Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Fostul ministru de Finanţe din cabinetul Ponta, Ioana Petrescu, critică dur rectificarea bugetară aprobată ieri de Guvern. “Calculele ministerului sunt extrem de optimiste și nerealiste” şi se bazează pe “o estimare optimistă a PIB-ului”, spune fostul ministru. Este greu de crezut că se va realiza o mai bună colectare a taxelor şi impozitelor în a doua parte a anului în condiţiile în care în prima jumătate încasările au fost slabe.
Jurnalul Naţional: Care este părerea dumneavoastră despre rectificarea bugetară operată de guvernul Cioloş ?
Ioana Petrescu: Este o rectificare bugetară imprudentă, dacă luam în calcul încasările de până acum și ultimele evenimente internaționale. Este important de reținut că proiectul este realizat pe un deficit de 2,95% din PIB. Pentru a se ajunge la acest deficit, atât veniturile cât și cheltuielile se măresc cu 2,92 miliarde de lei. Consider că avem o problemă legată de venituri, pentru că încasările la buget au mers prost în primele 6 luni și este greu de crezut că ele vor crește fără implementarea unor măsuri serioase de reducere a evaziunii fiscale. Plusul de venituri din rectificare pare sa vină dintr-o estimare mai optimistă a PIB-ului, de 757 miliarde lei, față de cea precedentă, de 746,6 miliarde de lei. Calculele Ministerului Finanțelor sunt extrem de optimiste și nerealiste și nu iau în considerare posibilele efecte negative ale Brexit-ului și ale loviturii de stat eșuate din Turcia. Revizuirea în creștere a PIB-ului nu ia în considerare nici faptul ca managerii companiilor din România se arata pesimiști față de evoluția viitoare a economiei, așa cum ne arată și ultimele date din luna iunie din Barometrul Industriei din România, realizat de IRSOP și SNSPA.
În concluzie, rectificarea pune sub semnul întrebării realizarea unui deficit sub 3% din PIB. Depășirea acestui prag de 3% ne poate aduce amenzi de la Comisia Europeana de până la 0,2% din PIB.
Alba –neagra cu cifrele bugetului
Citește pe Antena3.ro
J. N: Cum apreciați stadiul actual al încasărilor la buget?
IP: Stăm prost cu încasările la buget, deși Ministerul Finanțelor încearcă să ascundă acest fapt. Datele lunare privind stadiul veniturilor și al cheltuielilor la buget sunt comunicate în fiecare lună, însă ele sunt prezentate în forme diferite de la o lună la alta, astfel încât sa nu releve nivelul slab de colectare. De exemplu, din comunicatul remis de Ministerul Finanțelor în luna aprilie, aflam că gradul de colectare relativ la planul de încasări la bugetul general consolidat pe trimestrul I este de 96,8%. Deci, colectările sunt sub așteptări, mai mici decât sumele prevăzute pentru a crea bugetul pe anul 2016. Mai apoi, în comunicatul de presă din luna iulie, se publică datele de colectare la buget cumulat pe 6 luni, raportate la aceeași perioadă a anului precedent. Ni se spune, de exemplu, că TVA-ul colectat în primele 6 luni ale anului 2016 este cu 9,5% mai mic față de cel colectat în aceeași perioada a anului precedent. În schimb, nu se spune nimic în acest comunicat despre gradul de colectare raportat la planul de încasări, pe baza căruia este alcătuit bugetul. Daca ar dori să fie cu adevărat transparent, Ministerul Finanțelor ar trebui sa publice datele lunar în același format, pentru a se putea compara situația colectărilor.
J. N: Care credeți că este explicația pentru scăderea colectării TVA-ului?
IP: Pentru slaba colectare, Ministerul Finanțelor dă vina pe reducerea TVA cu 4 puncte procentuale. Este un argument neconvingător, pentru că reducerea TVA a dus la o creștere record a consumului, deci și a bazei de impozitare. Astfel, daca ne uitam la ultimele date publicate de Institutul National de Statistică pe 3 august, în primele 6 luni ale acestui an, comerțul cu amănuntul a crescut cu 18% relativ la primele 6 luni ale anului 2015. Dar, Ministerul Finanțelor a reușit sa colecteze cu 9,5% mai puțin TVA in acest prim semestru decât în aceeași perioadă a anului trecut. Chiar și cu o rata de TVA redusă, ar fi trebuit sa colecteze mai mult decât anul trecut, datorita bazei de impozitare mult mai mare.
Dar, Ministerul Finanțelor publica datele despre colectarea TVA raportate la anul 2015. Daca s-ar raporta colectarea la programul de încasări, conceput pe un TVA de 20%, și daca cifrele ar arata că sunt sub plan, scuza invocata de oficiali nu s-ar mai susține.
