Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
● Excelenta Voastra, vreau sa va multumesc ca ne-ati primit la dumneavoastra acasa, aici, unde este o particica din Grecia. Este o mare onoare sa putem dialoga cu dumneavoastra, mai ales in preajma zilei de 25 martie, Ziua Nationala a Greciei, zi care de fapt are o valoare de simbol. Simbolul unitatii grecilor si a Greciei, dar care exprima in substanta ei o mult mai intinsa istorie de definire si de unitate a grecilor, mai intai, si a Greciei mai apoi. Tocmai de la acest lucru as vrea sa pornim d-le ambasador, sa trecem un pic prin istoria aceasta a Greciei, caci fara a o cunoaste nu putem intelege ceea ce este Grecia astazi si nu putem intelege ceea ce este indeobste miracolul grecesc. As vrea sa vorbim despre inceputurile foarte vechi ale Greciei, si stiu ca aplecarile dumneavoastra merg catre trecut, catre istoria veche, antica a tarii dumneavoastra si a Balcanilor.
Multumesc pentru introducerea pe care ati facut-o si trebuie sa spun ca nu-mi permit sa cedez la o anumita emotie pe care ati provocat-o prin cuvintele dumneavoastra despre Grecia, despre greci, despre mine. La inceput, e potrivit sa spunem ca, in parcursul multimilenar al istoriei si protoistoriei Grreciei, s-au schimbat multe; exista, insa, niste linii comune in decursul veacurilor. Este vorba, cu predilectte, de iubirea pentru libertate, spiritul care ramane viu si liber, o vitalitate care, trebuie spus, ar fi bine sa ramana inscrisa intr-un cadru de disciplina si de responsabilitate. Exista, mai ales, fibra care ne leaga cu trecutul si, bineinteles, limba. Limba greaca, o limba care este mult mai conservativa decat alte limbi europene. Nu trebuie sa uitam ca oamenii de varsta mea inteleg fara nici o problema Noul Testament in limba originala.
● Exista, in literatura, aceasta formula: "Inapoi la clasici!". Ea exprima un moment in care scriitorii simt nevoia sa recurga la marile valori normative. Ei se intorc la clasici si , de ce nu?, la clasicii greci antici, care ne-au invatat primele lectii ale istoriei, ale democratiei, care ne-au dat primele notiuni de geometrie, de fizica, de arta. civilizatia de astazi datoreaza imens antichitasii grecesti. Nu-i asa?
Asa este, dar trebuie sa spunem ca noi suntem o natiune si un popor care vietuiesc in prezent. Suntem un popor modern. Cand a inceput lupta de independenta, scanteia s-a produs aici, in Principatele Romane; spiritul nostru colectiv a stat sub influenta Revolutiei franceze, chiar daca nu am uitat trecutul nostru glorios. Trebuie sa spun, in acelasi timp, ca initiatorii acestei lupte au mentionat compatriotilor lor sursele antice ale natiunii. Imi amintesc ca in proclamatia de lupta era vorba despra Temistocles, Farsibul, Termopile, Leonidas. Dar cand am inceput lupta de independenta, am facut-o dintr-un spirit modernist. Suntem pierduti daca uitam trecutul nostru antic. In acelasi timp, daca ne multumim numai cu spiritul antichitatii, suntem pierduti in ceea ce priveste viitorul nostru in societatea natiunilor din Europa si lumea intreaga contemporana.
● Desigur, legile statului modern sunt diferite, acum, de legile statului atenian. Dar, in acelasi timp trebuie sa remarc faptul ca o intreaga literatura, sute de scrieri, legendele olimpului s-au pastrat, pana astazi si stau la temelia literaturii contemporane...
Aveti dreptate si suntem constienti de trecutul nostru, de mostenirea noastra. Trebuie sa spunem ca este o mostenire specifica, este o mostenire pentru noi, dar este o mostenire comuna si pentru toti ceilalti, cel putin pentru occidentali. Daca vorbiti despre aceasta mostenire este impresionant si pentru noi si aveti pe deplin dreptate ca la comoara aceasta a literaturii grecesti antice gasim surse nu doar din trecut, ci si surse innoitoare. Avem o multitudine de exemple.
