Ana Iorga, în căutarea celor care torturează limba română

Ana Iorga, prezentatoarea rubricii Pe cuvânt din cadrul emisiunii Secvențial, de la Antena 3, a acordat un interviu pentru Jurnalul Național în care vorbește despre limba română din audiovizual, cele mai frecvente greșeli de exprimare și dezvăluie care sunt politicienii corigenți la gramatică.

Ați realizat mai multe proiecte de monitorizare a audiovizualului românesc, prin care ați analizat calitatea limbii române vorbite și scrise. Care este verdictul? Cum stă audiovizualul românesc la capitolul gramatică?

Atât în presa scrisă, cât şi în audiovizual, există o serie de greşeli de exprimare de care încă nu scăpăm. Mai avem încă o presă serioasă, care are grijă la calitatea informației și la felul în care o transmite, dar avem şi o presă mai superficială, unde nivelul a scăzut mult. E păcat că CNA nu monitorizează și emisiunile de divertisment, care au uneori un stil prea relaxat sau promovează un limbaj vulgar. Iar astfel de emisiuni au audiență foarte mare, deci sunt un model, riscă să devină un reper şi asta e periculos. Astăzi ne informăm foarte mult de pe internet, iar spaţiul online e o zonă greu de controlat, care de multe ori stă sub semnul minciuni, al neseriozităţii surselor. Titlurile bombastice creează confuzie, iar toate ştirile, mai degrabă banale, sunt prezentate ca exclusive, halucinante, şocante.

Limba română e din ce în ce mai sugrumată. Vedem politicieni, miniștri, oameni cu studii superioare care gafează la capitolul gramatică. Cât de mult se dă în cap limbii române?

Nu mai avem o clasă politică bine structurată, oameni cu substanță, care să aibă cei șapte ani de acasă. Nu mai avem de-a face cu politicieni ca pe vremuri, dacă ne gândim la Titu Maiorescu, Mihail Kogălniceanu, Brătienii, Nicolae Iorga. Erau oameni de cultură, oameni cu o formație solidă, care aveau și talent politic. Aveau ceva de spus şi o spuneau cu talent. Acum există politicieni care par că au ajuns rapid într-o poziție, sunt luaţi pe nepregătite şi improvizează. Or, stilul şi vorba elegantă nu se învaţă de azi pe mâine. Se poate, însă, recupera şi îmi plac mult politicienii care acceptă că au greşit şi sunt deschişi să înveţe. Pentru că ei sunt un model, iar dacă dispreţuiesc şcoala şi studiul promovează o atitudine greşită şi periculoasă.

"Cea mai neinspirată a fost o formulare a lui Mircea Dușa din 2013; era pe atunci ministru al Apărării. A fost un pleonasm îngrozitor, într-un moment foarte nepotrivit, în contextul accidentului din Muntenegru, la repatrierea victimelor. Dacă vă amintiți, a spus atunci “trupurile neînsufletițe ale cadavrelor celor decedați”.

Citește pe Antena3.ro

Ce locuri poți să vizitezi în Maramureș dacă mergi de Crăciun sau Revelion în 2024. Cele mai frumoase obiective turistice iarna

Perlele gramaticale ale elevilor de la Bacalaureat sunt deja faimoase și din ce în ce mai numeroase. Până în ce clasă considerați că ar fi potrivit să se studieze gramatica în școli?

Cred că ar trebui să se facă până în clasa a XII-a. Astăzi, la liceu se studiază mai degrabă partea de comunicare. Rămânem cu foarte puțin din gramatica aceea foarte tehnică pe care o învățăm până în clasa a VIII-a. Eu cred că ar fi utile mai degrabă niște cursuri practice, normative, care să ne ajute să gândim limpede, să ne exprimăm coerent, să redactăm îngrijit. Tinerii ar trebui încurajaţi să se exprime liber, am văzut că unii au deprins un fel de limbaj de lemn, de manual, în loc să aibă curajul să spună exact ce cred.