J. N: Cum evaluați activitatea Guvernului în zona fiscala, dincolo de colectări și rectificare?
IP: Aş începe cu cele bune. Am văzut că actualul ministru al Finanțelor a continuat multe dintre proiectele bune începute anterior, precum plata taxelor cu cardul, schimbul de date financiare cu alte state și introducerea că caselor de marcat cu jurnal electronic. Am menționat aici doar câteva dintre proiectele începute de mine. Este, poate, un semn că ne maturizam și începem sa înțelegem că nu tot ce s-a făcut anterior trebuie șters repede cu buretele. Se vor finaliza niște proiecte începute, lucru de care beneficiază, până la urmă, cetățeanul.
J. N: Şi cele mai puțin bune?
IP: Acestă guvernare a început cu multe bâlbâieli. Mai întâi, au fost multe confuzii privitoare la modalitățile de plată a impozitului pe proprietate. Normele Codului Fiscal au fost publicate foarte târziu. Mai mult, atunci când autoritățile locale au încercat sa le pună în aplicare, au realizat că nu erau clare. După multe sincope, s-a decis ca termenul de plată al impozitului pe proprietate până la care se pot primi bonificații sa fie amânat de pe 31 martie până pe 30 iunie. Ca urmare, oameni au fost puși pe drumuri degeaba, li s-au dat informații greșite și la bugetul general consolidat au ajuns mai puțini bani din impozitele locale.
În aprilie, Panama Papers, o ancheta jurnalistică, dezvăluia că mulți oameni de afaceri și politicieni înființaseră off-shore-uri în Panama pentru a evita sa plătească taxe în tara lor. Am cerut atunci Ministerului Finanțelor sa ia poziție și să investigheze dacă sunt și români implicați în astfel de afaceri. ANAF a înființat un grup de lucru, dar încă nu avem vreun raport al acestui grup. Nu știm câți bani au plecat din țară în acest mod, cât a pierdut statul român, cine nu își plătește taxele folosind off-shore-uri.
J. N: Ce măsură v-a surprins cel mai mult?
IP: Amânarea creșterii contribuției la Pilonul II de pensii m-a surprins, pentru că nu mă așteptam la o așa lipsă de viziune de la un guvern tehnocrat. O problemă care frământă întreaga lume, precum implementarea unor masuri care sa facă posibila plata pensiilor în viitor, este tratată superficial de actualii guvernanți.
În anul 2016, Guvernul trebuia sa crească contribuția la un fond privat de pensii de la 5 la 6 puncte procentuale din cota individuală de 10,5% pentru asigurările sociale ale fiecarui angajat. Această contribuție ar fi constituit o parte importanta din pensia de care ar fi beneficiat actualii angajați la pensionare. După ce aplicarea acestei prevederi legale a fost amânata de doua ori, Guvernul a anunțat că va suplimenta fondul privat de pensii cu doar 0,1 puncte procentuale în 2016, urmând că în anul 2017 să mai adauge 0,4 puncte procentuale și alte 0,5 puncte procentuale în anul 2018.
Calculele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România arată că nerespectarea de către stat a angajamentelor inițiale din legea pensiilor administrate privat a dus la pierderi de cel puțin 180 de milioane de euro pentru viitorii pensionari. Sistemul de pensii este în pericol și astfel de masuri fără viziune nu fac decât sa adâncească problema.
Sistemul de pensii, tablou apocaliptic
J. N: Cât de gravă este situația în sistemul de pensii?
IP: Majoritatea statelor dezvoltate au probleme cu sistemul de pensii. Asta pentru că sistemele „Pay As You Go”, precum cel din România, se bazează pe plata pensiilor la zi de către angajații de astăzi. Îmbătrânirea populației este o problema majoră pentru multe țări pentru că sunt din ce în ce mai puțini tineri care să plătească pensiile, în timp ce numărul pensionarilor este din ce în ce mai mare. Şi la noi există această tendință de îmbătrânire a populației. Conform statisticilor Eurostat, până în anul 2060, România va ajunge pe locul 2 în topul țărilor cu populația cea mai îmbătrânită.
Problema sistemului nostru de pensii este mai gravă decât în alte țări pentru că, pe lângă îmbătrânirea populației, se mai adaugă două mari probleme. Una dintre ele este migrația masivă în afara tarii a tinerilor care muncesc, cu efecte dezastruoase asupra sistemului de pensii. Românii care lucrează în străinătate, contribuie la sistemele de pensii din țările respective. Astfel, fondurile pentru plată a pensionarilor actuali din România sunt mult diminuate.
O a doua problemă este evaziunea fiscală din domeniul pieței muncii. Exista încă mulți oameni care muncesc la negru în România, fără plata contribuțiilor către stat, deci, fără sa contribuie la fondul de pensii. Reducerea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator a mai ameliorat acest fenomen, pentru că acum angajatorul se gândește de doua ori daca munca la negru este o opțiune, dat fiind că „beneficiile” din evaziune au scăzut odată cu taxele.