● Grecia si grecii au trecut prin doua mari incercari in istoria apropiata: imperiul otoman si a cel de-al doilea razboi mondial. Ei si-au dat masura capacitatii de a gasi mereu unitatea, de a spune "nu" atunci cand a trebuit sa faca acest lucru.
In perioada otomana, pierderea statalitatii a avut consecinte grele pentru greci, dar si pentru celelalte popoare din Balcani. Noi am pierdut populatia si am pierdut intr-o masura considerabila contactul cu apusul, cu Occidentul, cu cateva exceptii: insulele din Marea Ionica au ramas in cadrul Republicii Venetiene. Civilizatia noastra a fost lovita, dar trebuie sa spun ca am pastrat si cateva institutii, cum ar fi Patriarhia Ecumenica din Constantinopol, care a fost un ocrotitor in captivitate, un ocrotitor pentru greci si pentru celelalte popoare din Balcani si asa, treptat - treptat a fost posibil ca literele grecesti sa se reinnoiasca, mai ales aici, in Iasi si in Bucresti, in secolul al XVIII-lea si inceputul veacului al XIX-lea, dovedind o vitalitate si o renastere importanta.
Si aceasta renastere a fost la originea spirtiului revolutionar de renastere nationala. In conditii foarte grele, poporul nostru a reusit sa-si pastreze identitatea, spiritul de origine, mostenirea culturala si nationala si acei factori pusi impreuna au inlesnit si infiintarea Eteriei si inceperea luptei armate. Despre al doilea razboi mondial, pot sa spun ca, la inceput, am spus "nu!" invaziei italiene, am spus "nu!" ducelui italian Musolini si ne-am facut datoria in fata tarii, in fata istoriei noastre si am luptat bine, mai ales in sudul Albaniei. Lupta acesta a poporului grec a fost si o demosntratie de continuitate in caracteristicile noastre, fiindca, cu aproape 20 de ani in urma, am fost batuti in Asia Mica si, cel putin instinctiv, prin rezistenta noastra neasteptata am aratat caia eram in stare sa facem pasul inainte. Dupa ce germanii au ocupat tara, s-a desfasurat in Grecia o miscare de rezistenta nationala foarte importanta; erau si comunistii care voiau sa obtina niste avantaje, dar miscarea a fost una nationala. Dupa eliberare, se poate spune ca al doilea razboi mondial a avut o mostenire negativa si trista, un razboi civil intre greci, care s-a terminat in anul 1949. Cu toate acestea, a fost posibil pentru noi sa intram in NATO, iar mai tarziu in comunitatea devenita UE. Locatia noastra geografica, la malul Mediteranei a fost un factor hotarator pentru apartenenta la un bloc, inexorabil blocul puterilor maritime, occidentale.
● Ceea ce nu s-a intamplat cu Romania, care a nimerit in blocul puterii sovietice.
E in functie de pozitia geografica, mai ales...
● Ce a insemnat primirea statutului de asociat, in 1962, a Greciei, la Comunitatea Europeana ?
Vreau sa va spun ca a fost initiativa fostului liderul istoric al nostru, Constantin Karamanlis. El a preconizat. si a avut dreptate, ca viitorul este comnunitatea europeana si nu zona libera de schimb - european free trade area (era vorba de un bloc la periferia comunitatii europene, cu statele scandinave, alaturi de Marea Britanie. El a spus: trebuie sa aderam la UE. A fost o decizie fericita, dar pe termen scurt aceasta decizie nu a putut evita derapajul Greciei sub dictatura.
Citește pe Antena3.ro
● Legat de relatiile dintre Grecia si celelalte state din jur: Albania, Macedonia, Turcia, Bulgaria si Romania. De-a lungul istoriei, au existat foarte multe probleme cu vecinii, dar eu as considera relatiile dintre Grecia si Romania ca extraordinar de bune. As vrea sa ne vorbiti despre aceste relatii chiar in istoricitatea lor, pornind chiar de la momentul 1821, Eteria. Unul dintre conducatorii Eteriei, Alexandru Ipsilanti era fiul si nepotul a doi domnitori din Principatele Romane, Constantin si Alexandru Ipsilanti.. Apoi, exact in urma cu 91 de ani avea loc acea dubla nunta romano-greceasca. In februarie 1921, la Bucuresti mostenitorul tronului Greciei se casatorea cu Principesa Elisabeta si trei saptamani mai tarziu, la Atena, Principele Carol se casatorea cu Principesa Elena a Greciei, cea care va fi mama Regelui Mihai. Este iar un fenomen interesant. In istoria Europei este poate unica situatie in care in numai o luna au loc doua nunti incrucisate in randul a doua mari familii domnitoare europene. Cum calificati relatiile dintre Romania si Grecia in decursul istoriei?
