Interese contra naturii - Afacerile vanatoresti, blestemul lighioanelor

Nici una dintre institutiile preocupate de protectia naturii nu cauta decat sa-si satisfaca propriile interese. RNP Romsilva gestioneaza defectuos fauna, iar conducerea Asociatiei Generale a Vanatorilor se foloseste de statut pentru a-si rezolva propriile interese. Ca orice afacere, vanatoarea nu a fost ocolita de cei care se feresc de lege. Foduri de vanatoare schimbate ca la talcioc, vile facute cadou, ignoranta, amenintari. Acestea sunt ideile dupa care cei care detin controlul cinegetic se ghideaza in activitatea lor.

ROL Dublu. Observatoarele din Harghita nu servesc numai la supravegherea animalelor

Conducerea AGVPS este contestata de multi vanatori

Este greu de crezut, dar, pana la ora actuala, nici una dintre partile implicate in aceasta activitate nu s-a abtinut sa nu dea cu bata-n balta. Ministerul Agriculturii, Romsilva sau asociatiile vanatoresti au considerat vanatul - un bun de interes national - ca fiind proprietate personala. Si, pentru ca peisajul sa fie complet, au aparut si firme comisionare care organizeaza vanatori cu straini. Pentru a reduce impactul uman asupra vanatului este nevoie de o constientizare a populatiei asupra a ceea ce inseamna fauna. Altfel, Romania risca sa ajunga in situatia tarilor vestice, unde vanatul a disparut.

TROC SI (O)RANDUIALA. Ilie Sarbu, fostul ministru al Agriculturii, a emis, cand era in functie, Ordinul nr. 95/2003 care aproba regulamentul privind stabilirea criteriilor de atribuire a fondurilor de vanatoare. Acest act normativ a fost gandit pentru cei care printr-o simpla intelegere cu Romsilva au putut pune mana pe fonduri de vanatoare foarte bune. Cine are bani, dar nu vrea sa-i cheltuiasca aiurea participa la o licitatie pentru un fond de vanatoare pe care nu sunt decat scaieti, caini vagabonzi si ciulini. Apoi, proaspatul gestionar face o intelegere cu Romsilva si are loc un schimb reciproc avantajos. De exemplu, un fond de vanatoare din Dolj foarte slab populat a fost schimbat cu unul in Teleorman, gestionat de Romsilva si bogat in vanat. Sefii regiei sustin ca schimbul fondurilor de vanatoare nr. 11 Beciu din judetul Teleorman, gestionat de regie, si nr. 40 Valea Stanciului din judetul Dolj, gestionat de AVPS TURISS din Turnu Magurele, judetul Teleorman, s-a efectuat conform prevederilor legale. S-a considerat ca "acest schimb a fost necesar pentru comasarea fondurilor de vanatoare gestionate de regie in judetul Dolj", fondul de vanatoare mentionat fiind limitrof cu alte doua gestionate de RNP Romsilva. Un alt caz interesant este cel al Asociatiei Vanatorilor "Capriorul" din Timis, asociatie care a castigat la licitatie cinci fonduri de vanatoare in Timis, Arad, Prahova, Dambovita si Constanta. La sfarsitul lui noiembrie 2004, dupa ce a intrat in posesia fondurilor, "Capriorul" a solicitat afilierea la AGVPS, actiune respinsa de conducerea asociatiei. Acest fapt nu ii impiedica sa organizeze partide de vanatoare, cu toate ca pana acum nu a solicitat autorizatie de vanatoare colectiva sau individuala.

AMORTIZOR. Nisa (dreapta) pentru carabina trebuie sa fie mica, vanatorul sa nu faca reumatism

