Daniel Drăgan: "Pămăntul naşte pasiuni"

Daniel Drăgan, noul preşedinte al Agenţiei Domeniilor Statului, a cerut Departamentului Naţional Anticorupţie să nu ii timoreze angajaţii. El işi mai doreşte să retrocedeze o parte din terenurile protejate de lege, unele dintre cele mai bogate pe care le deţine statul romăn.

• Jurnalul Naţional: Sunteţi de scurt timp preşedintele Agenţiei Domeniilor Statului. Ce aţi schimbat in instituţie de la numirea in funcţie?

Daniel Drăgan: Actul meu de management pleacă de la un principiu de-al meu de a fi. Eu nu imi propun să conduc schimbănd oamenii, nu i-am intrebat cine i-a adus aici, că nu mă interesează treaba asta.
Le-am spus obiectivele mele: finalizarea restituirii proprietăţilor, recuperarea datoriile către ADS şi, in primul rănd, imbunătăţirea imaginii şi comunicării acestei instituţii cu cetăţenii şi cu celelalte instituţii. Din primele zile m-am ocupat de acest lucru. Am găsit salariaţii timoraţi de ce li se poate intămpla. Ei erau stresaţi de DNA, de Parchet. De aceea, una din primele mele iniţiative a fost să imi clarific relaţia cu acest bau-bau al naţiunii care este DNA. Am incercat să ii invăţ pe angajaţi să işi asume răspunderea pentru ceea ce semnează, să nu le fie frică de eventualele sesizări de la DNA şi să nu le fie frică de cetăţenii care muncesc pentru această instituţie. Sunt oameni ca şi noi, au şi ei familie, părinţi. Şi atunci i-am scris o scrisoare domnului Ţuluş, procuror-şef de secţie.

• Ce i-aţi scris?

I-am spus că, aşa cum dumnealui poartă răspunderea manageriatului instituţiei pe care o conduce, aceeaşi răspundere o am şi eu. Şi dacă şi dănsul are nişte obiective pe care trebuie să şi le atingă, la fel am şi eu. Eu conduc un colectiv care nu poate să lucreze in condiţiile in care orice salariat de la DNA il terorizează telefonic. Nu spun că nu s-a greşit in instituţie, nu spun că eu poate după un mandat scurt sau lung nu voi face şi greşeli. Orice om este supus greşelii. Şi dl Ţuluş greşeşte, dacă nu la serviciu, poate greşeşte acasă. Relaţiile instituţionale intre noi sunt acum foarte corecte. DNA are multe plăngeri, unele mai vechi, altele mai noi, dar relaţia dintre noi este corectă. Ei ne cer dosare, copii, mi se pare normal, dar cred că tensiunea care exista s-a mai diminuat.

Neinţelegeri

• Ce alte obiective mai aveţi?

Unul dintre obiectivele mele este să finalizez restituirea proprietăţilor funciare, este un angajament politic al liberalilor şi sper să il duc la indeplinire. Căteodată sunt supărat, pentru că unele prefecturi nu au acelaşi angajament.

• Ce suprafeţe mai deţine ADS?

Circa 450-460.000 de hectare. Dar suprafaţa se diminuează zilnic prin semnarea protocoalelor de predare a terenului. Din cele 450.000 de hectare, cca 205.000 sunt neretrocedabile. Ele se incadrează in categoria terenurilor exceptate de la retrocedare. Acestea sunt: terenurile din incinte indiguite, terenuri care au aparţinut fostelor ferme agricole de stat şi terenurile ce ţin de domeniile regale.

• Am inţeles că vreţi să propuneţi retrocedarea acestor terenuri indiguite, protejate in acest moment de lege?

In primul rănd trebuie corect inventariate aceste suprafeţe, ele nu sunt identificate exact şi nu au număr cadastral provizoriu.

• Ele sunt in administrarea ADS şi concesionate diverşilor beneficiari. De aici ADS-ul primeşte o redevenţă. Dacă aceste terenuri vor fi retrocedate, nu pierdeţi bani frumoşi?

Oricum pierdem din venituri in fiecare an.

• Dar aceste terenuri sunt protejate de lege in acest moment.

Da, şi de acolo ADS-ul realizează venituri. O parte din ele merg la bugetul de stat, iar o parte rămăn pentru funcţionarea agenţiei.