Am beneficiat de faptul ca nu avem, nu impartim o granita comuna. Acest lucru este pozitiv, in timp ce este obiectiv sa ne asteptam ca tarile pot avea cateva probleme care pot fi rezolvate sau nu, mai ales cand au o frontiera comuna. Pentru Romania si Grecia nu este cazul. Am avut relatii, intre popoarele noastre, foarte stranse, deja din secolul al XIV-lea si, mai ales, mai recent. Legatura noastra de astazi este foarte buna, relatiile pot fi calificate ca excelente, dar cand ne referim la relatiile externe e vorba intai de facut mai mult, sa nu ramanem pasivi, sa fim inteligenti. Anul trecut am avut noi, in Romania, vizitatori din Grecia de un nivel mai inalt. Am avut aici pe presedintele Republicii Elene, pe presedintele parlamentului nostru si o seriei de alti oficiali de un nivel important. Acesta este un lucru care trebuie sa continue peste timp. Trebuie sa dezvoltam mai departe relatiile culturale, relatiile comerciale. Acestea din urma, au inca o margine de extindere si de imbunatatire, sa avansam volumul schimburilor mai mult. Trebuie sa lucram impreuna in ceea ce priveste stabilitatea si prosperitatea tarilor din Balcanii de vest.
Balcanii nu ar fi din nou intregi daca nu toate tarile de aici ar fi incorporate, aderate in sanul Uniunii Europene. In domeniul acesta, ambele tari, Romania si Grecia, sunt conduse de o atitudine identica. Noi, cu incercarile prin care trecem, indreptam privirea la Romania. Tara dumneavoastra pe un drum de stabilizare economica. In ce priveste societatea romaneasca, noi, ca ambasadori, vedem ca aceasta societate sufera, largi segmente din societatea romaneasca sufera, dar, pana la un anumit punct, aceasta suferinta este inevitabila, in drumul spre stabilizarea economica, spre restabilirea echilibrului macroeconomic. Si pot spune ca in directia asta Romania a facut pasi mari inainte. Dar, cum deja am spus, nu exista garantie; multe lucruri depind de constelatia internationala, de situatia economica in Europa, dar avem cateva indicii ca lucrurile merg treptat-treptat si cu pasi intensi inainte. La fel se intampla in tara noastra cu cele doua evenimente pe care le-am avut la inceputul lunii martie, acordul dintre creditori si Grecia, intre tarile creditoare si Grecia, acordul de schimbare de obligatiuni grecesti, intre creditorii privati si Grecia, toate acestea sunt evenimente care pregatesc iesirea Greciei din criza. Dar vom avea inca doi ani decisivi. Insa suntem pe calea pozitiva. Daca lucrurile nu sunt garantate pentru Romania, pentru Grecia sunt si mai putin garantate. Avem o lupta de dus, si trebuie sa o facem in conditii sociale grele la noi.
● Am vorbit la inceput despre curajul poporului grec, despre setea lui de libertate, despre capacitatea lui de a gasi solutii. Sa ne amintim ca Romania a trecut de la comunism la capitalism, in 1989, printr-o revolutie, si unul dintre telurile acestei revolutii era recastigarea demnitatii si a libertatii de circulatie a persoanelor. Romania s-au bucurat foarte tare atunci pentru ca presa spunea adevarul, nu mai era o presa manipulata de catre comunism si puteau sa aiba libertatea de a circula in Europa, libertate care a fost intarita prin aderarea la Uniunea Europeana in 2007. Grecia, in 2000, a intrat in spatiul de libera circulatie Schengen, mai putin insa Romania si Bulgaria. Poate nu atat aceasta masura nu impiedica sau nu este complicata pentru un romam, dar sentimentul lui de libertate si de libera circulatie in Uniunea Europeana este ingradit. El se simte discriminat in UE si as vrea sa-mi explicati punctul dumneavoastra de vedere in legatura cu acest refuz repetat al unor tari din Europa de a primi Romania si Bulgaria in spatiul Schengen...