ADMINISTRARE. "Planurile managementului cinegetic includ conservarea unor populatii puternice si valoroase la nivelul tuturor speciilor existente si refacerea populatiilor tuturor speciilor autohtone de interes vanatoresc, disparute ca urmare a influentei antropice", se afirma cu mandrie pe site-ul Romsilva. Printre speciile la care se face referire se afla si marmota. Institutul de Cercetari Agricole si Silvice, impreuna cu ocoalele silvice, a realizat mai multe actiuni de populare a unor zone in care capra neagra, ursul brun si marmota au ajuns la efective foarte mici. Interesant este ca absolut toate aceste specii sunt intens vanate tocmai in zonele unde au fost reintroduse. In afara de aceasta, Romsilva afirma ca nu va renunta niciodata la observatoarele pentru vanat, pentru ca "acestea au fost si vor fi folosite in continuare pentru supravegherea starii de sanatate a vanatului, calitatii populatiilor, raportului intre sexe, pentru paza fondurilor de vanatoare si turism cinegetic. Prin urmare, regia nu isi propune demolarea acestora in perioada urmatoare". Un asemenea observator are prevazut o nisa mica de metal pe senile manjite cu unsoare ca sa nu faca zgomot cand se deschide. Saculetii de nisip, asezati langa, sunt numai buni pentru a propti aparatul de fotografiat, daca ar fi sa-i credem pe lucratorii silvici. Preturile pentru impuscare practicate de Romsilva pentru speciile abia revigorate, aplicabile vanatorilor romani sunt: capra neagra, 5.500.000-27.300.000, la care se adauga pana la 10 milioane pentru fiecare punct in plus la trofeu; urs, 24.000.000-156.000.000, la care se adauga 1.300.000 pentru fiecare punct; marmota 1.000.000; lup 500.000; vulpe 10.000. Tarifele nu contin TVA. Vanatorii straini platesc, in schimb, pentru o capra neagra intre 1.100 si 2.800 de euro, la care se aduga 200 de euro pentru fiecare punct in plus al trofeului. Impuscarea unui urs costa intre 5.000 si 7.000 de euro, insa cu tot trofeul se ajunge la 20.000 de euro "de piesa recoltata". Lupul incearca sa atraga strainii cu un pret promotional de 400-500 de euro, marmota nu depaseste 200, iar vulpea 25-50 de euro. Ceva mai mandru este cocosul de munte pentru care se percepe 1.000 de euro ca tarif de impuscare.

NESTIINTA. Intr-o nota a Garzii Nationale de Mediu, Directia de Control Cinegetic, din 2004 se mentioneaza ca, in urma controalelor, comisarii garzii au constatat ca pe aproximativ 40% din fondurile de vanatoare gestionate de RNP Romsilva nu se respecta numarul minim de personal care trebuie sa asigure paza si ocrotirea vanatului si s-au acordat termene pentru angajare de personal cu atributii de paza si ocrotire a vanatului la nivelul fiecarui fond de vanatoare gestionat de RNP. Totodata, in urma unor sesizari, cinci comisari si inspectori din cadrul Directiei, impreuna cu un reprezentant al Ministerului Agriculturii, au desfasurat in judetul Harghita mai multe verificari. S-a constatat ca la Ocolul Silvic Homorod si Ocolul Silvic Borsec nu s-a realizat evaluarea anuala a efectivelor de vanat conform reglementarilor in vigoare si nu s-a respectat Ordinul Ministrului 438/2002 referitor la eliberarea si folosirea autorizatiilor de vanatoare. Cristian Apostol, director in cadrul Romsilva, habar nu are de asemenea controale si sustine ca, pana in prezent, Regia Nationala a Padurilor-Romsilva nu a fost informata oficial de institutiile abilitate despre existenta unor nereguli la OS Homorod si OS Borsec. Apostol considera ca Romsilva a asigurat ocrotirea si paza vanatului pe fondurile de vanatoare gestionate conform contractelor de gestionare, avand desemnata cel putin o persoana de specialitate silvica pentru fiecare fond, dotata corespunzator, care are in atributiunile de serviciu aceste aspecte. "Evaluarea efectivelor de vanat este o activitate care se desfasoara anual, in baza unor instructiuni tehnice judicios fundamentate. La ea participa si reprezentantii autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura si care certifica corectitudinea acestor date", mai spune directorul Apostol.