Romgleza tinde să înlocuiască ușor, ușor limba română, mai ales în rândul tinerilor și al angajaților multinaționalelor. Considerați acest fenomen unul negativ sau este binevenită o îmbogățire a lexicului?

Nu este prima oară când se întâmplă asta, dacă vă aduceți aminte, în secolul al XIX-lea, eram foarte încântați de franceză, iar atunci, de fapt, limba română s-a îmbogățit cu foarte multe cuvinte, care au rămas și nici măcar nu mai sunt percepute ca neologisme. Când lucrăm într-o multinațională și folosim un limbaj de specialitate, al unui grup restrâns, cred că sunt îngăduite anumite englezisme mai mult sau mai puțin adaptate, pentru ca e nevoie de ele. Nu stăm tot timpul să echivalăm sintagmele. La fel și într-o conversație cu prietenii. Însă atunci cand avem o conversație formală, iar noi amestecăm de zor cuvinte englezeşti şi româneşti riscăm să devenim penibili.

"Emisiunea Pe cuvânt are cinci minute, cred că prin mici intervenții de genul acesta putem să schimbăm ceva. Dacă măcar 2.000 de oameni vorbesc mai bine, pentru noi asta e o victorie."

Cine sunt politicienii cu cele mai multe gafe?

Clar, Marian Vanghelie e campionul. Cu cele mai grave greşeli, dar și cele mai amuzante. De la el știm de almanahe, testuri, goagăl sau cum poţi fi ejaculat dintr-o organizație. Apoi stilul lui Gigi Becali este colosal. E mereu entuziast, vorbeşte tare, gesticulează masiv şi are un discurs bombastic.Vadim Tudor, care era un om cultivat și nu făcea greșeli de gramatică, avea însă un stil bombastic, agresiv și plin de insulte. Stilistic, era total nepotrivit. Traian Băsescu vorbește corect, dar a inventat acele forme celebre de mai mult ca perfect, inexistente în română: navele se scufundaseu. Gabriel Oprea a repetat la nesfârşit un clişeu, tot discursul său era construit în jurul “interesului național”.

Care sunt cele mai frecvente greșeli de exprimare?

În primul rând există o serie de greșeli grave, care denotă neștiință, lipsă de cunoaștere a gramaticii de baza: greșeli sintactice (dezacorduri între subiect și predicat, de pildă, acordul incorect al mărcii de genitiv „al” sau acordul în caz al adjectivului – „mărtuia fetei găsită de poliţiști” în loc de “găsite de politiști”. Cu prepoziția „pe” avem iarăși mari probleme, pentru că s-a extins foarte mult în situații în care nu e potrivită, de pildă „reporter pe Cotroceni”, „Rămâneți pe telefon”, „să discutam strict pe subiect“. În schimb, acolo unde ar trebui să apară ca marcă de caz, lipsește. Nu spunem „băiatul care l-am văzut” în loc de „pe care l-am văzut”.

Ana Iorga: Președintele Klaus Iohannis vorbește foarte bine, foarte lent, ca să se asigure că nu greșește. Nu este foarte spontan, mesajele sunt scrise, deci pregătite dinainte, așa ca e greu să greșească. Premierul Dacian Cioloș are un limbaj simplu, ușor de urmărit. Corina Șuteu, ministrul Culturii, este un om cultivat și știe să vorbească bine, nu face greșeli de gramatică, însă cade în capcana cealaltă, vorbește foarte prețios, în fraze lungi, greu de urmărit.

Pe cuvânt cu Ana Iorga este un mic curs de supraviețuire a limbii române în jungla de astăzi. În fiecare duminică, la ora 17:40, în cadrul emisiunii Secvențial de la Antena3, sunt dezbătute cele mai frecvente greșeli de gramatică și aflăm cum le putem evita. Pe lângă rolul de prezentator de televiziune, Ana Iorga este doctor în lingvistică, a participat la mai multe proiecte ale CNA în care a fost urmărită calitatea limbii române în audiovizual, iar în 2015 a primit Premiul Academiei Române pentru contribuția la cartea The Grammar of Romanian, la care a lucrat împreună cu o echipă de lingviști români.