Vreau sa va spun ca in timp ce Romania continua sa lupte pentru aderarea la spatiul Schengen este important sa nu credeti ca aceasta este lupta luptelor. Stiti ca si tarile care se opun nu sunt vazute cu ochi buni de catre celelalte. Vreau sa spun ca, bineinteles, trebuie sa luptati pentru acest scop, dar nu totul depinde de aderarea la spatiul Schenhen, nu faceti din aceasta o chestiune de victorie sau de infrangere. Din punct de vedere psihologic, trebuie sa iesiti din atitudinea aceasta. Si eu cred ca conducerea inalta a Romaniei a inteles asta. Situatia piolitica in Europa este la o faza de fluiditate. Se pare ca in multe tari miscarile politice care in substanta lor sunt antieuropene, xenofobe, devin mai puternice. Si fragmentarea sistemului politic contribuie la asta. Chiar un partid mic, cu o ideologie extremista, poate exercita o influenta disproportionata. Eu nu pot sa spun mai mult despre asta. Trebuie sa dovediti tenacitate, dar cu o anumita liniste de spirit.
● In Romania sunt inregistrate cateva mii de firme greco-romane. As vrea sa ne spuneti: care este dinamica schimburilor comerciale dintre Romania si Grecia?
Schimburile comerciale pot sa fie mai avansate. Acolo avem o marja de dezvoltare a relatiilor comerciale. Suntem acum la zona bilaterala, de 1,5 miliarde de euro in fiecare an. Gandesc ca trebuie sa avem pe termen scurt, ca obiectiv, sa ajungem peste 2 miliarde de euro, pana in anul 2013. In timp ce investitiile Greciei in Romania sunt, in ciuda crizei din Grecia, sunt la un nivel bun si suficient. Recapitalizarea bancilor elene va pune pe margine si toate posibilele ingrijorari despre bancile grecesti in Romania, care sunt bine capitalizate, dar raman sub o presiune de lichiditati. Nu dau usor credite si acum, de mai mult de un an, joaca defensiv.
● Care sunt principalele produse de export ale Greciei in Romania si care sunt produsele romanesti care au cea mai mare cautare pe piata greceasca?
Cum am vazut recent, schimburile se refera la aceleasi produse. De exemplu, noi exportam in Romania produse industriale si metalurgice, chimice si Romania exporta spre Grecia produse metalurgice si chimice. Noi exportam legume si fructe si importam din Romania o cantitate mare de grau si porumb. Nu este prezenta, la prima privire, o complementaritate perfecta. Dar, de exemplu, noi exportam produse de aluminiu si importam produse de aluminiu. Exista antreprenori aici care importa o cantitate de aluminiu bruta si au instalatii industriale in Romania, fac produse finite si exporta din nou in Grecia. Acesta este un curs caracteristic si reprezentativ. Importam din Romania si produse de zinc, multe produse de fier...
● Cel putin pe perioada de vara, cand este turismul deschis catre Grecia, noi exportam turisti, dar exportam si forta de munca, pentru ca foarte multi tineri romani lucreaza in sezon in Grecia. Exista o piata deschisa pentru forta de munca romaneasca in sezonul turistic si poate ca ne vorbiti despre noutatile legate de dreptul la munca al tinerilor romani in Grecia, in conditiile crizei...
Piata de munca, in ceea ce-i priveste pe romani, este deschisa de la inceputul anului 2009. Complet. Am fost printre primele tari din Europa care am deschis piata noastra de munca. In conditiile crizei, am vazut ca niste familii romanesti se intorc in tara, in Romania si, personal, stiu despre cateva cazuri. In ceea ce priveste turismul, lucrul sezonier este mai usor si aceste servicii sunt cautate. In Creta, in decursul verii, lucreaza mai multe sute de romani, sunt multi romani care lucreaza in agricultura, in Peloponez sau in jurul Salonicului. E posibil ca numarul romanilor care lucreaza in Grecia sa scada, dar nu dramatic. Scade, in principal, din pricina crizei, dar asta nu inseamna ca romanii trebuie sa se teama ca piata muncii in Grecia se va inchide pentru ei.