Conducerea AGVPS este contestata de multi vanatori

CONTINUITATE. Neculai Selaru conduce vanatorii din 1990

Daca Romsilva poate fi pusa la punct, pentru ca functioneaza in subordinea Ministerului Agriculturii, cu Asociatia Generala a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi (AGVPS) este ceva mai dificil, pentru ca functioneaza pe principiul liberei asocieri. Scandalurile nu au evitat conducerea vanatorimii. In 2001, prin Hotararea de Guvern nr.487/2001, asociatiei i s-a vandut fara licitatie vila din Calea Mosilor nr. 128 si i s-a dat cu titlul gratuit terenul din jurul cladirii. Acest imobil era inchiriat de AGVPS de la Regia Protocolului de Stat. "Dupa ce am primit-o, noi am vrut sa demolam tot, sa construim ceva frumos, numai ca nu ne-au lasat cei de la Ministerul Culturii. Ziceau ca este monument, dar nu-i nici o problema. Avem bani suficienti pentru un nou sediu pe care il vom construi la marginea Lacului Tei. Va fi o capodopera", ne-a declarat un domn cu inceput de chelie, multumit ca actuala cladire va putea deveni "un fel de muzeu". Interesant este ca AGVPS a devenit de utilitate publica cu doar cateva luni inainte de a primi cladirea si terenul, iar suma achitata catre Regia Protocolului de Stat este de 188.000 de dolari, un pret de sapte ori mai mic decat valoarea de pe piata. Pentru o functionare eficace a Asociatiei Generale, fiecare vanator scoate anual din buzunar cinci euro, iar un pescar de zece ori mai putin. Suma nu pare mare, dar, avand in vedere ca sunt 60.000 de vanatori, anual se strang nu mai putin de 300.000 de euro. Din cota de participare de cinci euro, Neculai Selaru, presedintele AGVPS, spune ca asigura tuturor membrilor vanatori un abonament anual la revista Vanatorul, in valoare de 2,5 euro, precum si o polita de asigurare impotriva accidentelor de vanatoare de 0,5 euro. Problema este ca multi vanatori se plang ca nu primesc revista si ca este "indesata cu aceleasi prostii".

INTIMIDARE. Florin Dumitrescu este gestionarul unui lac, Balta Tataru, din comuna Frumusani, judetul Calarasi. El a simtit in aprilie 2003 pe pielea lui ce inseamna sa te iei la tranta cu sefii vanatorimii romane. Atunci, Dumitrescu si doi paznici au declarat ca au fost batuti de doi ofiteri de politie. In pauzele dintre batai au observat ca politistii raportau telefonic totul lui Selaru, nefiind deloc retinuti in a-i pronunta numele. In replica, Selaru sustine si acum ca acolo nu exista decat niste canale de irigatie si ca nu a avut nici o implicare in acel incident. In urma intimidarilor, paznicii s-au ales cu ingrijiri medicale intre 15 si 55 de zile. Dumitrescu nu s-a lasat impresionat de amenintarile lui Selaru si a inaintat Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti o plangere impotriva celor doi politisti de la IGP, Valentin Gainus si Valeriu Nitoi. Dosarul 920/P/2003 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti se afla, la doi ani de la producerea faptelor, inca in lucru la procuror, care efectueaza o urmarire penala proprie, pana acum nefiind solutionat. La scurt timp dupa intimidari, ca sa contracareze reclamatia facuta de victime, Selaru a depus la IGP o plangere impotriva lui Dumitrescu, plangere care, in mod ciudat, a ajuns sa fie data spre solutionare Serviciului Arme, unde lucreaza cei doi politisti. Acestia nu au stat prea mult pe ganduri si i-au facut lui Dumitrescu perchezitii peste perchezitii.

ORDINE. Intre timp, Parchetul General a respins cererea Serviciului Arme de a face ancheta proprie in acest caz, fapt ignorat de cei doi oameni ai legii. Timpul trece, dar Selaru tace si face. Astfel, el i-a pus in vedere lui Ilie Marian, juristul AGVPS, printr-o nota interna sa faca ancheta in cazul Dumitrescu. Nota interna, agatata in biroul juristului sub cateva trofee, are urmatorul cuprins: "Dupa cum v-am solicitat si verbal, va rog sa va ocupati in saptamana de lucru 10.01-14.01 2005 si in urmatorea, daca timpul nu va ajunge, de finalizarea urmatoarelor lucrari cu caracter juridic: aflarea modalitatii frauduloase prin care numitul Dumitrescu Florin si-a putut incheia propriul contract de furnizare a energiei electrice la imobilele Cabana Podu Pitarului si Casa de pe malul bazinului piscicol Podu Pitarului 3, daca exista incheiat un astfel de contract, aflarea modalitatii in care s-a platit si de catre cine curentul electric facturat de catre AGVPS pentru aceste imobile. Va rog sa dovediti mai multa initiativa in solutionarea problemelor juridice ale AGVPS si a celor de genul celor inscrise in pct.10 (n.r. - cu toate ca pe nota punctele sunt doar 9). Va rog, de asemenea, sa nu asteptati de fiecare data sugestii, sprijin ori formulari de actiuni din partea subsemnatului". Batalia pentru Balta Tataru are un scop bine determinat. Balta a trecut in patrimoniul Primariei Capitalei la scurt timp dupa Revolutie, care prin intermediul Administratiei Lacurilor a dat-o spre gestionare lui Dumitrescu. Nu este deloc intamplator ca Balta Tataru se invecineaza cu domeniul omului de afaceri Pompiliu Craiveanu si ca acesta are ganduri de extindere. Mai mult, Craiveanu a participat la scandalul cu pricina, iar printre vanatori se vehiculeaza ca Selaru este omul de casa al lui Craiveanu, caruia nu-i refuza nimic.

