conventie de rezolvare amiabila. Raspunderea civila a magistratilor este stabilita in conditiile care vor fi reglementate prin Legea pentru o organizare judecatoreasca". Problema este insa ca deocamdata nu exista aceasta lege, ci doar un proiect de lege care ar putea deveni lege cine stie cand. „In temeiul acestei prevederi constitutionale, proiectul legii privind statutul magistratilor urmeaza sa reglementeze conditiile angajarii raspunderii civile a statului si in mod subsidiar, a magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta", ne-a declarat Alina Tonegaru, purtator de cuvant al Ministerului Justitiei.

Termen de prescriptie de un an

Proiectul de lege prevede ca „dupa ce prejudiciul a fost acoperit de stat in temeiul hotararii irevocabile, statul se poate indrepta cu o actiune impotriva magistratului care cu rea-credinta sau grava neglijenta a savarsit eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii". Totodata, „termenul de prescriptie a dreptului la actiune in toate cazurile prevazute de prezentul articol este de un an", ceea ce inseamna ca este foarte posibil ca banii pierduti in cele doua cazuri de intelegere amiabila si poate si in alte cazuri care vor fi la fel rezolvate sa nu mai fie recuperati niciodata. Asta depinde doar de cat de repede va fi votata legea privind statului magistratilor in aceasta forma si, mai ales, de cum se poate dovedi ca magistratul a fost de rea-credinta, ceea ce nu este prea usor. Deocamdata nici macar nu exista legea, iar prevederile unui proiect de lege nu au nici o valoare.

Interesele statului sau interesele cetateanului?

Agentul guvernamental pentru CEDO mai sustine ca rolul sau nu este numai de a evita pronuntarea unor noi hotarari de condamnare, „ci se urmareste, totodata, si respectarea intereselor cetatenilor". Deputatul PNL Andrei Ioan Chiliman crede ca din aceasta cauza se afla intr-un conflict de interese. „Misiunea acestuia, reglementata prin lege, este sa apere interesele statului in procesele intentate statului de cetateni ale caror drepturi au fost incalcate. Aurescu s-a oferit sa acorde consultanta cetatenilor care vor sa cheme in justitie statul la Strasbourg. Ce fel de consultanta poate sa le dea, atata vreme cat, prin lege, el este obligat sa apere numai interesele statului? Are dansul puteri nemarginite, prin care poate anula hotarari nejuste, dar definitive si irevocabile, ale justitiei?", a declarat deputatul Chiliman. „Daca dansul - chiar fiind de buna credinta - ar incerca sa ajute cetatenii sa-si depuna plangerile la Strasbourg impotriva statului, s-ar plasa intr-o situatie tipica de conflict de interese fata de functia pe care o are."

„Agentul guvernamental nu mai poate da despagubiri, mai ales ca sunt in fata unor decizii date de magistratii romani"
Aurelia Popescu, avocat

„Guvernantii PSD, fie se fac ca nu il inteleg, fie, pur si simplu ignora acest conflict de interese"
Andrei Chiliman,deputat PNL