● Cum apreciati drepturile pe care le are comunitatead greaca in Romania?
In Romania, din pacate, aceasta comunitate nu mai este asa de numeroasa. Elementele pe care le avem spun ca la inceptul secolului trecut, acum 100 de ani, erau la un anumit moment in Romania 60.000 de greci. Acum etnicii greci sunt in jur de 10.000, iar comunitate antreprenorilor nu este nici ea mare, sunt cateva mii, 2-3.000. Eu cred ca lucreaza in Romania cel putin 2.000 de cetateni greci, multi calatoresc si vin inapoi.
● Sunteti unul dintre diplomatii straini la Bucuresti care vorbeste limba romana. Nu sunt foarte multi, de aceea vrem sa va multumim pentru ca va exprimati in limba noastra si pentru ca incercati sa comunicati cu romanii in limba lor. Sunteti om de cultura, ceea ce este un lucru foarte important, pentru ca aspectele culturale sunt speciale si in Grecia si in Romania, au o incarcatura speciala si pentru Romania si pentru Grecia. Stiu ca organizati sau patronati diferite evenimente culturale, in special cele care tin de Gredia si de relatiile romano-grecesti. Sunteti si unul dintre diplomatii carora le face placere sa calatoreasca, sa cunoasca, sa ia in stapanire o tara unde se afla in misiune, cu ochii si cu simturile, si cu siguranta va place sa vedeti un colt frumos din Romania, sa mancati romaneste, sa degustati un paharel de tuica sau unul de vin. As vrea sa ne vorbiti despre relatia dumneavostra cu Romania, dincolo de misiunea diplomatica.
Am calatorit mult, dar nu peste tot. Nu am fost in Maramures. As spune ca am citit mai mult despre Romania si in limba romana decat am avut contacte stranse cu romanii. Accesul meu la popor nu e diferit, poate, fata de alti diplomati care sunt in misiune aici. Doar ca eu am citit si am scris despre Romania mai mult decat au facut-o altii.
● V-a atras ceva la Romania, de ati vrut sa cititi mai mult in limba romana. Istoria, cultura noastra?
Eu citesc din cand in cand lucrarile istoricilor, cum sunt Neagu Djuvara, Lucian Boia. Cumpar carti variate, lucrari de Nicolae Iorga, A.D. Xenopol. Nu am citit mult in ceea ce priveste literatura romana, chiar daca pot spune ca am citit cateva poeme ale lui Mihai Eminescu...
● Ce parere aveti despre gastronomia romaneasca?
Este o gastronomie asa cum e si in alte tari balcanice: continentala. Putin grea. E usor insa sa spun ca-mi plac sarmalele si micii, mititeii si cateva supe. Nu pot sa vorbesc insa despre gastronomie cu autoritate.
● Dar despre gastronomia greceasca? De ce vaaeste dor aici?
Este usor sa mananc aici à la grec. Pentru mine este normal, este viata mea. Iar in Romania, cu mici exceptii, gasesti tot ce ai nevoie ca sa gatesti greceste...
● Ziua Nationala a Greciei este pe 25 martie, de Bunavestire, cand in postul Pastelui este dezlegare la peste. Cu siguranta va place sa mancati peste.
Aici, in Romania, imi place salaul, dar mai ales calcanul din Marea Neagra. Sunt pesti pe care nu ii gasesti asa de usor in Grecia.
● Ca sa incheiem interviul nostru, si pentru ca am amintit de marea dumneavoastra sarbatoare, as vrea sa va rog sa adresati un cuvant romanilor, dar si grecilor care au locuit sau locuiesc in Romania, cu prilejul Zilei Nationale a Greciei.
Un mesaj pentru grecii din Romania: sa fie mandri de mostenirea lor, sa ramana greci in suflet si sa fie cetateni dinamici si cu energie ai Romaniei. Romanilor as vrea sa le spun sa nu uite ca o parte mare a pregatirii luptei noastre pentru independenta a avut loc aici, in Romania, si suntem recunoscatori. Si sa stie ca intre cele doua tari a existat o prietenie profunda si o comunitate de suflet care trebuie sa fie mentinuta peste vreme.