SEFUL AGVPS VREA CONTROL ABSOLUT

Neculai Selaru a trimis in martie 2003 o circulara (facsimil) prin care cerea tuturor asociatiilor afiliate sa faca un recensamant al vanatorilor cu greutate din subordine. Textul integral este urmatorul: "Va rugam sa ne transmiteti cat mai repede posibil, pe fax sau prin telefon, numele membrilor vanatori ai asociatiei dvs. care detin calitatea de senator, deputat, ministru, secretar de stat, prefect, presedinte al Consiliului Judetean sau primar al municipiului. Aceasta, deoarece in foarte multe situatii suntem nevoiti sa apelam la astfel de persoane sau ni se cere sa le recomandam pentru diverse comisii de lucru - locale, nationale sau internationale - in interesul vanatului, pestelui sau naturii. Va multumim pentru operativitate". Conform statutului, AGVPS are un singur sef, si anume, Congresul Asociatiei, in care fiecare asociatie afiliata este reprezentata de director. Atunci, cine ii cere lui Selaru sa recomande senatori, ministri sau primari? Ideea acestei circulare trebuie cautata in alta parte.

RECLAMA, SUFLETUL VANATORII

Printr-un management deosebit, afirma sefii Romsilva, in Romania "s-a conservat si s-a dezvoltat cea mai mare populatie de urs din Europa, iar densitatile si marimile intalnite sunt printre cele mai mari din lume; asigurand atat managementul padurii, cat si cel al faunei, Regia Nationala a Padurilor-Romsilva a putut sa ia masuri deosebite de conservare a padurii din zonele in care s-au descoperit barloage (sic!) de ursi". Vanatorii de pe alte meleaguri au nevoie doar de o simpla invitatie pentru a vana linistiti pe plaiurile mioritice. Acestia sunt atrasi de reclamele firmelor de turism cinegetic, dar si ale Romsilva, care descriu Romania drept un Paradis al Vanatorii. Una dintre aceste firme este Viaggi&Vacanze din Timisoara, o firma "pasionata de calitate", asa cum apare pe site-ul de pe Internet. Alessandro Bencini, patronul acestei societati, considera ca, in Romania, numarul ursilor este tinut constant sub control si ca a crescut continuu in ultimii 10 ani, ajungand sa faca mari probleme satenilor din Carpati. Daca vreun strain doreste cu ardoare "gigantul" mistret de peste 300 kg, care strabate tara in lung si-n lat, sau vrea sa dea o proba de educatie fizica la vanatoarea de capra neagra, atunci Romania este taramul ales. De asemenea, spune site-ul, se poate vana si in rezervatii, cea mai buna prada fiind ratele si gastele salbatice care traiesc cu milioanele in Delta Dunarii. Ca oferta extraordinara, se poate organiza vanatoarea la pasari chiar de pe vaporul-restaurant pus la dispozitie de firma. Strainii vin sa vaneze la noi, imbolditi de ideea de a bate recordul mondial la trofee. Aceasta pentru ca primele zece rezultate mondiale la blana de urs au fost obtinute in Carpati, (n.r. - primele noua ii aprtin lui Ceausescu). Conform statisticilor internationale, recordul mondial la blana de lup este detinut de Romania, care ocupa si urmatoarele patru locuri. La capra neagra primele zece trofee sunt tot din Carpatii romanesti.

NU RATATI

In numarul de maine cititi despre razboiul dintre stat si organizatiile nonguvernamentale.