• In aceste condiţii, de ce ar susţine ADS-ul retrocedarea lor?

Pentru că este un angajament al nostru şi mai mult pentru că terenurile desecate erau, cu ani in urmă, in proprietatea unor ţărani. Statul a luat terenul, l-a desecat şi l-a făcut bun pentru agricultură, dar l-a pus in categoria de neretrocedat.

• Pentru că a investit foarte mult in el.

Pentru că a investit in el, este adevărat, dar omul spune că acolo e vechiul lui amplasament.

Revendicări

Şi totuşi au trecut 17 ani de la Revoluţie, nu au fost indestulaţi oamenii din zonă cu teren?
In mare parte da. Am avut discuţii cu prefecţii. Unii nu ştiu ce probleme au in judeţ, de asta au fost schimbaţi atăt de des. Atăta timp căt e un angajament al guvernului de a finaliza retrocedarea proprietăţilor, păi angajamentul acesta trebuie să il aibă fiecare prefect.

• Nu există riscul ca prin aceste retrocedări să fie favorizată clientela locală?

Ar trebui să definim mai clar ce inseamnă clientelă locală. Pănă la urmă, pentru ADS sunt parteneri cei care semnează un contract de concesiune.

• Da, in condiţiile astea sunt parteneri, ca şi concesionari.

Da, sigur că da. Absolut.


Dar dacă vor fi retrocedate nu vor mai fi partenerii dvs.
Nu.

• Şi atunci, vă intreb, nu vor fi favorizate anumite grupuri de interese?

In primul rănd au de căştigat proprietarii care işi primesc terenurile.

• Destul de puţini…

Numai cei care au drepturi vor primi. Terenurile care vor rămăne in administrarea ADS vor fi in continuare concesionate.

• Să inţeleg că o veţi controla atăt de bine, incăt să nu se ajungă la adevărate afaceri.

Sigur că da.

• Ce şanse are să treacă un astfel de proiect?

Acum se găseşte la Ministerul Agriculturii şi sper să facă obiectul unei ordonanţe de urgenţe pe care să o promoveze Ministerul Agriculturii. Noi am scris-o şi am dat-o domnului ministru Remeş incă din luna mai, cănd am avut discuţii. De ce? Pentru că am găsit-o aici in ADS, la colegii mei.

Fără probleme

Se simt presiuni la nivelul ADS?
Orice instituţie publică, orice minister sau director de agenţie, dacă este mai slab, simte presiuni. Eu nu simt presiuni. Unde nu ar veni toate pămănturile astea din Bucureşti, intr-o singură zi, să fie aşa, toate pe masă, şi le-aş semna. Ştiu insă că terenurile nasc pasiuni.

• Şi pe terenurile indiguite ce pasiuni simţiţi?

Incă o dată vă spun că eu nu le traduc la nivelul unor presiuni. Oamenii intreabă, se reclamă unii pe alţii. Nu le pun in categoria presiunilor. Au mai fost declaraţii prin presă că este o instituţie supusă presiunilor. Dacă eşti stăpăn pe funcţia ta şi pe pixul tău, nu trebuie să incadrezi o discuţie cu orice om al zilei la nivel de presiune.

• Cum staţi cu Insula Mare a Brăilei?

Urmează trei luni de foc pentru ADS. Avem pe rol un proces la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Toată lumea a inţeles că statul romăn este păgubit zilnic de acest Culiţă Tărăţă. Eu le-am facturat folosinţa abuzivă a terenului din februarie 2003 la zi şi suma se ridică la cca 780 de miliarde de lei. Nu am putut să il execut silit pe acest individ, dar in perioada următoare sper să reuşesc să ii cer falimentul şi să il declare in stare de insolvenţă.

• Cu ce se va ocupa ADS după finalizarea obiectivelor atăt de ample?

Va rămăne cu terenul ce ţine de domeniul coroanei, cu terenurile obţinute prin desecare care nu vor fi predate, cu terenurile aferente incintelor indiguite. Rămănem cu monitorizarea post-privatizare a societăţilor agricole de stat. Trebuie să se respecte condiţiile prevăzute in contract. Unele societăţi incă nu au achitat preţul acţiunilor, altele nu şi-au indeplinit incă obiectivele investiţionale.