Reducerea taxelor în 2017 trebuie respectată
J. N: Care ar trebui sa fie prioritățile guvernului după alegerile parlamentare, din punct de vedere fiscal?
IP: În perioada imediat următoare, eforturile ar trebui concentrate în zona predictibilității și a prudenței fiscale. Nu în ultimul rând, ar trebui acordată o atenție deosebită asigurării fondurilor necesare pentru sănătate, educație și infrastructură.
Trebuie sa ținem cont de contextul internațional, de evenimente precum Brexit și lovitura de stat eșuată din Turcia, care vor avea efecte pe termen lung asupra acestei zone. Aceste evenimente provoacă reticență în rândul investitorilor și este important ca România sa fie o oază de stabilitate și predictibilitate.
Acesta unul din motivele pentru care Codul Fiscal trebuie respectat și toate reducerile de taxe prevăzute să intre în vigoare de la începutul lui 2017 să fie puse în practică la momentul stabilit. Reducerile de taxe au fost benefice economiei și au atras investitorii. În acest moment dificil, este esențial sa ne menținem investitorii pe care îi avem și nu putem face asta decât daca ne respectam promisiunile fiscale.
J. N: Este posibil sa obtinem un deficit sub 3% în 2017, aplicând tăierile de taxe prevăzute în noul Cod Fiscal?
IP: Se poate interveni și pe partea de venituri și de cheltuieli, fără a modifica tăierile de taxe din Codul Fiscal. Un lucru pe care l-am recomandat cât am fost consilier la guvern și care fost agreat în principiu, a fost o analiză a cheltuielilor, ceea ce se numește în limbaj tehnic „spending review”. Să vedem cât cheltuim, pe ce și cum putem reduce risipa. Este o analiza care durează multe luni, dar care duce la rezultate spectaculoase și la reduceri semnificative. În urma unei astfel de analize se pot reduce cheltuielile cu până la 10%, cum a fost cazul Canadei. Si alte țări, precum Italia și Marea Britanie au realizat astfel de analize care au rezultat în reduceri semnificative de cheltuieli.
Tot pentru reducerea cheltuielilor, este esențial sa se pună în practică centralizarea achizițiilor publice, așa cum prevăd noile directive europene. O altă măsură care poate ajuta la reducerea cheltuielilor este prioritizarea investițiilor. Aceasta acțiune a fost demarată în timpul guvernării Ponta la Ministerul Bugetului (acum parte din Ministerul Finanțelor), dar nu s-a finalizat.
Si, nu în ultimul rând, trebuie adoptate măsuri drastice menite să reducă evaziunea fiscală. După măsurile introduse in timpul mandatului meu, precum plafonarea numerarului, introducerea caselor de marcat electronice, schimbul de date financiare cu ANAF și loteria fiscală, nu s-au mai luat alte măsuri de reducere a evaziunii. Faptul că PIB-ul a crescut în ultima perioadă, dar colectările nu fac față, nu are decât o singura explicație: evaziunea fiscală nu mai este stârpită de ANAF.
J. N: Cum putem asigura fondurile necesare dezvoltarii infrastructurii din Romania în următorii ani?
IP: Principala sursă ar trebui sa o reprezinte banii europeni, așa cum am văzut că au procedat multe alte state UE. Se impune o absorbție mărită a fondurilor europene. Din păcate, ministrul Fondurilor Europene nu și-a făcut treaba. S-ar putea ca acest an pierdut să ne coste mult. Odată cu ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeana, fondurile alocate pentru România de la bugetul UE s-ar putea reduce.
A doua modalitate prin care ar putea fi asigurate fondurile pentru infrastructură ar putea fi constituirea unui fond de investiții care să administreze companiile de stat. Acest fond ar putea finanța direct astfel de investiții strategice. Astfel de fonduri au fost înființate în alte țări și funcționează foarte eficient și corect.
“ANAF-ul nu mai ține în frâu evaziunea fiscală şi aşa se explică şi slaba colectare a TVA. Raportările Ministerului Finanțelor privind situația încasărilor la buget trebuie sa fie clare și reale, nu cosmetizate. ANAF trebuie sa implementeze masuri anti-evaziune, care sa ducă la redresarea situației”
„Guvernul pune doar 5,1puncte procentuale în conturile de pensii private ale actualilor angajați și astfel păstrează mai multi bani în fondurile publice de pensii. Astfel, Ministerul Finanțelor trebuie să transfere mai puțini bani din bugetul de stat în fondurile publice de pensii și rămâne cu mai mulți bani pentru alte cheltuieli”
